Preşedintele Traian Băsescu consideră că un al doilea acord cu Fondul Monetar Internaţional este necesar din perspecitva creării premiselor unei creşteri economice durabile, care să nu se mai bazeze pe un consum excesiv, peste limitele a ceea ce România produce.
Băsescu a afirmat că România nu îşi mai poate permite creşteri economice exclusiv pe baza consumului, experienţă care a eşuat odată cu criza economică şi financiară internaţională. „Avem experienţa unei creşteri economice nesustenabile, o creştere economică ce s-a bazat pe un consum excesiv, mult peste veniturile populaţiei şi pe un sector imobiliar care ajunsese la parametrii halucinanţi ce nu mai aveau nimic comun cu realităţile economice. România nu mai merge pe astfel de proiecte de dezvoltare. Am trăit această experienţă. Opţiunea care se reflectă şi în noul program este dezvoltare economică sustenabilă, bazată pe proiecte, bazată pe creştere economică solidă, temeinică, nu pe speculaţii, nu pe consum excesiv”, a declarat şeful statului.
În consecinţă, noul acord cu FMI va consemna angajamentul României de a-şi dezvolta câteva sectoare importante. Primul menţionat este cel al transporturilor în care se va urmări dezvoltarea infrastructurii şi restructurarea companiilor de căi ferate. În al doilea rând, se preconizează investiţii masive în energie. „Sectorul energetic este un sector vital, care poate genera creştere economică majoră, prin stimularea investiţiilor publice şi a investiţiilor din sectorul privat în modernizarea sistemului energetic românesc: termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare, reactoare nucleare şi în începerea de noi investiţii”, a apreciat Băsescu.
O a treia direcţie de urmat va fi introducerea facilităţilor IT pentru firme şi populaţie care să dinamizeze activitatea economică. Un alt beneficiu ar fi reducerea birocraţiei şi, implicit a numărului de salariaţi în sectorul public. „Vom continua ajustările. S-a dovedit că avem excedent de cheltuieli de personal, nu atât prin veniturile pe care le utilizează fiecare salariat, ci prin număr. Dacă accelerăm şi procesul de introducere a serviciilor IT către populaţie şi eu sper ca sfârşitul lunii martie să-mi permită să plătesc cu cardul taxele pe anul 2011, este clar că se crează posibilitatea diminuării de personal. Mai mult decât atât, eu sunt unul dintre aceia convinşi că medicii trebuie să aibă un contract cu spitalul şi să nu fie un slujbaş de stat (…) Nu văd de ce doctorii sau actorii ar mai accepta să fie bugetari” a spus preşedintele.
Nu în ultimul rând, se va urmări stimularea mediului de afaceri şi maximizarea efectelor pe care le poate avea un grad ridicat de implementare a proiectelor finanţate din bugetul Uniunii Europene. „Analizele ne arată că o utilizare bună a fondurilor europene ar adăuga 1% sau 2% de creştere economică peste creşterea economică prognozată. Spre exemplu, dacă guvernul şi administraţiile locale vor reuşi să implementeze proiecte de peste un miliard de euro în anul 2011, creşterea economică a României nu va mai fi de 1,5%, ci de 2,5%. Utilizarea fondurilor Uniunii Europene este extrem de importantă şi este un target major al noului program pe care îl vom semna”, a conchis Traian Băsescu.
Legat de acordul propriu-zis, şeful statului a precizat că este unul de precauţie în care România va avea rezervate 3,6 miliarde de euro la FMI şi 1,4 miliarde la UE, care vor fi utilizate doar în caz de nevoie. Un alt considerent care a fundamentat decizia autorităţilor de la Bucureşti este riscul pe care îl comportă evoluţia economiei altor state din regiune şi Uniunea Europeană, a căror eventuală destabilizare ar putea afecta şi economia românească. „Suntem într-o criză a datoriilor suverane şi nu ştim cum pot evolua alte state. De aceea, am stabilit împreună cu guvernatorul, cu primul ministru, cu ministrul de finanţe că acestă sumă, dacă este ţinută la dispoziţia României pentru o situaţie de criză neprevăzută, este acoperitoare pentru a evita un derapaj generat de ce s-ar întâmpla în alte ţări în Uniunea Europeană sau în regiune (…) Sunt destule ţări din Uniunea Europeană care abia de anul acesta intră cu un program de austeritate şi de restabilire a echilibrelor macro-economice şi asta nu ne fereşte de riscuri”, a apreciat şeful statului.
Sursa: NewsIn