FMI prognozeaza o crestere a PIB-ului Chinei in 2013 de 7.75%, mai mare decat prognoza de 7.5% a guvernului chinez.
E necesara limitarea cresterii creditarii pentru a preveni continuarea cresterii riscurilor in sectorul financiar.

Stimulentele fiscale vor fi necesare numai in cazul in care rata de crestere economica va scadea cu mult sub tinta guvernului.Yuanul este putin subevaluat.

FMI a indemat spre modernizarea finantelor locale si a subliniat cresterea semnificativa a datoriilor autoritatilor locale.

Exista o crestere a „sistemului bancar din umbra”, ceea ce poate duce la acumularea unor datorii rele ascunse care pot deveni un risc pentru stabilitatea financiara.

Tranzactii FOREX

Guvernul României salută decizia favorabilă a Fondului Monetar Internaţional privind finalizarea cu succes a acordului cu FMI, prin închiderea evaluărilor 7 şi 8, şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele realizate în direcţia reformelor structurale. România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în Acordul stand-by şi anume:

1.        Reducerea arieratelor Bugetului de Stat sub 0,02 miliarde lei – arieratele Bugetului de Stat în luna mai 2013 au fost de 18,9 milioane lei (în anexa 1 este prezentată evoluţia arieratelor la bugetul de stat între lunile decembrie 2012 – mai 2013);

2.        Reducerea arieratelor autorităţilor locale sub 0,3 miliarde lei – arieratele autorităţilor locale în luna mai 2013 au fost de 150,6 milioane lei (în anexa 1 este prezentată evoluţia arieratelor autorităţilor locale între lunile decembrie 2012 – mai 2013);

3.        Desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă;

4.        Vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz;

5.        Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială (IPO) de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.

Consolidarea fiscal-bugetară s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi în credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de Guvern, potrivit cărora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014.

Au fost alocate fonduri substanțiale pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi au fost prioritizate proiectele de investiţii cu finanţare naţională, resursele orientându-se către proiectele cu finanţare UE, în paralel cu reducerea subvenţiilor.

Reformele structurale au presupus, pe de o parte, implementarea de reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie, pe de altă parte, reforma întreprinderilor de stat, materializată în continuarea procesului de privatizare şi în implementarea managementului privat la întreprinderile publice.

Încheierea cu succes a acordului cu FMI, la doar câteva zile după ce UE a abrogat procedura de deficit excesiv pentru România, reprezintă un semnal de încredere atât pentru pieţele financiare internaţionale cât şi pentru investitorii străini, iar acest lucru se va reflecta în îmbunătăţirea climatului economic din ţara noastră.

Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii FMI.

FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.

„România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat”, notează FMI într-un raport publicat marţi.

Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, susţinut evoluţia bună a agriculturii. Pentru anul în curs, Fondul estimează un avans de 1,4%, urmat de o accelerare la 2,5% anul urmtor.

Criza a lăsat „urme adânci” în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017.

Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic.

De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.

O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.

Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirmă experţii FMI.

În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fisclă şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.

Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.

Acordul aflat în derulare este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.

Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.

Sursa: Mediafax

Referitor la afirmaţiile domnului senator Dan Radu Ruşanu privind neasumarea responsabiliăţii politice de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru acordarea unei garanţii de stat în valoare de 40 milioane euro, care, potrivit afirmatiilor acestuia, ar fi condus la evitarea eşecului privatizării OLTCHIM, Ministerul Finanţelor Publice face următoarele precizări:

Privatizarea OLTCHIM face parte din setul de reforme privind ajustarea sectorială, asumat în cadrul acordului negociat în februarie 2011 de către  România cu CE, FMI, BM şi valabil pe perioada martie 2011 – martie 2013. Îndeplinirea condiţiilor acestui acord facilitează accesul României la finanţarea externă strict necesară menţinerii stabilităţii economico-financiare a ţării, inclusiv onorarea plăţii salariilor, pensiilor şi datoriilor scadente ale statului.

Termenul prevăzut iniţial pentru privativazarea SC OLTCHIM SA era luna aprilie 2012. Din negocierile derulate la începutul lunii mai a.c., în condiţiile nerealizării privatizării la termenul asumat de precedentul guvern, s-a negociat un nou termen, respectiv, pentru finele lunii septembrie a.c., de natură să dovedească partenerilor externi ai României seriozitate în respectarea angajamentelor asumate fată de aceştia, inclusiv în domeniul reformelor structurale.

