Afacere de Cluj: 10 hectare de salcâmi pentru miere
O pădure de salcâmi îi îmbie pe apicultori în zona Bonţida, mai exact în satele Tăuşeni şi Coasta. În această zonă a fost plantată în primăvară o suprafaţă de teren degradat de 10 hectare. Primăria Bonţida deţine în administrare 95 de hectare de teren degradat. Singura soluţie pentru ca această suprafaţă să poată fi utilizată este ca ea să fie împădurită. Primăria a demarat în primăvară o primă etapă de împădurire cu salcâmi, pe o suprafaţă de 10 hectare. Gradul de prindere este 85%, a anunţat primarul comunei, Emil Cărhaţ. Acesta a informat că din toamnă ar urma să fie împădurită încă o suprafaţă de 10 hectare. În special vor fi favorizaţi apicultorii, a precizat primarul, ştiut fiind faptul că mierea de salcâm este unul dintre cele mai căutate produse apicole, scrie Ziua de Cluj
Locuinţe noi mai ieftine în oferte la Cluj-Napoca
Preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare în Cluj-Napoca a ajuns la 943 euro/mp util, cu 7,8% sub cel înregistrat în urmă cu un an, arată cea mai recentă analiză a Imobiliare.ro, pe baza ofertelor intermediate de portal. Indicele Imobiliare.ro pentru Cluj-Napoca a înregistrat o scădere de 4,7% în iulie, cea mai mare din ultimele 30 de zile. „Scăderea preţurilor a fost resimţită mai ales pe segmentul apartamentelor noi, care a influenţat evoluţia indicelui general la nivelul oraşului. Acestea s-au ieftinit cu peste 7% în ultimele 30 de zile, până la 916 euro/mp”, arată raportul. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele vechi scoase la vânzare a înregistrat o scădere de 1,3% în iulie, de la 987 la 974 euro/mp. La garsoniere, a fost constatată o scădere de 5,7%, scrie Ziua de Cluj
Poşta Română a blocat investiţiile la Cluj
Centrul de tranzit din Someşeni trebuia să primească o finanţare de 6 milioane de euro, iar suma pentru reabilitarea sediului regionalei clujene n-a mai ajuns. Situaţia critică în care se află Compania Naţională Poşta Română (CNPR) se răsfrânge asupra Clujului. Centrul de tranzit trebuia să fie dotat prin finanţări de 6 milioane de euro, iar clădirea Direcţiei Regionale Cluj avea nevoie de reabilitare. Conducerea CNPR a pornit concedierile, iar angajaţii ameninţă cu paralizarea activităţii. „La Centrul Regional de Tranzit (CRT) din Someşeni se lucrează manual, dar nu e utilat, deşi trebuia să fie mecanizat. Nici clădirea Direcţiei Regionale de Poştă, cuprinsă în planul de investiţii pe 2010, nu a fost aprobată. Din iunie 2009 la Poşta Cluj nu s-a mai făcut nici o investiţie, scrie Ziua de Cluj
Frisoane pentru cei care s-au împrumutat în moneda elveţiană. Restanţele la creditele în franci elveţieni urcă cu 10 mil. euro pe lună
Frisoane pentru cei care s-au împrumutat în moneda elveţiană: este de aşteptat ca francul să ajungă la paritate cu euro în această toamnă. Aceasta înseamnă că un franc va urca spre 4 lei la cursul BNR.Restanţele la creditele în franci elveţieni urcă cu mai mult de 10 mil. euro pe lună şi au ajuns la sfârşitul lunii mai la echivalentul a 250 mil. euro, cu 150 mil. euro mai mult faţă de sfârşitul lunii mai 2010, arată datele BNR. Aceasta înseamnă că lunar intră în incapacitate de plată circa 200 de debitori, care au crezut că fac o afacere împrumutându-se în anii de boom ai creditării la o dobândă de 3-4% faţă de 8-9% cât era dobânda la euro sau 16-18% cât era la lei, scrie ZF
Datoria publică trece pragul de 200 mld. Lei
Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 miliarde de lei în luna mai, peste pragul de 200 de miliarde de lei (49 miliarde de euro), după ce în aprilie se înregistrase o scădere a datoriei cu 3,5 miliarde de lei faţă de luna precedentă.Ritmul de creştere s-a temperat însă comparativ cu anul trecut, când erau creşteri de la o lună la alta şi cu 10-13 mld. lei.Majorarea datoriei publice din luna mai a fost determinată în principal de împrumuturile în valută, Trezoreria luând în luna mai 939 de milioane de euro de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni în valută pe piaţa internă, cu maturitate de trei ani. Suma reprezintă circa 3,9 miliarde de lei, scrie ZF
Paradoxul agriculturii: recolta bogată nu ne ieftineşte mâncarea
Românii nu scapă de alimente scumpe nici când au noroc de un an agricol bun. Chiar dacă producătorii îşi vând marfa mai ieftin decât anul trecut, doar intermediarii sunt cei care profită. Deşi recolta este, în 2011, una dintre cele mai bogate din ultimii ani, şansele ca românii să găsească pe tarabe alimente mai ieftine sunt infime. Dimpotrivă, cererea ridicată, adaosurile practicate de intermediari şi costurile mai mari cu utilităţile ar putea duce la scumpiri. „Preţurile nu vor scădea, pentru că cererea rămâne destul de ridicată scrie EVZ