Subiectele zilei – 15 septembrie 2011


Marile evenimente bulversează hotelurile clujene

La suprapuneri de manifestări importante, capacitatea actuală a unităţilor este depăşită de cerere. Din 2012, oraşul va avea cu 400 de camere în plus. Trei jucători importanţi îşi inaugurează unităţile în aceste luni: Grand Hotel Italia, Akantus şi Hampton. 10 dintre cele mai mari hoteluri adună 1.000 de camere, dacă în calcul intră şi noii veniţi. Pe de altă parte, infrastructura de evenimente va crea disponibilitate pentru alte manifestări de amploare.Venirea nemţilor de la Schalke 04 Gelsenkirchen pentru meciul de Europa League cu Steaua deschide cel mai mare hotel din oraş, încă neinaugurat oficial. Echipa germană a rezervat 40 de camere single în cel mai nou hotel al Clujului, Grand Hotel Italia, scrie Ziua de Cluj

Zonele bune scumpesc apartamentele la Cluj

Dezvoltatorii imobiliari au în lucru câteva proiecte în zone centrale sau tradiţional rezidenţiale din Cluj-Napoca, unde preţurile apartamentelor trec de 1.200 euro/mp. Spaniolii de la Herce încep în primăvară la un bloc de 148 de apartamente pe terenul deţinut lângă mallul din Gheorgheni, conform planurilor anunţate de către dezvoltatori. Locuinţele „de lângă Hilton” vor costa 1.400 euro/mp.În blocul ridicat de către dezvoltatorul Herce (Spania) pe terenul din vecinătatea Iulius Mall mai sunt încă apartamente disponibile, la mai bine de un an de la finalizarea clădirii. Primul bloc construit de Herce în Gheorgheni are 11 etaje şi 155 de apartamente şi trei niveluri de parcări subterane cu 191 de locuri. „Suntem cu vânzările undeva la 75-80%, scrie Ziua de Cluj

Vom dormi cu criza lângă noi mulţi ani, dar dimineaţa economia se mişcă în funcţie de ceea ce face fiecare

Pe 15 septembrie se împlinesc 3 ani de la cel mai mare faliment financiar al lumii, Lehman Brothers, punctul oficial care marchează declanşarea crizei economice care face prăpăd şi acum. La început, noi, România, nu ne-am dat seama ce se va întâmpla şi cum ne va lovi acest faliment. Fiecare a crezut că problema este peste Ocean şi pe noi nu ne va afecta. De atunci am experimentat atât de multe crize, încât acest cuvânt nu mai are aceeaşi semnificaţie. De trei ani trăim cu diverse crize lângă noi. Criză financiară, criză economică, criză bugetară, criză salarială, criza tăierilor de salarii, criza locurilor de muncă, criza datoriilor la bancă, criza investiţiilor, criza de lideri, criză în politică, criză la bănci, criză la Palatul Victoria, criză la Cotroceni etc. Sunt peste 3,6 milioane de afişări pe Google „criză economică în România”, scrie ZF

Companiile locale încearcă decuplarea pe cont propriu de tensiunile externe

Angajările şi reluarea investiţiilor sunt două teme care au reintrat pe agenda antreprenorilor români şi a managerilor.Oamenii de afaceri au decis după doi ani de recesiune şi sub „ame­ninţarea” unei noi furtuni în Europa să nu mai aştepte vremuri mai bune, ci să acţioneze pentru a-şi majora afacerile şi pentru a profita de oportunităţile create de criză.”În loc să stăm să ne uităm la ştirile negative mai bine muncim. Eu asta am făcut în criză, am muncit ca să construiesc ceva, am dezvoltat proiecte chiar dacă piaţa era în cădere”, a declarat George Copos, proprietarul grupului Ana Holding, cu afaceri în turism, panificaţie, imobiliare, motoare electrice. Copos a început şi o campanie de recrutări pentru hotelurile de la munte şi din Capitală. „După investiţiile pe care le-am făcut, acum angajăm personal”, scrie ZF

Cel mai nou pariu al petroliştilor americani cu adâncurile României: gazul de şist. Rezervele pot acoperi consumul pentru zeci de ani

Gazele de şist, poate cel mai în vogă combustibil al momentului, s-au aflat pe masa discuţiilor dintre oficialii români şi cei americani în cadrul vizitei recent finalizate a autorităţilor locale la Washing­ton.Ce-i atrage pe americani într-o ţară brăzdată de căutări după petrol şi gaze în ultimii 150 de ani şi care-şi va epuiza resursele convenţionale de hidrocarburi în mai puţin de 15 ani?Gazele de şist sunt practic tot gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale.Acest tip de gaze neconvenţionale a început să capete din ce în ce mai multă importanţă, discuţia despre ele fiind mai fierbinte ca niciodată mai ales ţinând cont de declinul producţiei din Marea Nordului şi de regresul înregistrat de energia nucleară odată cu decizia Germaniei de a-şi închide toate reactoarele, scrie ZF