Analiza indicatorilor economico-financiari ai societăţii OLTCHIM SA reflectă înregistrarea, an de an, de o manieră cronică, de pierderi financiare, care la sfârşitul anului 2011 cumulau 1,571 miliarde lei (aproximativ 350 milioane euro). În afara acestor pierderi foarte mari, OLTCHIM înregistra la 31 decembrie 2011 datorii substanţiale, respectiv: 581milioane lei credite bancare, 1.368 milioane lei furnizori (din care 291,8 milioane lei restante), datorii fiscale de 37,8 milioane lei, precum şi 552,7 milioane lei faţă de alţi creditori. Prezentând o situaţie financiară extrem de nefavorabilă, care a condus şi la înregistrarea unor capitaluri proprii negative, OLTCHIM nu era eligibilă, în cursul anului 2012, pentru a primi credite de la bănci, avand în vedere cerinţele prevăzute de normele prudenţiale bancare.

Pe fondul unei nevoi de finanţare în creştere la nivelul societăţii menţionate, a fost luată în calcul, pe parcursul ultimelor 2 luni, soluţia acordării unei garanţii de stat pentru facilitarea contractării unui credit bancar în valoare de 40 milioane euro, iar specialiştii în materie au constatat următoarele:

• În conformitate cu normele europene, pentru acordarea unei garanţii de stat este necesară notificarea Comisiei Europene (CE) de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), deoarece există riscul distorsionării competiţiei de pe piaţa unică europeană, constituind, în acelaşi timp, ajutor de stat. Din consultarea experţilor CE a rezultat că perioada minimă de analiză a cererii de garanţie este de 5-6 luni, iar probabilitatea primirii unui răspuns negativ este foarte ridicată. Acordarea garanţiei şi implicit a ajutorului de stat fără acordul CE ar fi condus la recuperarea, pe baza deciziei forului european, a întregii sume de la decidenţii naţionali, care ar fi încălcat, astfel, cadrul legislativ european şi national;
• În ipoteza acordării garanţiei (care conform legislaţiei, nu ar fi putut acoperi decât 80% din valoarea creditului solicitat) şi a contractării pe baza acesteia a împrumutului menţionat, OLTCHIM, companie aflată în situaţia foarte dificilă prezentată mai sus, ar fi putut genera necesitatea acoperirii ratelor scadente aferente creditului de către MFP. Rambursarea de către MFP a ratelor scadente ale creditului ar fi determinat un deficit bugetar suplimentar, care ar fi pus în pericol respectarea ţintei de 2,2% din PIB convenită, pentru acest an, cu partenerii externi.

Din cele expuse mai sus, rezultă inoperabilitatea acordării unei garanţii de stat pentru OLTCHIM, nu din lipsa asumării responsabilităţii politice de către MFP, ci dimpotrivă, ca efect al respectării limitelor responsabilităţii juridice date de legislaţia internă şi cea europeană, precum şi al obiectivului consolidării credibilităţii României faţă de angajamentele asumate în raport cu partenerii externi CE, FMI şi BM, care facilitează accesul la finanţarea de pe pieţele intenaţionale de capital, asigurând funcţionarea normală a economiei şi instituţiilor statului.

În ciuda deciziilor politice majore şi a progreselor de la ultimul summit european, economiile se află tot sub presiuni puternice cauzate de criza economică. În acest context, discursul reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) este tot mai vehement în privinţa constituirii rapide a unui organism de supraveghere centralizată pentru pieţele financiare europene, respectiv realizarea unei uniuni bancare.

FMI a solicitat Băncii Centrale europene să actioneze cât mai repede în această direcţie, argumentul suprem fiind că legăturile negative dintre finanţelor statelor şi bănci sunt mai puternice ca niciodată, ceea ce va prejudicia economiiile europene şi pune în pericol supravietuirea zonei euro.

Fondul a publicat în această săptămână previziuni privind creşterea economică la nivel mondial, pentru zona euro anticipând un avans de 0,3% în acest an în timp ce pentru 2013 a revizuit prognoza de la 0,9% la 0,7%, informează Mediafax.

O astfel de uniune bancară, promovată până acum de Comisia Europeană  şi Banca Centrală Europeană, ar consta în supravegherea centralizată a băncilor şi un mecanism comun de garantare a depozitelor de economii. Liderii unor state, precum Germania, au respins ideea unei astfel de uniuni, întrucât se justificând că le-ar putea fi afectată solvabilitatea.

