Abonaţii la bani europeni de la Cluj
ZIUA de Cluj vă prezintă începând de astăzi, pe parcursul mai multor săptămâni, firmele “preferate” de primari pentru contractele finanţate din bani europeni. Firmele SADC Expert Consulting şi C&A Proiect apar tot mai des printre câştigătorii de licitaţii organizate de primării pentru servicii de consultanţă pe proiecte integrate finanţate din fonduri europene. Cel mai recent, C&A în asociere cu o firmă de construcţii a câştigat un contract de 3,88 milioane lei de la Primăria Floreşti, condusă de un primar PDL. Din acelaşi partid face parte şi secretarul de stat Cătălin Baba, care este legat de C&A Proiect prin soţie, avocat şi o absolventă de la facultatea pe care o conduce, scrie Ziua de Cluj
Băncile îşi caută recuperatori la Cluj
Multe dintre posturile disponibile în unităţile bancare din judeţ sunt pentru personalul de recuperare sau de gestionare a banilor împrumutaţi clienţilor: ofiţeri de credite ori jurişti. Criza îşi pune amprenta asupra angajărilor din unităţile bancare clujene. La mare preţ au devenit funcţionarii însărcinaţi cu recuperarea banilor de la rău-platnici sau personalul dispus să renunţe la confortul din birou în favoarea muncii de teren, care să aducă noi clienţi băncii care l-a angajat.BCR are nevoie de ofiţeri de recuperare pentru zona de nord-vest a ţării, cu sediul la Cluj-Napoca, pentru care cere studii superioare economice de lungă durată, o vechime minimă în specialitate de doi ani, dintre care cel puţin un an într-o instituţie financiar-bancară şi un an în activitatea de management al riscului de credit corporate, scrie Ziua de Cluj
Preţul maşinilor din România a crescut în ultimul an. „Majorarea taxelor a influenţat preţurile”
Salariile scad, numărul şomerilor creşte, dar preţurile urcă. Se întâmplă cel puţin în industria automobilelor din România, unde preţurile au crescut cu 4,7% în ultimul an. România este printre puţinele ţări din UE unde se înregistrează creşteri de preţuri. Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind preţurile automobilelor arată că, în 2010, acestea au scăzut cu 2,5%, în termeni reali, în întreaga Uniune Europeană, în paralel cu o ușoară convergenţă a preţurilor de catalog pentru automobilele noi. Faptul că diferenţele de preţ între statele membre au continuat să scadă este un indicator pozitiv al concurenţei transfrontaliere, scrie Ziua de Cluj
Pentru o bursă puternică nu numai statul trebuie să-şi listeze companiile, ci şi multinaţionalele sucursalele. De ce nu ar putea românii investi în Orange, Vodafone, McDonalds sau Pepsi la bursa din Bucureşti?
În Occident, „public company” nu înseamnă companie de stat, cum ar sugera termenul tradus ca atare în româneşte – companie publică -, ci companie cotată la bursă, iar „private company” nu înseamnă companie privată, ci companie necotată deţinută de obicei de o familie.Distincţia ilustrează bine ceea ce au nevoie companiile de stat româneşti, care au ajuns iarăşi, ca acum 10 ani, în vizorul FMI pentru productivitate insuficientă şi creare de pierderi în întreaga economie: să devină publice prin cotarea la bursă, nu prin acţionariat. Deşi au ca proprietar cu 100% sau majoritar statul, companiile cu capital de stat sunt „private” prin prisma informaţiilor despre ceea ce se întâmplă în interiorul lor. Nimic nu răzbate: nici structura cheltuielilor, nici cei mai mari clienţi, nici rezultatele operaţionale, nici cu ce bănci lucrează sau ce credite au, scrie ZF
Prima radiografie a celor mai mari companii din portofoliul statului
Rapoartele Fondului Proprietatea scot la iveală prime jubiliare la Hidroelectrica şi profituri infime la Nuclearelectrica.Publicarea de către Fondul Proprietatea a rapoartelor companiilor de stat arată cheltuieli salariale şi număr de angajaţi în creştere. Citiţi două pagini speciale, 12-13, despre ce se întâmplă în cele mai mari companii aflate sub controlul statului.Cele mai mari zece companii de stat din sectorul energetic au cheltuit aproape 2 miliarde de lei cu salariile angajaţilor în 2010, mai mult cu 6,4% faţă de 2009, şi au făcut angajări în anul în care economia s-a contractat cu 1,3%, scrie ZF
Ce ne blochează accesul la creditele ieftine din străinătate
Costurile mari de transfer, dar şi faptul că băncile străine verifică foarte greu bonitatea unui solicitant din România, ne limitează accesul la împrumuturile acordate de băncile din ţările vecine. Creditele băncilor de la noi s-au ieftinit mult în ultimul timp, dar au încă dobânzi mai mari cu unul sau chiar două procente în raport cu cele oferite de bănci din Austria, Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia. Ori, o diferenţă de un procent la dobândă poate aduce celui care accesează împrumutul o economie de cel puţin 10% – 20% la rata lunară, potrivit bancherilor.Cu toate acestea, deşi din punct de vedere legal s-au creat toate condiţiile pentru ca românii să poată accesa împrumutul din străinătate, există o mulţime de blocaje de ordin tehnic şi de cost care restricţionează accesul românilor la produsele instituţiilor străine., scrie EVZ