Analiza Zilei: Euro, la maximul lui octombrie

Leul nu a beneficiat ieri de reducerea aversiunii faţă de risc, care a permis monedelor din regiune să se aprecieze faţă de euro. Optimismul a fost generat de întâlnirea liderilor financiari ai statelor din G-20, care au decis suplimentarea obligatorie cu 2,5 puncte procentuale a ratelor de capital ale băncilor de importanţă sistemică. Măsura are drept scop ca instituţiile financiare să dispună de lichidităţi pentru a rezista turbulenţelor de pe pieţe, iar guvernele să nu fie nevoite să le salveze din nou de la colaps din fonduri publice, scrie Ziua de Cluj.

Puternicii Clujului au pierdut 160 de milioane într-un an

Faţă de averi cumulate de peste 1,03 miliarde de euro în 2010, cei mai importanţi oameni de afaceri clujeni au ajuns în acest an la doar 871 de milioane, conform Top Forbes România.  Criza îşi spune cuvântul asupra oamenilor de afaceri de top ai Clujului. Majoritatea celor cuprinşi în clasamentul naţional al Forbes România au pierdut sume importante faţă de ultimul top, iar doi dintre ei l-au şi părăsit, în condiţiile în care nici un nume nou din judeţ nu a pătruns anul acesta în ierarhia Forbes, scrie Ziua de Cluj.

Cine se face responsabil de rata de absorbţie a fondurilor europene de numai 4% în cinci ani?

Un preşedinte, doi premieri şi 20 de miniştri – aceştia sunt şefii structurilor care au gestionat în ultimii cinci ani absorbţia fondurilor europene şi care nu au reuşit să aducă în economia românească mai mult de 4% din cele 19,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. În subordinea lor s-au aflat, de-a lungul timpului, directorii autorităţilor de management care gestionau programele de finanţare, pe care proaspătul ministru al fondurilor europene Leonard Orban spune că nu intenţionează să-i schimbe. Într-un context în care unul dintre foştii miniştri ai muncii este anchetat de conflict de interese într-un dosar care implică fondurile europene, alte fonduri de 800 mil. euro sunt blocate pentru încălcarea procedurilor de achiziţie public,   scrie ZF.

Erste: România e mai rezistentă acum la şocurile externe decât a fost în 2008

Cel mai important creditor privat al statului român pariază în continuare pe investiţiile în leu şi zlotul polonez. România a devenit mai rezistentă la un şoc extern provenind din zona euro decât în 2008, când colapsul Lehman Brothers şi izbucnirea crizei au aruncat economia locală în recesiune. Analiştii grupului financiar austriac Erste se aşteaptă ca România facă faţă mai bine unui şoc extern cauzat de deteriorarea situaţiei din zona euro şi recomandă leul şi zlotul polonez drept oportunităţi de investiţii. Erste Group este printre cei mari mari investitori în regiunea Europa Centrală şi de Est şi acţionarul BCR. Erste are o expunere totală pe România, atât pe stat, cât şi pe entităţile private, de aproape 20 mld. Euro, scrie ZF.

Secretele din spatele crizei: Cu banii de la nemți, Grecia își cumpără nave de război

Credeați că-și finanțează deficitul sau încearcă să-și acopere datoriile? Ei bine, poate ați fi surprinși să aflați că grecii s-au ocupat în ultima vreme de alte probleme de interes național: înarmarea. Pe data de 5 octombrie a apărut o informație într-un ziar suedez în care se arăta că deși a rămas fără bani de salarii și pensii, Grecia a cumpărat 400 de tancuri M1A1 Abrams de la americani. Conform informațiilor de pe SvD, costul celor 400 de tancuri se ridica la câteva zeci de milioane de dolari , scrie CAPITAL.

De ce pierd românii bani pe bursă

Numărul conaţionalilor noştri care câştigă din tranzacţii bursiere este cu mult mai mic decât în alte ţări. Ce trebuie să ştim ca să avem succes? Numărul românilor din Top 300 Capital care se pot lăuda că şi-au făcut averea pe bursele internaţionale este extrem de mic. În general, conaţionalii noştri nu sunt percepuţi ca fiind buni jucători pe marile pieţe financiare ale lumii. „Clienţii din România sunt mai puţin interesaţi de investiţiile pe termen lung, peste 70% din total mergând pe Forex (piaţa valutară). Procentul celor care câştigă în România, în ultimele luni, a crescut la 28%, faţă de 10% cât era în trecut, scrie EVZ.