Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

PUNCT DE VEDERE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MODIFICAREAŞI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE DIN DOMENIUL PENSIILOR DE SERVICI

A- A A+

ÎN ATENŢIA

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PUNCT DE VEDERE

LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MODIFICAREAŞI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE DIN DOMENIUL PENSIILOR DE SERVICIU

înaintat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin adresă nr.2639/DIB/19.12.2022 Consiliului Superior al Magistraturii

formulate de judecători din cadrul

conform tabelului anexat

          În primul rând, subliniem faptul că necesitatea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, în sensul promovării unei reforme în privința pensiilor de serviciu, era cunoscută încă de la momentul depunerii la Parlamentul României a proiectelor de acte normative privind „legile justiției”.

Aceste legi ale justiţiei au fost adoptate cu o largă majoritate, Parlamentul României reconfirmând actualele reguli aplicabile sistemului de pensii ocupaționale în cadrul sistemului judiciar, cu minore amendate privind sfera persoanelor beneficiare.

          Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurărilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.1102 din 16 noiembrie 2022 şi a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022.

          La doar 3 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr.303/2022 este înaintat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin adresă nr.2639/DIB/19.12.2022 Consiliului Superior al Magistraturii un nou proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, printre care şi a dispoziţiilor art. 211 şi art. 213 din Legea nr.303/2022.

Repunerea în discuție, periodic, în cazul de faţă la 3 zile după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2022, întotdeauna în sens negativ a statutului judecătorilor şi procurorilor afectează în mod direct cariera magistratului.

Mai mult, se agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții cu un efect final negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

          Din analiza art.I. şi II al Proiectului de lege prin care se propune modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, printre care Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se poate observa că prezintă lacune care conduc la discriminarea între magistrații beneficiari ai dispozițiilor legale în vigoare până în acest moment şi stabilesc în mod arbitrar condiţii de vechime minimă numai în funcţia de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

          Prin modul în care a fost redactat art. I şi II al proiectului prin care se propune modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se creează mai multe diferenţieri de tratament, astfel:

1.între judecătorii şi procurorii care au intrat în magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi judecătorii şi procurorii care au intrat în magistratură urmare absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii;

Dacă printre criteriile obligatorii de participare la concursul de admitere în magistratură a fost inclusă şi vechimea de cel puţin 5 ani ca avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, executor judecătoresc cu studii superioare juridice, personal de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefier cu studii superioare juridice, cel puţin acei 5 ani ce constituie o condiţie premisă de participare la examen ar trebui recunoscuţi ca vechime în magistratură pentru judecătorii şi procurorii aflaţi în funcţie la momentul intrării în vigoare a noii legi.

          Dispozițiile din proiect criticate fac abstracție de faptul că dobândirea calităţii de magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, printre care și cele privind vechimea minimă necesară în funcţii juridice.

Prin urmare, nimic nu justifică apariția unei diferențieri după momentul admiterii în magistratură, de vreme ce au fost declarați admiși la concursul de admitere în magistratură, nu se poate presupune decât că toți magistrații, indiferent de funcția în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat și s-au perfecționat în cadrul unor repere profesionale similare, nu pot exista decât eventuale discrepanțe generate de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare, anterioare admiterii în magistratură.

În contradicţie cu principiul egalitatii în drepturi a cetățenilor, pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, judecatorilor şi procurorilor care au promovat concursul de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, se aplică un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte recunoașterea vechimii din profesia juridică din care provine magistratul.

Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidaţii au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat, la un moment ulterior, unei anumite categorii de magistrați.

2.între judecătorii şi procurorii care au intrat în magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi care urmează să se pensioneze în următorii 5 ani (2023-2028) acestora din urmă recunoscându-li-se etapizat la calculul condiţiei de vechime de 25 de ani o perioadă (de la 5 la 1 an) şi judecătorii şi procurorii care au intrat în magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi care se vor pensiona ulterior anului 2028 cărora nu li se va mai recunoaşte nicio perioadă.

