Proiectul BNR va avea un impact negativ asupra creditării populaţiei, susţin economiştii


Regulamentul BNR privind restricţionarea împrumuturilor în valută vine cu măsuri care întăresc normele de creditare şi restrâng sumele acordate de bănci, astfel că va exercita un impact negativ asupra creditării, susţin economiştii contactaţi de NewsIn.

„Aceste măsuri întăresc normele de creditare şi restrâng sumele împrumutate, precum şi clienţii care se încadrează în noile limite stabilite de BNR. Efectul acestor norme va fi mixt: pe de-o parte vor preveni o eventuală politică de creditare imprudentă din partea băncilor care doresc să acumuleze rapid cotă de piaţă sau să-şi majoreze profiturile, neglijând riscurile aferente, dar pe de altă parte vor exercita un impact negativ asupra creditării populaţiei, în special asupra creditelor de consum, care vor putea fi obţinute doar pe bază de garanţii, ceea ce va scădea atractivitatea acestora, precum şi costul acestora în cazul necesităţii de achiziţie a poliţelor de asigurare”, a declarat economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă.

De asemenea, reprezentanţii OTP Bank România susţin că, în ceea ce priveşte relansarea activităţii de creditare, noile condiţii cu siguranţă nu ajută prea mult. Potrivit acestora, băncile se confruntă în continuare cu o cerere scăzută pentru noile împrumuturi, iar numărul de clienţi solvabili a scăzut „dramatic” ca urmare a aprecierii valutelor şi a deprecierii garanţiilor. „Cu siguranţă, noul regulament BNR va avea un impact semnificativ, în principal asupra împrumuturilor de consum”, mai spun reprezentanţii OTP Bank România.

Totodată, reprezentaţii băncilor declară că proiectul BNR are o serie de părţi bune, mai ales în ceea ce priveşte prudenţialitatea, dar şi altele mai puţin bune, cum ar fi o scădere a activităţii de creditare.

Astfel, Melania Hăncilă susţine că printre efectele pozitive se numără, în primul rând, o protecţie mai mare pentru clienţi, iar un alt efect pozitiv este un risc mai mic de neplată al creditelor.

Aceasta menţionează că, dacă scad creditele neperformante, scad şi cheltuielile băncilor, deci, pe termen mediu, vom avea un efect benefic asupra profitabilităţii sistemului bancar. Ca efecte mai puţin bune ar putea fi scăderea sumelor pe care băncile le pot împrumuta clienţilor. Creditele de consum în valută sunt principala ţintă a noului regulament, iar alternativa – creditul de consum în lei, este mai costisitoare.

Reprezentanţii OTP Bank România susţin că partea bună şi scopul principal al acestei iniţiative este o activitate de creditare sănătoasă în România, „ceea ce este uşor de înţeles”.

Aceştia susţin că, cel mai probabil, impactul negativ va consta în faptul că băncile vor înregistra o reducere a afacerilor pe partea de creditare a persoanelor fizice, care ar putea afecta consumul şi piaţa imobiliară, în perioada următoare, segmentele care au cea mai mare nevoie de recuperare ca urmare a crizei.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, susţine că demersul BNR vine în continuarea celor de până acum, prin care a dorit o limitare a creditării în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar.

„Proiectul de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice se încadrează în  preocupările existente la nivel european cu privire la limitarea îndatorării persoanelor fizice neacoperite la riscul valutar (reglementări similare s-au adoptat/se vor adopta şi în cazul altor ţări). În plus, în România, noul regulament vine pe un cadru existent deja de ani de zile (de dinainte de criză) de limitare a creditării în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar. Noul regulament intenţionează să rafineze şi să întărească anumite reglementări existente de mulţi ani, în special printr-o diferenţiere mai puternică a creditului de consum acordat debitorilor neacoperiţi la riscul valutar”, a spus Ionuţ Dumitru.

Acesta susţine că propunerile au mai degrabă un caracter prudenţial şi vor preveni, mai mult decât o făceau până acum reglementările deja existente, supraîndatorarea debitorilor care doresc să se împrumute într-o altă monedă decât cea în care au venituri. În principiu, condiţiile de creditare a populaţiei prin credite ipotecare vor rămâne cam aceleaşi, anumite limitări suplimentare apărând doar în cazul creditului de consum.

Sursa: NewsIn