Flash Feed Scroll Reader

Subiectele zilei – 18 octombrie 2010

A- A A+
Subiectele zilei – 18 octombrie 2010

Investitorii renunţă la hotelurile din Cluj-Napoca

Proprietari de terenuri şi clădiri deja ridicate sau oamenii de afaceri cu planuri în turism şi-au schimbat strategia: unităţile de cazare nu mai sunt privite ca investiţii profitabile. Tot mai mulţi investitori au anunţat că renunţă la proiectele hoteliere pregătite în Cluj din cauza scăderii pieţei şi a gradelor de ocupare înregistrate de unităţile de turism care sunt deja operaţionale.Dacia Alba Iulia, societate activă în domeniul comerţului în magazine, a solicitat în vară un certificat de urbanism pentru o proprietate situată pe strada Regele Ferdinand, având ca obiect reconversia unui imobil existent de mică producţie, birouri şi spaţii comerciale în hotel de 4*, scrie Ziua de Cluj

Garda Financiară, plimbată între ministere

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mutarea Gărzii Financiare (GF) (foto) de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) va reduce evaziunea şi va da mai multe puteri instituţiei. În schimb, oamenii de afaceri cred că instituţia trebuie reformată din interior. Ei aprobă mutarea propusă de Băsescu numai dacă instituţia ar asigura scoaterea la suprafaţă a banilor care circulă în economia subterană, scrie Ziua de Cluj

In 2011, contributiile „ingheata“ la valorile stabilite pentru 2010

Potrivit proiectului bugetului de stat pentru 2011, valoarea punctului de pensie va fi mentinuta la nivelul din 2010, respectiv 732,8 lei, iar pensia sociala minima garantata va fi tot de 350 de lei.Cotele de contributii sociale vor fi mentinute la 31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca.Cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate ramîn de asemenea la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori, scrie Monitorul de Cluj

Sfaturile lui Donald Trump pentru antreprenorii români

EXCLUSIV TOP 300. Celebrul om de afaceri Donald Trump le recomandă tinerilor antreprenori români sau de orice altă naţionalitate să se documenteze foarte bine înainte de a demara o afacere, să cunoască fiecare detaliu, iar în prima fază să intre singuri în afacere. Dacă ar fi pus în situaţia în care să aleagă între reducerea numărului de personal şi scăderea salariilor angajaţilor, omul de afaceri ar opta pentru cea de-a doua variantă pentru a salva locurile de muncă. În situaţia în care ar investi în România, Trump nu ar alege un alt domeniu decât acela în care s-a consacrat – sectorul imobiliar, scrie EVZ

Top 300 Capital: Cine sunt cei mai bogaţi oameni din România

Ion Țiriac este cel mai bogat român, menţinându-se pe pe această poziţie pentru al doilea an consecutiv, deşi averea sa, aşa cum s-a întâmplat în cazul majorităţii bogaţilor ţării, a suferit o corecţie considerabilă pe fondul crizei economice, potrivit ediţiei 2010 a „Top 300 cei mai bogaţi români”, lansată de revista Capital. Averile însumate ale celor mai bogaţi 300 de oameni de afaceri din clasament se situează în jurul valorii de 30 de miliarde de euro, echivalentul a 25,9% din Produsul Intern Brut al României, marcând o scădere de 6 miliarde de euro faţă de anul 2008 şi de 9 miliarde de euro comparativ cu anul 2007, scrie Capital

Ce au discutat la Bucureşti liderii lumii veniţi la reuniunea europeană a Trilateralei

Vor rezista economiile şi societatea din Europa la testul de anduranţă pe care îl presupun planurile guvernamentale de austeritate fiscală? Cine va câştiga şi cine va pierde în războiul valutelor? Va ajunge Grecia în situaţia de a-şi restructura datoria externă şi care ţări ar putea fi contaminate de şoc? Cât de „înţelepte” sunt de fapt pieţele financiare? Cum se împarte povara „erorilor” între ţările cu surplus şi cele cu deficite? Va supravieţui proiectul monedei euro şi cât de „egoistă” este politica Germaniei ca membru al UE cu cea mai puternică economie? Acestea au fost unele dintre temele de discuţie abordate de lideri influenţi ai lumii la reuniunea organizată la sfârşitul săptămânii trecute la Bucureşti de către ramura europeană a Comisiei Trilaterale, scrie ZF

Restanţele au depăşit 10% din soldul creditelor în patru judeţe cu economie slabă

Criza a lovit mai puternic judeţele slab dezvoltate din punct de vedere economic sau regiunile puternic dependente de o singură industrie, firmele şi clienţii individuali din aceste zone reuşind să-şi plătească din ce în ce mai greu ratele la bănci. În Ialomiţa, de exemplu, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor acordate de bănci ajungea la 12,3% la sfârşitul lui august, în creştere cu un punct şi jumătate faţă de luna precedentă. Şi în Bistriţa-Năsăud, Galaţi sau Suceava restanţele depăşeau 10% din soldul creditelor, în timp ce în Arad sau Botoşani întârzierile la plată se situau uşor sub acest prag. La nivel naţional, media este de 6,9%, scrie ZF

Related Posts with Thumbnails