3.asimilarea duratei funcţiei de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor cu perioada în care o persoană a ocupat funcţia de judecător, procuror sau magistrat asistent şi excluderea de la asimilare a vechimii în avocatură, notar, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic etc creează o situaţie discriminatorie şi din acest punct de vedere, dat fiind specificul muncii avocaţilor, grefierilor cu studii superioare juridice, a asistenţilor judiciari şi consilierilor juridici în legătură cu actul de justiţie.

          Personalul asimilat exercită, cel mult, atribuţii specifice consilierilor juridici, fără ca în activitatea lor să existe asemănări cu cea a magistraţilor şi nici nu sunt în strânsă legătură cu activitatea acestora, încât să justifice un statut asimilat celui de magistrat.

În realitate se impune a se observa că funcţiile de asistent judiciar, consilier juridic, grefier cu studii superioare juridice, avocat etc. pot fi încadrate într-un concept de asimilare din perspectiva specificului muncii, mai degrabă decât  „personalul asimilat” o creație legislativă pentru o activitate fără legătură cu magistratură, ci mai degrabă cu sectorul administrativ din diverse instituții de profil juridic.

          De observat că în forma actuală propusă, prin includerea vechimii anterioare a personalului asimilat s-ar ajunge la situaţia în care un judecător cu 1 an vechime să se poată pensiona prin adăugarea unei vechimi de 24 ani ca personal asimilat, ceea ce nu este deloc în spiritul noilor reglementări prin care se dorește a se elimina inechităţile din domeniul stabilirii pensiei de serviciu ale magistraţilor.

          În conformitate cu art.1 alin.3 din O.G. nr.137/2000 potrivit căruia „exercitarea drepturilor enunţate în cuprinsul prezentului articol priveşte persoanele aflate în situaţii comparabile”, analiza diferenţierii se realizează prin compararea a două situaţii similare care sunt tratate diferit sau a două situaţii diferite care sunt tratate în mod identic.

          Prin nediferențiere, judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului înțeleg în primul rând tratamentul egal al persoanelor care se află în situație similară sau analoagă: „art. 14 protejează persoanele plasate în situație similară” (Marckx împotriva Belgiei, 13 iunie 1979, §32) sau „analoagă” (Van der Mussele împotriva Belgiei, 23 noiembrie 1983, §46) ori „relevant similară” (Fredin împotriva Suediei, 18 februarie 1991, §60), ulterior fiind utilizată sintagma „analoagă ori relevant similară” (Sheffield și Horsham împotriva Regatului Unit, 30 iulie 1998, §75).

          Cu alte cuvinte, în conformitate cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, diferenţa de tratament devine discrimare atunci când se induc distincţii între situaţii analoage şi comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă.

O modificare intempestivă a condiţiilor de calcul al vechimii de 25 de ani (prin neluarea în considerare a vechimii anterioare din celelalte profesii juridice) ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor şi procurorilor în funcție, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât și asupra organizării instanțelor.

Important de menţionat este faptul că mai ales instanţele situate în localităţi neatractive au reuşit să funcţioneze, de regulă, cu ajutorul judecătorilor care au intrat în magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice.

Oricum situația resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar este deja una dificilă dar va deveni gravă prin creșterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al cunoștințelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem inclusiv prin demisie.

Prin pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână în funcție şi prin reducerea plajei de selecție pentru viitorii judecători, în condiţiile în care cei cu vechime în alte profesii juridice (avocat, notar, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic etc.) nu vor fi interesaţi în a-şi desfăşura activitatea ca magistrat este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție.

Este necesar evitarea unor ingerinte arbitrare din partea politicului în independenţa justiţiei.     

Sub aspectul condiţiilor de calcul al vechimii de 25 de ani (prin neluarea în considerare a vechimii anterioare din celelalte profesii juridice) o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor şi procurorilor aflați în funcție.

Opinăm în sensul ca pentru egalitate de tratament se impune pentru toţi judecătorii şi procurorii aflaţi în funcţie recunoaşterea la condiţiile de calcul al vechimii de 25 de ani ca vechime asimilată a vechimii anterioare în funcţiile juridice de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.

Related Posts with Thumbnails