- Portul Constanţa Manual 2015 2016 Ediţia a 9-a
Cuprins
Prezentarea portului Constanţa-informaţii generale
Latitudine 44o 10’ N
Longitudine 28 o39’ E
Zona orară GMT+2
Pescaj maxim 19,0m
Cod UNCTAD ROCND
Prezentarea generală a portului
Constanţa | Nord | Sud | total | |
suprafaţa totală | 817 | 3109 | 3926 | |
din care |
pământ | 495
322 |
818
2291 |
1313
2613 |
apă | ||||
dig (m) | 8344 | 5560 | 13904 | |
lungime cheu (km) | 15,5 | 14,6 | 30,1 | |
număr dane | 82 | 74 | 156 | |
adâncime bazine (m) | 7-14 | 7-19 |
Consideraţii generale:
Complexul portuar este format din Zona de Nord-veche si zona de Sud-nouă.
Partea de Nord este operaţională integral fiind formată din 12 bazine cu adâncimea cuprinsă între 7-14 m, 15,5 km de cheu şi 82 de dane operative. Portul este dotat cu terminale specializate pentru manipularea, minereurilor, cărbunelui, fosfaţilor, ţiţeiului şi produselor petroliere, cerealelor, produselor chimice, laminatelor, containerelor, mărfurilor generale, existând şi platforme şi depozite.
Partea de Sud este parţial operaţională. Este formată din 14,6 km de cheu, 74 dane operative şi o capacitate de manipulare pentru containere, minereuri, cărbune, fosfaţi, ţiţei şi produse petroliere, laminate, mărfuri generale cât şi platforme deschise şi magazii pentru depozitare. Partea de trafic se realizează prin tranzit de tip ro-ro şi cu feribotul.
Portul Constanţa Sud cuprinde şi intrarea pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, care este parte a celei mai importante căi navigabile din Europa, coridorul Rin-Maine-Dunăre.
Portul Constanţa Sud dispune de un bazin fluvial/maritim dedicat transbordării pentru barje şi cargouri fluviale. Dintre mărfurile rulate în Portul Constanţa 80% sunt mărfuri vrac. Dintre acestea, jumătate sunt vrac lichid, în special petrol brut şi produse derivate, cealaltă jumătate fiind vrac uscat în special minereuri feroase şi neferoase, cărbune, cocs, fosfaţi, apatite şi cereale. Încărcătura generală constă din importurile de echipamente industriale, alimente, fertilizatori şi produse chimice, îmbrăcăminte şi aparatură electronică, export de mobilier şi produse din lemn, produse metalice, fertilizatori şi produse chimice, produse alimentare, textile, produse din sticlă şi automobile.
Aeroport
Aeroportul Internaţional Kogălniceanu (25km)
Ancoraje
Limitele radei Constanţa sunt denotate astfel:
(A) 44°10.50’N 028°44.00’E
(B) 44°10.50’N 028°49.50’E
(C) 44°06.50’N 028°49.50’E
(D) 44°06.50’N 028°44.00’E.
Meridianele 028°46.7’E si 028°48.2’E împart zona de ancoraj in 3 zone, de la Vest la Est:
Zona 1: ancoraj pentru nave până la 40.000 TB (cu excepţia petrolierelor)
Zona 2 : ancoraj pentru nave peste 40.000 TB (cu excepţia petrolierelor)
Zona 3: ancoraj pentru petroliere, nave pentru gaz lichefiat, nave pentru mărfuri periculoase.
