La Huedin va fi construită o fabrică care va produce energie regenerabilă, termică şi electrică, folosind drept combustibil rezidurile arborelui Paulownia.
Cultura acestui copac poate fi o mină de aur pentru investitori, întrucât cea mai mare din lemn poate fi exportat precum cherestea de calitatea A (60% din Paulownia), iar rezidurile (30%) pot fi folosite ca biomasă în uzinele care folosesc principiul gazificării pentru obţinerea energiei verde. Pentru omul de afaceri, Adrian Vlădărean, Paulownia, una dintre cele mai versatile specii lemnoase existente, a fost ca o salvare.
„Eu am ajuns la Pawlonia ca să nu tai o pădure de 3.600 de hectare. Descoperind Pawlonia am văzut că putem avea câştiguri financiare foarte mari. Este un adevărat business, întrucât cultivarea acestui arbore energetic aduce un randament foarte mare; lemnul său este de calitatea A, fiind cosiderat drept aluminiul din lemn, datorită proprietăţilor sale deosebite recunoscute în industria cherestelei şi a mobilei. Aşadar poate fi exportat la un preţ de 500 de euro pe metru cub neprelucrat şi vine ca o mănuşă pentru fabrica de biomasă. Se usucă natural, în mai puţin de două luni, ceea ce însemnă că scuteşte de costuri suplimentare pentru producţia de energie. Pe de altă parte ajută împotriva poluării, absorbind dioxidul de carbon din atmosferă. Este şi un bun arbore meliefer, întrucât prin folosirea lui se produce mai multă miere de albine decât în cazul salcâmului”, susţine Adrian Vlădărean CEO al companiei Paulownia România, unică distribuitoare al acestui arbore. Acesta mai precizează că în baza culturii de Paulownia a dezvoltat şi proiectul unui parc eolian, iar clujenii sunt tot mai interesaţi de achiziţionarea arborelui. De exemplu la Turda o singură persoană doreşte să cultive o suprafaţă de 100 de hectare cu Paulownia.
Pentru funcţionarea fabricii de la Huedin, proiect care va fi realizat în colaborare cu Primăria oraşului, Spitalul Huedin, firma spaniolă GreenE şi Pawlonia România, vor fi folosite rezidurile arborelui transformate în energie termică şi electrică prin gazificare.
„Astfel prin găsirea unui client care are nevoie în permanenţă de furnizarea energiei termice şi vara şi iarna, cum este spitalul, am reuşit obţinerea celor 4 certificate verzi. Prin fabrica de biomasă se produce energie termică şi electrică, iar pentru a nu pierde certificatul verde, trebuia să găsim locaţii în care să evacuăm energia termică, adică apă caldă la 90 de grade, pe tot parcursul anului. Furnizând spitalului energie termică la jumătate de preţ decât ar fi achiziţionat în mod obişnuit, am reuşit să rezolvăm această problemă”, a menţionat managerul Pawlonia România. Vlădărean a mai spus că datorită acestui proiect sute de oameni vor avea de lucru şi doreşte să continue astfel de demersuri şi în alte zone din România.
Costul investiţiei în uzina de la Huedin este de 4,5 milioane de euro, iar cel al plantaţiei de arbore energetic care se va întinde pe o suprafaţă de 1.000 de hectare şi care va furniza materia primă pentru producţia de energie este de 5 milioane de euro. Firma amintită realizează tranzacţii comerciale în Europa Occidentală, în ţări precum Austria şi Germania.
De conceperea uzinei de gazificare se va ocupa firma spaniolă GreenE specializată în biotehnologii. Procesul de obţinere a gazului printru reactor orizontal au loc astfel: în primă etapă la temperaturi de 250 de grade se pierde apă din reziduri, la 500 de grade are loc procesul de piroliză, apoi la temperaturi de 1000 de grade are loc arderea propriu-zisă, are loc o răcire şi se obţine gazul la temperaturi de 850 de grade. Procesul de gazificare prezintă avantaje mult mai mari în comparaţie cu incinerarea rezidurilor sau biodigestia, tehnologii ce presupun costuri mult mai mari, potrivit lui Juan Jose Hernandez, directorul general al GreenE, prezenţi la un workshop despre beneficiile utilizării tehnologiei de gazificare a biomasei şi producerii energiei din deşeuri.
Ce este Paulownia?
Este o plantă energetică, arborele cu cea mai rapidă creştere din lume. În aproximativ şase luni înregistrează o viteză de creştere de 2-3 metri în înălţime şi 4-6 centrimetri în diametru. Culturile de Paulownia sunt cunoscute în China de aproape 3.000 de ani, în SUA din anul 1800 şi în Japonia din 1970, când exploatarea lemnului acestui arbore a devenit o afacere de export de miliarde de dolari.
În Occident, copacul este tot mai cultivat, în special pentru producţia de mobilier, placaj şi pentru biomasă. Costurile înfiinţării culturilor de Paulownia şi a îngrijirii lor ajung la 3.000 de euro pentru un hectar. Veniturile din prelucrarea lemnului şi utilizarea sa ca biomasă depăşesc 30.000 de euro pentru un hectar. De altfel aceeaşi suprafaţă de Paulownia reţine anual 1200 de tone de dioxid de carbon. Lemnul de Pawlonia poate fi recolatat din 3 în 3 ani.