Giganţii tehnologiei scot Clujul din criză

Instalarea Nokia şi Emerson în nord-vestul României a modificat raportul de forţe în IT&C în defavoarea Bucureştiului, relevă un studiu al Institutului de Tehnică de Calcul. Nokia, Emerson şi multi-naţionalele de talie mijlocie stabilite în ultimii ani la Cluj au modificat configuraţia hărţii industriei informatice şi de comunicaţii (IT&C) din România, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti (ITCB). Deşi criza a avut efecte similare, concentrarea de tehnologie la Cluj a dus la creşteri ale producţiei. Cercetarea ITCB arată că impactul problemelor economice a fost diferit în regiunile ţării, iar Clujul s-a situat peste media naţională la mai mulţi indicatori, scrie Ziua de Cluj

BT Arena sau Nokia Arena?

CJ va fi unicul acţionar al societăţii care va administra stadionul. Numele arenei va fi stabilit în urma unui parteneriat cu o companie privată, în schimbul unei sume de bani. Alin Tişe a confirmat negocierile cu Banca Transilvania, iar alte surse vorbesc despre discuţii cu Nokia. Societatea care va administra stadionul Cluj Arena va fi constituită în perioada următoare şi ar urma să aibă între 10 şi 15 angajaţi, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj (CJ), Alin Tişe. În legătură cu numele arenei, Tişe a anunţat că a primit propuneri din partea unor companii din domeniile IT, bancar sau medical. Aseară, la REALITATEA TV Cluj, liderul CJ a dezvăluit şi numele unuia dintre partenerii de negociere: Banca Transilvania. Surse din CJ vorbesc şi despre discuţii cu Nokia, scrie Ziua de Cluj

Constructia de autostrăzi, blocată de o lege proastă

Parlamentarii au adoptat un act normativ care stipulează că descărcarea arheologică de pe șantierele de infrastructură se face doar de către angajații muzeelor. Numărul redus de specialiști din cadrul acestor instuituții va pune piedici serioase, în special proiectelor de autostrăzi, dar și tuturor celorlalte investiții publice și private, avertizează reprezentanții Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (MCPN).În 24 decembrie 2010, Parlamentul a adoptat o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență prin care se modifică reglementările din domeniul achizițiilor publice, scrie Capital

Impozitul de 3% are o capcană: se va putea plăti doar un an

Microîntreprinderile vor putea opta o singură dată pentru plata impozitului de 3% pe venituri, în loc de 16% pe profit. Astfel, micile companii care vor plăti anul acesta 3% vor fi excluse, în anii următori, de la regimul preferenţial de impozitare.Alături de criteriile deja cunoscute, din anii anteriori, pentru încadrarea în regimul de impozitare cu 3% a veniturilor, Ministerul Finanţelor a stabilit o condiţie suplimentară pentru micile companii. Potrivit modificării aduse Codului fiscal, acestea pot opta pentru plata impozitului de 3% începând cu anul fiscal următor „dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor“, scrie Capital

Colaci de salvare pentru ieşirea UE din criză

Autorităţile statelor membre se bazează pe exporturi, economisire şi investiţii străine. Totuşi, persistă frica de o explozie a datoriilor suverane. Deşi încă mai sunt multe probleme de rezolvat precum cele ale Greciei, Irlandei, Portugaliei sau Spaniei, Europa este cu gândul la revenirea economică. Şi principalii piloni pe care ţările membre îşi bazează revenirea sunt exporturile, economisirea şi investiţiile străine. Iar România se numără printre ţările care nu au adoptat măsuri viabile de revenire.După ce multe state au mizat pe vechile modele de revenire, şi-au dat seamă că acestea nu mai sunt o soluţie. Potrivit lui Richard Ensor, managing director Euromoney Institutional Investor, toţi au subestimat puterea de recuperare a economiilor, scrie EVZ

FMI recunoaşte eşecul programului de finanţare cu România: Marea dezamăgire este că economia nu şi-a revenit

Marea dezamăgire a FMI după doi de acord cu România este că economia încă nu a revenit pe creştere, afirmă Jefrey Franks, şeful misiunii Fondului la Bucureşti.”Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este că reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa au făcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte şi s-a revenit pe calea disciplinei fiscale”, a declarat Franks ieri pentru ZF.Este pentru prima dată când un înalt oficial implicat în acest acord admite marele eşec al proiectului de a scoate România din criză.FMI a avut întreg anul trecut pe agendă problema creşterii economice şi şi-a dorit foarte mult să-şi treacă în palmares readucerea României pe o traiectorie de creştere prin acordul de doi ani încă din 2010, scrie ZF