Rada permite un ancoraj sigur, pentru un număr de 40 până la 50 de nave mari. Adâncimile apei în zona de ancoraj sunt cuprinse între 25 m şi 30 m, cu posibilitatea efectuării unei giraţii complete în cazul schimbării direcţiei vântului sau a curentului. În caz de vreme nefavorabilă, navele mici pot intra în port, numai cu aprobarea Autorităţii Navale Teritoriale Constanţa.
trafic total
Companiile specializate din Portul Constanta operează o gamă largă de mărfuri
Cifrele traficului total din tabelul de mai jos (date comparative pentru anii 1997-2014) reprezintă atât traficul maritim cât şi cel fluvial pentru toate porturile administrate de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Midia şi Mangalia
(au fost transcrise doar tipurile de mărfuri şi cifra totală pt. anul 2014)
Mii tone | Anul 2014 |
cereale | 17420,5 |
fructe şi legume proaspete | 11,5 |
animale vii | 58,7 |
produse alimentare, băuturi si tutun | 416,1 |
seminţe, uleiuri vegetale, grăsimi | 2478,3 |
lemn, cherestea | 919,4 |
fertilizatori (chimici şI naturali) | 1742,2 |
produse minerale naturale | 316,1 |
minereuri feroase, deşeuri feroase | 5501,7 |
minereuri neferoase, deşeuri neferoase | 2551,6 |
Celuloză şi hârtie, deşeuri hârtie | 63,5 |
Cărbune, cocs | 2157,7 |
petrol crud | 6750,9 |
produse petroliere şi gaz natural | 4714,3 |
gudroane de gaze naturale | 73,0 |
produse chimice (altele) | 1151,1 |
ciment, materiale de construcţie | 265,4 |
produse din sticlă şi ceramică | 8,0 |
metale/produse fabricate din metal | 1893,7 |
utilaje, echipamente de transport | 365,7 |
mărfuri generale / cargo | 6782,3 |
Total tranzitat în anul 2014 | 55641,9 mii de tone |
Categoria încărcăturii
marfă solidă | 12516199 |
marfă lichidă | 32666083 |
containere | 6778884 |
linii Ro-Ro, | 262269 |
mărfuri generale | 3418475 |
Total | 55641910 tone |
traficul maritim/fluvial
În anul 2014 – 55641910 tone
capacitate vase (maritim)
capacitate | 2014 |
total | 4771 |
tip de nave maritime (cumulat) pentru Constanţa, Midia , Mangalia
vas cargo general, tank petrolier/autocisternă, container, vrachier, pasageri, altele |
|
Total | 4771 |
trafic containere în mii TEU-ri
in anul 2014 total 6778884 TEU
terminale containere
Terminalul Containere Constanţa Sud
DP World
APM TERMINALS
SOCEP
UMEX S.A.
agenţi/linii de containere principale:
AMITY SHIPPING
APM TERMINALS,
Blue Shipping Agency,
Bosphorus Shipping Agency Romania,
- Steinweg Romania,
China Shipping(ROMANIA)Agency CO. LTD.
CMA CGM Romania,
EISA ECOMNOMU INTERNATIONAL SHIPPING AGENCY,
HUB Dacia,
MSC ROMANIA SHIPPING
ROMAR SHIPPING AGENCY
SRS/SILK ROUTE SHIPPING,
Team Logistic Specialists,
ZIMROM Shipping
alte linii/agenţi containere
FORMAG
ORION SHIPPING
TRANSTERRA LOGISTICS
Linii Ro-Ro
Agenţi
MEDTAINER RO
PHOENIX SHIPPING AND TRADING LTD. CO.