FMI a mai insistat şi în alte rânduri asupra acestui aspect şi a punctat că statele trebuie să-şi asume un angajament ferm faţă de moneda unică pentru a recâştiga încrederea investitorilor. De altfel, recomanda introducerea de obligaţiuni comune ca posibilă soluţie pentru Europa.

Criza din zona euro a ajuns într-o etapă critică, iar statele membre trebuie să-şi asume un angajament ferm faţă de moneda unică pentru a recâştiga încrederea investitorilor, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care recomandă introducerea de obligaţiuni comune ca posibilă soluţie pentru Europa. De altfel, se specifică faptul că prin introducerea unei forme limitate de datorie comună, cu mecanismele adecvate de siguranţă la nivel guvernamental, poate reprezenta un pas intermediar spre integrare fiscală şi distribuirea riscului, potrivit www.mediafax.ro. Însă Germania se opune vehement acestei soluţii care ar putea echilibra nivelul dobânzilor în regiune.

Sistemul monetar european are nevoie de o uniune bancară şi de integrare fiscală, pentru a pune capăt declinului de încredere care cuprinde regiunea, se precizează în document.

„Prioritatea imediată este o acţiune concretă spre formarea unei uniuni bancare în zona euro. Cadrul legislativ propus la nivelul UE pentru procese armonizate de rezoluţie bancară este un prim pas necesar, însă Europa trebuie să meargă mai departe. Trebuie stabilit la nivel regional un mecanism unic de garantare a depozitelor, pentru a rupe legăturile dintre bănci şi statele unde au sediul şi pentru a sprijini încrederea depozitorilor”, recomandă FMI.

Dacă în urma discuţiilor purtate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-au atras atenţia asupra problemelor pricipale care împiedică privatizarea procesul de privatizare al acestora, fiind consecinţă a managementului defectuos, reprezentanţii Casei cde Insolvenţă Transilvania (CITR) cred că reorganizarea judiciară poate fi o varianta cea mai la îndemână.

statul roman: reorganizarea companiilor de stat in procedura insolventei, sub supravegherea unui administrator judiciar.

Principalele probleme cu care se confruntă companiile de stat aflate în dificultate țin de dezechilibrul între active și datorii (din care majoritatea istorice), de lipsa de lichidități pentru activitatea curentă care duc la pierderi operaționale constante, dar și de lacune de management. În acest context,  reprezentanţii CITR consideră că reorganizarea judiciară asigură un managementul privat, iar puterile exorbitante conferite de lege administratorului judiciar înlesnesc măsurile de restructurare și eficientizare a activității și pot duce la privatizarea cu succes a companiilor de stat, astăzi supra-îndatorate.

„La finalul celei de-a cincea misiuni a FMI în România, reprezentanții FMI atrăgeau atenția asupra unor probleme cu care se confruntă companiile de stat: creșterea arieratelor, întârzieri în privatizarea companiilor de stat și în implicarea managementului privat în conducerea acestora. Credem că soluțiile permise de lege în domeniul reorganizării judiciare pot duce la tratarea fenomenului de supra-îndatorare a companiilor de stat sub supravegherea unui administrator judiciar. Reorganizarea judiciară este un cadru instituțional care permite tratarea supraîndatorării prin eșalonare, reconversie sau chiar reducere a datoriilor. Pe de altă parte, prin atributele de menținere sau denunțare a oricăror contracte sau de renegociere a clauzelor acestora,  de separare a nucleelor de activitate viabilă de cele care produc pierderi, de tratare suplă a problemelor sociale, se ajunge la eficientizarea activității companiilor de stat. Situația nu diferă de cazurile companiilor private. Și există deja în mediul privat cazuri de reorganizări de succes, care se pot extinde și în cazul companiilor de stat”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, CITR.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îmbunătăţit uşor estimarea de creştere a economiei mondiale în acest an, de la 3,3% prognoza din ianuarie, la 3,5%, şi anticipează o contracţie mai redusă, de 0,3%, faţă de 0,5% anterior, pentru zona euro.

Pentru anul următor, Fondul se aşteaptă la un avans al economiei mondiale de 4,1%, uşor mai mare comparativ cu nivelul de 3,9% cât anticipa la începutul anului.

FMI a menţinut, în raportul World Economic Outlook 2012, estimările de creştere economică pentru România, la 1,5% pentru acest an şi la 3% pentru anul următor, similare cu cele din cel mai recent raport de evaluare a acordului preventiv.

