Părerea antreprenorilor: Vezi care sunt oportunităţile şi riscurile Clujului afacerilor


O parte dintre oamenii de afaceri clujeni consideră că fondurile de investiţii vor deveni oportunităţi de business valide în următoarea perioadă, în ciuda aparenţei că piaţa are mari probleme cu lichidităţile. De altfel, aceştia cred că judeţul Cluj trebuie să-şi atingă obiectivele de a deveni o putere economică regională şi o sursă de bunăstare. Mai mult, potrivit acestora judeţul va ţine cont în dezvoltarea sa de valorificarea relaţiilor cu diferiţi parteneri, întrucât nu se poate izola de evenimentele care afectează sau aduc beneficii României. „Nu putem crea o insulă Cluj”, dar pentru firmele locale este necesar să-şi întărească poziţia pe piaţă,  au opinat antreprenorii locali prezenţi la o conferinţă despre condiţiiţile favorabile şi ameninţările actuale care apar în gestionarea afacerilor, organizată de revista Forbes România.

De altfel, economia locală are diferite viteze de dezvoltare. Pe de o parte, serviciile şi comerţul cunosc o ascensiune mult mai rapidă, în timp ce domenii ca producţia şi industria înregistrează uşoare descreşteri. Această situaţie îi afectează pe toţi investitorii şi antreprenorii, indiferent de zona în care îşi desfăşoară activitatea.

Criza s-a resimţit puternic la nivelul firmelor clujene. Dacă în anul 2008 erau înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj peste 70.000 de firme, în acest an nu mai figurează decât aproximativ 44.000.

Antreprenorii care au participat la dezbatere au accentuat că  pentru succesul unei afaceri contează calitatea managementului, pe lângă ideea şi planul în baza căreia operează, banii şi resursele materiale alocate. Astfel, în plan local nu există suficienţi experţi în management, iar formarea acestora ar trebui să fie percepută ca prioritară. Ei au concluzionat că este necesară să existe o colaborare mai activă cu mediul universitar pentru formarea profesională a  persoanelor abilitate să ocupe funcţii de conducere în companii.

Totodată, participanţii au atras atenţia că banii lichizi pe piaţă sunt tot mai puţini, de aceea trebuie implementate strategii pentru atragerea de fonduri europene. Însă, chiar şi atunci când unele investiţii beneficiază de suport financiar din fonduri parţial rambursabile sau nerambursabile, plăţile se fac cu mari întârzieri. De exemplu, Ioan Aşchilean, acţionar la compania de construcţii ACI, a motivat că ajuns în situaţia în care a fost nevoit să înainteze bani din bugetele proprii pentru a finaliza lucrările începute din bani europeni, şi a pierdut astfel zeci de milioane de euro, încercând să evite un blocaj.

La întâlnirea Forbes au participat mai mulţi oameni de afaceri printre care: Ştefan Gadola, vicepreşedintele grupului EnergoBit, Ioan Aşchilean, acţionar al ACI şi Grup 4 Instalaţii, Ştefan Vuza, liderul consorţiului Serviciile Comerciale Române, Adrian Cionca, fondator al Casei de Insolvenţă Transilvania şi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.