Soluţii terminale
Principalele categorii de mărfuri operate – OPERATORI
Petrol brut/Ţiţei şi produse petrolifere – OIL TERMINAL
Bitum – SARGEANT MARINE
Produse chimice (fertilizatori fosfaţi, apatite, uree, diatomite, bentonite, sare etc.) – SOCEP, DB SCHENKER, DECIROM, TTS OPERATOR, CHIMPEX
Cereale – CHIMPEX, DB SCHENKER, SOCEP, NORTH STAR SHIPPING, SILO PORT, NIVA PRODCOM, SILOTRANS CHS, CANOPUS STAR, BARTER PORT OPERATOR, UNITED SHIPPING AGENCZ, TTS OPERATOR, UMEX S.A.,MINMETAL
Produse refrigerate / Ulei comestibil şi melasă – FRIAL,
Minereu, cărbune, cocs – COMVEX, MINMETAL, SOCEP, TTS OPERATOR,
Produse metalurgice – UMEX SA, CHIMPEX, DB SCHENKER, SOCEP, DECIROM
Deşeuri – DECIROM, EUROPEAN METAL SERVICES, ROMNED PORT OPERATOR, TOMINI TRADING, TTS OPERATOR, KIRAZOGLU CORPORATION,
cherestea, produse din lemn, materilae de construcţii – DECIROM, DB SCHENKER,ROTRAC, KRONOSPAN
ciment – SICIM
Ferry-boat, Ro-ro, automobile, camioane/trailere, (Ro-Pax)
CFR CONSTANTA FERRYBOAT BRANCH, DYNALOG, DB SCHENKER, ROMCARGO MARITIM
Mărfuri generale -ROMNED PORT OPERATOR, CASA DE EXPEDIŢII PHOENIX, SOCEP, DB SCHENKER, UMEX SA, APM TERMINALS, ASTAR STEVED.
SILOZ AGIGEA GSP SHIPYARD
Project cargo UNEX SA
Pasageri CONSTANTA PORT
Terminalul pentru pasageri este operat de către Adminstraţia Porturilor Maritime Constanta
- Portul Midia
Portul Midia este situat pe coasta Mării Negre la aproximativ 13, 5 mile marine la nord de Constanţa. A fost proiectat şi construit pentru a deservi unităţile industriale şi petrochimice din proximitate, dar sunt operate şi alte tipuri de mărfuri (GPL/Gaz Petrolier Lichefiat, cereale, animale vii, produse metalice). Portul acoperă 834 hectare, dintre care 234 hectare pământ şi 600 hectare apă.
Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 6,97 km. Portul dispune de 14 dane (dintre care 11 sunt operative, 3 aparţinând Şantierului Naval) iar lungimea totală a cheului este de 2,24 km. Prin lucrările de dragaj adâncimea apelor a crescut la danele MD-1 MD-4, permiţând acostarea navelor cu un pescaj maxim de 8m. şi 20000 tdw .
Ancoraj: Zona de ancoraj are o adâncime de 20m şi este disponibilă la următoarele coordonate:
Latitudine | Longitudine |
44°22′.0N | 028°45′.5E |
44°22′.0N | 028°48′.5E |
44°19′.5N | 028°45′.5E |
44°19′.5N | 028°48′.6E |
Total trafic Midia
- în anul 2014 traficul total (maritim, fluvial ) a fost de 6909520 tone
Conexiuni: drum rutier, cale ferată, fluvial (prin Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari) şi conducte (Reţeaua Naţională de Transport Conpet)
Navigaţie
Limitele portului: Portul este mărginit de diguri în Sud şi Est
Geamanduri marine, şenale navigabile şi canale: Portul este accesat printr-un canal cu lăţimea de 80m şi o adâncime de 5, 6 m.
Terminale
MIDIA MARINE TERMINAL
Terminalul portului specializat pentu ţiţei, Radele MD-1 şi MD-4 (import)
Terminalul portului specializat pentru melasă, Rada MD-4 (import)
Rada marină MD-9A pentru produse rafinate (import/export)
Rada MD-9B pentru etilenă şi LPG/Gaz Petrolier Lichefiat
Rada marină MD-9C pentru produse rafinate (export)
Midia SPM – Calm Buoy pentru ţiţei la 4N/m de portul Midia (import)
Operatori :
MIDIA INTERNATIONAL
SHELLHARBOUR OPERATIONS
GLOBAL OPERATIONS
PETROM
2X1 HOLDING
BUTAN GAS ROMANIA
EIROTRANYIT 2000
GSP SHIPYARD
OCTOGON GAS & LOGISTICS
- Portul Mangalia
Portul Mangalia, celălalt port satelit al Constanţei, este situat la 38 km. mai la sud. Mangalia, îşi susţine fratele mai mare prin operarea navelor mai mici, de până la 10.000 dwt. Portul poate opera un trafic de 400.000 de tone pe an. Dispune de un cheu de 400 m lungime cu o adâncime între 8,5 şi 9,0 m. şi este deservit de macarale de 6,3 tone, spaţii de depozitare acoperite pe o suprafaţă de 4,300 mp şi 20.000 mp de magazii neacoperite. Mangalia are trei docuri uscate, cel mai mare dintre acestea putând ancora vase de până la 250.000dwt, fiind utilizat de şantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industry. Portul este conectat direct la sistemele de căi rutiere şi ferate.
