Romania trebuie sa accelereze aplicarea reformelor structurale si institutionale pentru a atinge tinta de reducere cu 25% a poverii administrative pana in 2012, a subliniat directorul general al Directoratului pentru Intreprinderi si Industrie al CE, Joanna Drake, prezenta la conferinta „Agenda Lisabona, mediul de afaceri si reglementari mai bune – contributia Romaniei”, potrivit CCIB.
Romania, ca si alte state membre, a facut progrese pe linia transformarii intr-o prioritate a dezvoltarii IMM-urilor, a respectarii Small Business Act. Acest document permite statelor membre sa aleaga dintre cele zece principii pe care le promoveaza, cel mai important fiind think small first (gandeste-te intai la scara mica), alte principii fiind acordarea unei noi sanse societatilor care au falimentat, facilitarea accesului la finantare, ajungerea la reglementari mai bune si reducerea poverii administrative.
Un obiectiv pentru Romania este cresterea transparentei procesului de decizie, considera Joanna Drake, citata de Agerpres. De asemenea, directoarea generala a DG Intreprinderi si Industrie a mai recomandat reforma administratiei centrale si locale ca un „factor cheie pentru accesarea fondurilor europene”.
Eurobarometrul accesarii finantarilor pe 2009 a aratat ca disponibilitatea bancilor de a acorda credite a scazut cu 19% in Malta si cu 82% in Lituania, iar o medie de 10% dintre manageri au spus ca nu au solicitat credite din cauza temerii ca le va fi respinsa cererea. Cea mai mare reticenta de a cere credite a fost inregistrata la managerii din Slovacia (19%) si Romania (17%).
In perioada 2007-2013, un buget de 1,1 miliarde euro poate asigura credite noi pentru circa 400.000 de IMM-uri din UE prin programul CIP, dar IMM-urile din Romania trebuie sa cunoasca ce drepturi si oportunitati au, a mai subliniat Joanna Drake. In Romania exista aproximativ 450.000 de IMM-uri, fata de 21 de milioane in UE, iar 67% din locurile de munca in sectorul privat european sunt in sectorul IMM, fata de 2,7 milioane de locuri de munca oferite de IMM in Romania.
Pentru imbunatatirea situatiei IMM-urilor, este necesar ca acestea sa aiba un acces mai bun la finantare, la piete noi si sa fie consultate atunci cand se adopta reglementari economice. In Romania, cea mai importanta problema este consolidarea structurilor institutionale si de acces pentru a se asigura, in primul rand, ca principiul „think small first” este respectat. Aceasta inseamna ca problemelor IMM-urilor trebuie sa li se acorde prioritate in diversele etape de elaborare a politicilor economice in vederea identificarii problemelor si in aplicarea efectiva a reglementarilor. Este nevoie sa fie masurat impactul unei noi legi, inclusiv cel privind costurile IMM-urilor, inainte ca o noua reglementare sa fie aprobata.
Este important ca in continuare, IMM-urilor sa li se acorde prioritate pentru atingerea obiectivului de creare de noi locuri de munca, pentru accesul la finantare, la dobanzi nu prea ridicate si in conditii bune, precum si pentru diversificarea instrumentelor de creditare. „Si aici Romania are un rol important, dar in final, pentru ca vom putea spune daca Romania a tinut pasul cu alte state membre abia in primavara lui 2011, cand Agenda 2020 va trebui sa devina un program national de reforma”, a declarat Joanna Drake.
IMM-urile trebuie sa ajunga in situatia de a accesa fondurile europene, iar rata absorbtiei ramane scazuta in Romania. Pentru ca IMM-urile sa aiba acces la fondurile europene, ele trebuie sa aiba acces la informatie, a mai subliniat Joanna Drake.
IMM-urile din Romania se lupta cu statul si cu lipsa de credite. Prima urgenta este ca statul sa isi plateasca datoriile fata de IMM. „In acest moment, datoria directa a statului fata de IMM a crescut din nou peste un miliard de euro, iar prin rostogolire, prin sistemul de subcontractare, aceasta datorie se tripleaza. Daca statul si-ar plati in urmatoarele doua-trei luni aceasta datorie, multe firme ar fi capitalizate, iar cateva zeci de mii de firme mici si mijlocii si-ar putea creste volumele de produse si servicii livrate pietei”.
A doua mare problema a IMM-urilor este accesul la credite. Este absolut necesar ca statul, impreuna cu sistemul bancar, sa gaseasca o solutie pentru ca IMM-urile sa poata accesa mai rapid creditele si la costuri mai reduse. Pentru ca statul se imprumuta de la banci, acestea prefera sa isi plaseze banii in bonuri de valoare, in imprumuturi la stat, deci banii nu mai ajung si pentru IMM-uri, iar creditele se acorda greu si in conditii dificile.
IMM-urile se confrunta si cu faptul ca statul acorda cu dificultate formele de ajutor de stat aprobate si chiar recomandate de UE. Pana cand nivelul minim al ajutoarelor de stat nu va cobori la cel putin 50.000 de euro, o sa avem numai cateva firme din Romania care vor beneficia de ajutoare de stat. Scaderea pragului ar avea ca efect accesul a mii de IMM-uri la forme legale de ajutor de stat, pentru a-si gasi formele de finantare necesare.
O alta dificultate este cea legata de greutatea accesarii fondurilor europene. Salariile celor care lucreaza in domeniul accesarii fondurilor europene ar trebui sa fie majorate in functie de performanta efectiva, luandu-se in calcul numarul de contracte incheiate si sumele efectiv intrate in economia nationala, pentru ca rata de accesare sa poata creste”.
Sursa: Camera de Comert si Industrie Bucuresti/ Afacerea