La nivelul zonei euro, contracţia va fi mai puternică în prima jumătate a anului, de circa 0,5%, urmată în al doilea semestru de începutul unei recuperări.

Recesiunea va fi uşoară şi de scurtă durată în multe economii avansate ale regiunii, cu excepţia unor ţări precum Grecia sau Portugalia, care împlementează programe comune cu UE şi FMI. Economia Greciei se va contracta în acest an cu 4,7%, iar cea a Portugaliei cu 3,3%, informează www.mediafax.ro

Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro, va creşte în 2012 cu 0,6%, iar Franţei, a doua, cu 0,5%. În ianuarie, FMI estima un vans de numai 0,3% pentru Germania şi 0,2% pentru Franţa.

Jeffrey Franks, americanul care de peste trei ani conduce negocierile FMI cu România, se apropie de finalul mandatului, misiunea de evaluare programată la sfârşitul acestei luni urmând să fie şi ultima.

După încheierea manadatului lui Franks, un expert olandez al Fondului  îl va înlocui. Acesta va fi prezentat autorităţilor române pe 24 aprilie

“Este de notorietate relaţia încordată dintre România şi Olanda determinată de decizia guvernului de la Haga de a bloca intrarea Bucureştiului în spaţiul Schengen, însă rămâne de văzut dacă răceala diplomatică actuală se va răsfrânge şi asupra viitoarelor negocieri cu FMI conduse de olandez.”, comentează www.mediafax.ro

Franks a depăşit deja durata uzuală a unui mandat de negociator-şef, ocupându-se încă din 2009 de gestionarea programului economic desenat de FMI pentru România.

Creşterea absorbţiei fondurilor europene şi disciplina strică a cheltuielilor trebuie să fie priorităţi ale României, însoţite de măsuri suplimentare pentru reforma în sectorul sănătăţii şi îmbunătăţirea administraţiei fiscale, se spune în comunicatul FMI transmis după evaluarea acordului cu România.

Boardul FMI a avizat miercuri cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu România, punând la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de circa 500 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.

„România continuă să facă progrese în cadrul programului preventiv susţinut de Fond. Implementarea strategiei rămâne solidă şi toate ţintele programului au fost îndeplinite”, se arată în comunicatul FMI, potrivit www.mediafax.ro.

Fondul notează că economia României a revenit la creştere după doi ani de declin, iar inflaţia a coborât la un minim istoric.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, consideră că economia mondială nu mai este „pe marginea prăpastiei”, cu semne de stabilizare în zona euro şi SUA.

„Poate că economia globală este pe o traiectorie de revenire, dar nu este prea mult spaţiu de manevră şi nu este loc pentru greşeli”, a declarat Lagarde la Beijing, la China Development Forum, citată de www.mediafax.ro.

Ea consideră că indicatorii economici din SUA arată ceva mai bine, iar UE a făcut un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor de stat, prin aprobarea celui de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia.

“Există încă riscuri economice şi financiare majore cu care trebuie să ne confruntăm”, a avertizat directorul general al FMI.

Lagarde a făcut referire la sistemul financiar fragil, afectat de nivelul ridicat al datoriei publice şi private din ţările dezvoltate, notând că necesarul de finanţare şi refinanţare pentru acest an din sectorul public şi sectorul bancar din zona euro reprezintă aproximativ 23% din PIB.

O altă ameninţare pentru stabilitatea economică o constituie preţul ridicat al petrolului. Totodată, Lagarde a mai spus că există riscul ca activitatea economică din statele emergente să încetinească, de aceea sunt necesare politici economice de apărare vizazi de efectele crizelor din ultimii ani. Un alt aspect, sesizat de şeful FMI, căruia statele trebuie să-i acorde maximul de interes, îl reprezintă fenomenul de “supraîncălzire” al planetei.

Misiunea Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) au revizuit în scădere prognoza de crşetere economică pentru România în acest an, de la 1,8 – 2,3% la 1,5 – 2%, din cauza recesiunii estimate în zona euro.

Deşi FMI a redus estimarea de creştere economică pentru principalii parteneri comerciali ai României, indicând recesiune pentru zona euro, autorităţile au insistat că prognoza pentru acest an s-a bazat în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor.

