Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

România pledează pentru aplicarea nediscriminatorie a regulilor de aderare la euro

A- A A+
România pledează pentru aplicarea nediscriminatorie a regulilor de aderare la euro

România susţine adoptarea Concluziilor Consiliului European din 23 octombrie în ceea ce priveşte guvernanţa economică şi măsurile de stimulare a creşterii economice, dar pledează pentru aplicarea nediscriminatorie a regulilor de aderare la zona euro pentru toate statele.

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a participat marţi la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfăşurată la Luxemburg. Principalele subiecte aflate pe agendă au vizat politica de coeziune, măsurile de consolidare a creşterii economice, pregătirea Consiliului European din 23 octombrie 2011 şi adoptarea mandatului UE la Summit-ul G20 de la Cannes.

Discuţiile privind aspectele mai importante ale Consiliului European au fost dezbătute în cadrul unui mic dejun de lucru cu preşedintele Herman Van Rompuy, care a precedat reuniunea Consiliului Afaceri Generale.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că România susţine adoptarea Concluziilor Consiliului European în ceea ce priveşte guvernanţa economică şi măsurile de stimulare a creşterii economice, informează MAE. Astfel, el a arătat că este necesar ca la Consiliul European să fie adoptată o abordare care să favorizeze nu doar consolidarea fiscală şi bugetară, ci şi creşterea economică.

Diplomatul român „a subliniat necesitatea evitării ca – prin măsurile care se vor lua de întărire a guvernanţei zonei Euro – să se creeze o decuplare a Europei zonei Euro de restul statelor membre. De asemenea, a pledat pentru aplicarea nediscriminatorie – transparentă şi identică – a regulilor de aderare la zona Euro pentru toate statele”, arată comunicatul MAE.

Ministrul finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, declara săptămâna trecută că România își menține obiectivul de adoptare a euro în 2015, fiind înființată o Comisie Interministerială pentru monitorizarea îndeplinirii obligațiilor pentru trecerea la moneda europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la începutul lunii mai, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii FMI, CE şi Băncii Mondiale, că insistă pentru păstrarea obiectivului de aderare la zona euro în 2015, care ar reprezenta un „stimulent”, dar că urmează să se stabilească în 2014 dacă obiectivul este fezabil.

Analistul economic Nouriel Roubini recomanda României, la sfârşitul lunii trecute, să nu adere la zona euro în 2015, ci să mai aștepte un an sau doi pentru a asigura un cadru financiar și economic sănătos şi a nu repeta cazul Greciei.

Unul dintre subiectele abordate marţi la reuniunea Consiliului Afaceri Generale a fost politica de coeziune, baza discuţiilor reprezentând-o pachetul legislativ pentru viitoarea politică de coeziune post-2013, prezentat de Comisia Europeană la 6 octombrie 2011. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că România va susţine drept criteriu fundamental pentru alocările viitoare principiul convergenţei socio-economice. De asemenea, a mai subliniat faptul că politica de coeziune trebuie să continue să beneficieze de alocări corespunzătoare de la bugetul UE, accentuând necesitatea simplificării procedurii de accesare a fondurilor.

Comisia Europeană vrea să poată suspenda o parte din fondurile viitorului program de finanţare pentru regiunile sărace, dacă se face risipă prin politici economice proaste sau monitorizare insuficientă a modului în care sunt cheltuiţi, dar şi dacă statele membre încalcă limitele deficitului şi îndatorării.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a arătat marţi că propunerile Comisiei Europene privind acordarea fondurilor de coeziune impun condiţionalităţi macroeconomice şi tehnice a căror nerespectare va putea antrena tăierea parţială sau completă a fondurilor europene. Fostul comisar european a avertizat că nerespectarea unor indicatori macroeconomici va face ca unui stat să-i fie nu doar suspendate, ci chiar tăiate fondurile pentru coeziune. „Sunt două tipuri de condiţionalităţi: condiţionalităţi tehnice şi condiţionalităţi macroeconomice. Condiţionalităţile macroeconomice se referă la respectarea criteriilor impuse în Pactul de Stabilitate şi Creştere, iar pedeapsa pentru statele care nu respectă aceşti indicatori macroeconomici poate să meargă până la tăierea parţială sau completă a fondurilor europene”, a avertizat Orban.

În cadrul reuniunii de marţi a Consiliului Afaceri Europene a fost discutat proiectul de Concluzii ale Consiliului European din 23 octombrie 2011, care va fi dominat de aspectele economice, în special referitoare la măsurile de consolidare a guvernării economice şi disciplina fiscală. De altfel, Consiliul European trebuia să aibă loc la 17 octombrie, dar a fost amânat, cu precădere din cauza Greciei, pentru a da mai mult răgaz statelor membre să găsească o soluţie la criza datoriilor suverane.

De o atenţie deosebită vor beneficia şi măsurile pentru stimularea creşterii economice.

Reuniunea Consiliului Afaceri Generale de marţi a cuprins şi o dezbatere pe tema măsurilor de consolidare a creşterii economice, Preşedinţia UE prezentând, în acest cadru, principalele rezultate ale Conferinţei referitoare la sursele de creştere economică în Europa (Bruxelles, 6 octombrie 2011). Au fost testate liniile identificate de conferinţă ca bază pentru discuţiile de la Consiliul European din 23 octombrie 2011.

Delegaţia română a subliniat importanţa implementării Strategiei Europa 2020, cu accent special pe sectoarele care pot contribui semnificativ la creşterea economică. A mai adăugat că sursele de creştere economică ar trebui analizate şi din punct de vedere al respectării celor patru libertăţi fundamentale, în special libera circulaţie a forţei de muncă.

România încă mai poate face obiectul, până în 2014, al restricţiilor pe piaţa forţei de muncă în ţările membre UE. Spania a activat în acest an clauza care îi permite să impună astfel de restricţii românilor, ca să-şi protejeze piaţa internă de dezechilibre macroeconomice.

În cadrul dezbaterii vizând adoptarea mandatului UE la Summit-ul G20 din 3-4 noiembrie 2011, de la Cannes, poziţia delegaţiei române a fost în sensul susţinerii demersurilor de reducere a dezechilibrelor la nivel global, accentuând necesitatea întăririi cooperării la nivel internaţional, în special din perspectiva importanţei relansării creşterii economice şi creşterii ocupării în contextul prefigurării unei perioade dificile în viitor. De asemenea, poziţia României a fost în favoarea continuării demersurilor de reformă financiară internaţională şi pentru agrearea unor posibile soluţii în chestiunea reducerii volatilităţii pe pieţele de materii prime.

Consiliul European din 23 octombrie va aborda şi poziţia UE la summit-ul G20 (3-4 noiembrie 2011) şi va finaliza poziţia UE pentru conferinţa de la Durban privind schimbările climatice (28 noiembrie – 9 decembrie 2011), informează MAE.

Sursa: NewsIn

Related Posts with Thumbnails