Comisia economică din Senat a avizat luni favorabil cererea de reexaminare a Legii parteneriatului public privat, adoptând două amendamente care vizează corectarea unor nereguli sesizate de şeful statului în actul normativ trimis la promulgare.

În urma dezbaterilor de luni din Comisie, senatorii au decis preluarea unora dintre observaţiile cuprinse în cererea de reexaminare înaintată de preşedintele Româniai Parlamentului în data de 23 iulie, şi de asemenea preluarea amendamentelor cuprinse în avizele Comisiei juridice şi Comisiei de administraţie, ambele favorabile.

În ce priveşte prima obiecţie adusă de şeful statului legii, şi anume că există o OUG în vigoare(34/2006) cu un conţinut mult mai cuprinzător decât legea transmisă spre promulgare şi care respectă normele comunitare în domeniu, membrii comisiei au apreciat că Legea parteneriatului public-privat nu încalcă dreptul comunitar. „Oportunitatea promulgării legii rezultă din practică, aplicarea OUG 34/2006 conducând la realizarea unui număr extrem de redus de proiecte de parteneriat public-privat. Legea parteneriatului public-privat are în vedere detalierea unui nou mecanism, care presupune existenţa unui subiect distinct, compania de proiect, fără să urmărească sau să permită eludarea principiilor comunitare în materie. Sub acest aspect trebuie menţionat că pentru concesiunea de lucrări/servicii, Directiva europeană 18 din 2004 impune obligativitatea respectării unor principii generale, preluate şi în articolul 3 din Legea parteneriatului public-privat. În consecinţă, absenţa procedurilor de atribuire specifice achiziţiilor publice, aşa cum sunt reglementate în OUG 34/2006, nu constituie un indiciu de încălcare a dreptului comunitar, ci aduce un argument în plus împotriva apariţiei unui paralelism legislativ în domeniu”, este argumentul adus în raportul adoptat de Comisia economică.

Referitor la utilizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), despre care preşedintele considera, în cererea de reexaminare, că nu asigură suficientă transparenţă, creând confuzie pe piaţă, membrii Comisiei au arătat că SEAP va crea fără niciun fel de dificultăţi tehnice sau financiare un nou flux de informaţii specializat pentru proiectele de parteneriat public-privat, fără a aduce vreun fel de confuzie pe piaţă.

Senatorii au adoptat un amendament care spune că „SEAP pune la dispoziţia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaţii specializat, suportul tehnic necesar asigurării transparenţei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând anunţul de intenţie, etapa de selecţie, etapa de negociere şi atribuirea contractului de parteneriat public-privat”.

Pentru eliminarea îngrădirii dreptului de acces la căile de atac în instanţă, un alt spect semnalat în cererea de reexaminare, senatorii din Comisia economică au eliminat din textul Legii prevederea potrivit căreia este necesară depunerea de către contestatar a unei garanţii de 2% din valoarea estimată. În schimb, în textul propus de Comisiei se specifică faptul că partenerul public este obligat să dea răspuns la contestaţii în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestaţie, după care procedura se va continua. O eventuală soluţie dată de instanţă devine obligatorie la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive.

În ce priveşte obiecţia şefului statului legată de scăderea transparenţei procedurilor prin înlocuirea licitaţiei cu un proces de selecţie, membrii Comisiei au apreciat că Legea parteneriatului public-privat detaliază o procedură de atribuire a unui contract specifică, transparentă şi alternativă, bazată pe principiile generale ale directivei comunitare în domeniu (2004/18/CE).

„Selecţia şi negocierea contractului de parteneriat public-privat sunt etape distincte şi succesive care se vor desfăşura în baza unor criterii stricte care vor fi elaborate şi aprobate de către partenerul public care va avea indicii necesari şi suficienţi privind aceste criterii în Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi”, se arată în raportul Comisiei.

În cazul acestui proiect de lege, care va fi supus plenului cu raport favorabil, Senatul este prima cameră sesizată, forul decizional urmând a fi Camera Deputaţilor.

Legea vizează reglementarea modului de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat care are ca obiectiv public proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferul unui bun sau serviciu public, după caz.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, în 23 iulie, la reexaminare Legea parteneriatului public-privat, iniţiată de o serie de senatori PDL, UDMR şi PSD. Unul dintre motivele invocate de şeful statului a fost acela că există o OUG în vigoare cu un conţinut mult mai cuprinzător decât legea transmisă spre promulgare şi care respectă normele comunitare în domeniu.

„În cazul contractelor ce intră sub incidenţa celor două directive, procedura de selectare a partenerului privat trebuie să fie cea reglementată de acestea, pentru fiecare tip de contract în parte, astfel cum a fost transpusă prin OUG nr. 34/2006. Din prevederile legii trimise spre promulgare, nu rezultă într-un mod clar dacă procedura derogatorie de la OUG nr. 34/2006, reglementată de prezentul act normativ, pentru selectarea unui partener privat, în vederea unei cooperări de tip parteneriat public-privat, este utilizată numai în situaţiile care nu intră sub incidenţa directivelor amintite”, se arată în motivarea cererii de reexaminare. „În consecinţă, domeniul de aplicare al procedurii derogatorii de la OUG nr. 34/2006, astfel cum este prevăzut în forma actuală a legii trimisă spre promulgare (art. 9, 10, 11, 12 şi 44) este incompatibil cu dreptul comunitar în materie, în măsura în care prezenta lege nu prevede clar şi neechivoc cazurile când se aplică această lege”, potrivit aceleiaşi surse.

De asemenea, Băsescu susţine că publicarea în sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a anunţului de intenţie a unui parteneriat public-privat, potrivit articolului 24 din Legea parteneriatului public-privat, poate crea confuzie pe piaţă, ca urmare a neoperării distincţiei dintre regimul juridic general prevăzut de OUG. nr. 34/2006 şi cel derogatoriu, prevăzut de prezenta lege. Totodată, acest sistem este destinat exclusiv asigurării publicităţii procedurilor de atribuire reglementate de o directivă a Comisiei Europene şi transpusă prin O.U.G. nr. 34/2006, „iar utilizarea sa în alte scopuri poate constitui o măsură de natură a contraveni dreptului comunitar”. În acest sens, ar fi util ca transparenţa procedurii prevăzută de lege să fie asigurată folosind o altă modalitate decât publicarea în SEAP.

O altă critică adusă Legii înaintate spre promulgare se referă la posibilitatea ca orice investitor ofertant să conteste decizia privind desemnarea partenerului privat de către partenerul public şi orice alte decizii luate de acesta pe perioada derulării procedurii de atribuire, în instanţă, însă numai cu depunerea unei garanţii de 2% din valoarea estimată, măsură care îngrădeşte dreptul de acces la căile de atac în instanţă.

În ceea ce priveşte înlocuirea licitaţiei cu un proces de selecţie şi negociere face ca, în esenţă, procedura concurenţială să fie exclusă, iar transparenţa să fie pusă la îndoială deoarece legea „conferă o largă putere discreţionară partenerului public atât cu privire la criteriile de selecţie aplicabile, cât şi cu privire la aprecierea negocierilor”, se mai arată în cererea de reexaminare.

„Actul normativ în ansamblul său se distanţează de un mecanism de acordare a contractelor transparent şi accesibil tuturor, încălcând astfel principiul nediscriminării. Considerăm necesară o transparenţă totală a procedurilor astfel încât să se asigure o concurenţă reală prin care să se creeze condiţii economice avantajoase pentru public”, potrivit aceleiaşi surse.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.1235.ro