Terminale: ROMNED PORT OPERATOP, TRANSBITUM, DAEWOO SHIPYARD, CALLATIS GAS
Trafic total în portul Mangalia în anul 2014 – 231074 tone
- Canalul Dunăre-Marea Neagră
Inaugurat în anul 1984, Canalul Dunăre-Marea-Neagră este administrat de către Administraţia Canalelor Navigabile. Complexul, este clasificat în clasa a VI –a canale interne conform standardelor EEC UNO. Este parte a infrastructurii complexe a portului care leagă porturile Constanţa şi Midia cu Dunărea şi mai departe cu ţările Central Europene
Trafic în mii tone – în anul 2014
intern | 6528067 |
international | 7904877 |
total | 14432944 |
Transportul fluvial se realizează de către mulţi operatori, CNFR Navrom fiind principala companie de transport fluvial. Cu un trafic de peste 10 milioane tone pe an, Navrom îşi diversifică serviciile şi, împreună cu firmele partenere, este în măsură să satisfacă cerinţele clienţilor. Mărfurile principale pe care le transportă sunt: minereu, cărbune, cocs, ciment, cereale, fertilizatori şi laminate. Navrom acoperă rutele interne (Galaţi, Constanţa, Medgidia, Mahmudia etc.), dar şi rutele internaţionale către Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria, şi Germania. Navrom poate manipula 16800 tone într-un singur convoi pe rutele interne şi 10000 tone într-un singur convoi pe rutele externe. Începând cu anul 2006, compania a parcurs un program ambiţios de modernizare, în 2012 a achiziţionat barje de împingere, fiind şi certificată ISO 9001 pentru calitate, ISO 14001 pentru mediu şi OHSAS 18001 pentru securitate şi sănătate ocupaţională de către Germanischer Lloyd.
Firme NAVROM
CNFR NAVROM
NAVROM PORTSERVICE
NAVROM SHIPYARD
NAVROM BAC
NAVROM DELTA
Rute principale
CNFR NAVROM |
Galaţi-Brăila-Hârşova-Cernavodă-Constanţa |
Galaţi-Tulcea-Mahmudia | |
Galaţi/Constanţa-Cernavodă-Turnu Severin-Smeredevo/Belgrad-Vukovar-Budapesta-Viena-Regensburg-Kelheim |
Traficul – în anul 2014
2014 | ||
A | 7610 | A-mii tone |
B | 3598889 | B-mii tone x km |
Traficul fluvial de containere
Transportul de containere pe Dunăre, care leagă Constanţa de alte porturi dunărene, nu este, evident, mijlocul de trafic preferat al transportatorilor. De-a lungul timpului au fost iniţiate o serie de proiecte-prezentate în ediţiile anterioare ale manualului, dar acestea nu au avut succes. După o perioadă de vârf /din punct de vedere al TEU-urilor – transportul containerizat a scăzut continuu. A supravieţuit o singură linie regulată, Constanţa-Belgrad-Constanţa, un serviciu pentru containere asigurat de firma Bulgarian Shipping Company.
Alte servicii de barjă:
Agent: NORD MARINE – Constanţa-Belgrad
Agent: NORD MARINE – TAVRIA Constanţa-Dnepropetrovsk
Agent: ICS DANUBE LOGISTICS Constanţa-Giurgiuleşti
Sursa:
|