De altfel, Guvernul anticipează că în primul trimestru al acestui an va fi înregistrată o creştere economică mai mare decât în trimestrul al patrulea din 2011, mizând atât pe faptul că Finanţele au plătit sume considerabile din arierate în ultima parte a anului trecut, cât şi pe comenzile de export aflate în urcare în perioada precedentă.

În luna ianuarie, FMI a înrăutăţit prognoza economică la nivel global şi anticipează că economia UE se va contracta în acest an cu 0,1%, trasă în jos de o scădere de 0,5% în zona euro, potrivit www.romanialibera.ro

România înregistrează, în prezent, o revenire din punct de vedere economic, însă creşterea economiei nu este suficient de robustă pentru a se transpune în îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei şi în creşterea numărului de locuri de muncă, a declarat luni, şeful Delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks, care a participat la Seminarul pe tema pieţei muncii, organizat de Blocul Naţional Sindical la Palatul Parlamentului.

“În România nu se pune problema că oamenii nu lucrează bine sau că nu vor să muncească, ci este vorba de absenţa oportunităţilor din domeniul pieţei muncii, în paralel cu existenţa unei productivităţi scăzute. Există sectoare de activitate, cum ar fi agricultura sau anumite sectoare neoficiale, unde e nevoie de o creştere a productivităţii muncii. În paralel, e nevoie de îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, pentru a asigura pregătirea corespunzătoare a tinerilor care urmează să se angajeze. Politicile macroeconomice trebuie să se axeze pe investiţii care să ducă la creşterea productivităţii, în paralel cu alocarea unor fonduriimportante pentru dezvoltarea resursei umane”, a declarat Jeffrey Franks, potrivit www.agerpres.ro

Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), îngheţarea pensiilor şi salariilor în 2012 va face bugetul mai constrângător, cu efecte negative asupra cererii interne şi creşterii economice. Din acest motiv, stafful FMI recomandă ca autorităţile să ia în considerare o creştere modestă a salariilor pentru angajaţii în sectorul public şi pensionari în cursul anului 2012, dacă condiţiile bugetare o permit. În plus, dat fiind bugetul restrictiv, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare devine şi mai importantă.

Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a ţinti un deficit de 1,9% din PIB pe cash face foarte probabilă atingerea ţintei de deficit de 3% potrivit metodologiei UE, însă acest lucru va avea anumite consecinţe, se arată în raportul elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma celei de-a treia evaluări a acordului de supraveghere preventivă, care s-a derulat la sfârşitul anului trecut, informează www.agerpres.ro

Sumele împrumutate de statele europene de la Fondul Monetar European au crescut cu 50% în 2011, potrivit datelor publicate miercuri de instituţia financiară, preluate de AFP, informează www.agerpres.ro
La 30 decembrie, sumele acordate de FMI statelor membre s-au ridicat la valoarea de 142,2 miliarde dolari. Calculată în unităţi de cont ale FMI, drepturi speciale de tragere (DST), creşterea este de 53%.
Totalul sumelor împrumutate de FMI este în continuă creştere: de la mai puţin de 15 miliarde dolari în 2007, s-a majorat cu 119% în 2008, 96% în 2009 şi cu 43% în 2010.
În momentul de faţă, FMI are încheiate acorduri de împrumut cu 52 de state membre, iar patru state ale Uniunii Europene, Grecia, Irlanda, Portugalia şi România, totalizează 55% din creditele ce trebuie rambursate instituţiei de la Washington.

Executivul a adoptat marţi seară o Ordonanţă de Urgenţă privind majorarea cotei de participare a României la capitalul social al FMI.

„Nu este vorba de Pactul Fiscal, de fondul constituit la nivelul UE pentru a ajuta ţările în dificultate, ci de participarea la majorarea capitalului social al FMI, lucru stabilit încă din anul 2010”, a explicat ministrul de Finanţe.

Gheorghe Ialomiţianu a adăugat că „în anul 2010, Consiliul Guvenatorilor FMI a aprobat Rezoluţia 66-2 din 2010 ce prevede majorarea capitalului social al Fondului, prin creşterea cotelor ţărilor membre”.

Cota de particiapre a României este în prezent de 1,030 miliarde drepturi speciale de tragere (DST) şi majorarea se face cu 781,2 milioane DST, ajungând astfel la 1,81 miliarde DST. „Este vorba de a participa la majorarea capitalului social al FMI, lucru care s-a decis în 2010”, a insistat Gheorghe Ialomiţianu.

Sursa: NewsIn