2.000 de firme clujene au intrat în insolvenţă
Problemele financiare apărute în ultimii trei ani au atins în special societăţile din judeţul Cluj care activează în sectoarele sensibile: construcţii, transporturi, alimentaţie, comerţ. Judeţul Cluj a ajuns pe locul patru la nivel naţional după numărul agenţilor economici care nu şi-au mai putut achita datoriile faţă de bănci sau furnizori. Specialiştii în insolvenţă avertizează că aceste probleme ar putea dicta soarta societăţilor şi pe parcursul lui 2011, scrie Ziua de Cluj
2011, ca 2010: taxele şi impozitele locale rămân aceleaşi
Există şi o excepţie. Primăria va majora sumele percepute pentru practicarea comerţului stradal în Cluj-Napoca. În unele cazuri, taxele vor fi de până la 55 de ori mai mari. Consilierii locali clujeni dezbat în şedinţa de astăzi taxele şi impozitele locale pentru anul următor, care, potrivit proiectului de hotărâre, nu vor fi majorate. Excepţie fac doar taxele pentru comerţul stradal. Proiectul de hotărâre privind nivelul taxelor şi impozitelor locale pe 2011, care va fi dezbătut mâine, stipulează că taxele şi impozitele pentru clădiri, maşini, folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, pe spectacole, dar şi la capitolul parcări vor rămâne cele din 2011, scrie Ziua de Cluj
Secretul bugetului pe 2011: ruperea de salariul minim
Salariile bugetarilor şi asistenţa socială, inclusiv ajutoarele de şomaj, vor fi complet decuplate de salariul minim. Bugetul şi angajatorii vor avea de câştigat odată ce presiunea sindicatelor pentru majorarea lui va scădea. Ajutorul de şomaj nu va mai fi 75% din salariul minim pe ţară, ci va fi calculat în funcţie de alți indicatori. La fel se va întâmpla cu toate indemnizaţiile şi alte forme de sprijin social care, în prezent, mai depind de cuantumul acestuia. În acelaşi timp, grila de salarizare a bugetarilor va porni de la un coeficient rezultat din „limitele bugetului“, după cum s-a exprimat şeful misiunii Fondului Internaţional Monetar, scrie Capital
Aurul românilor fuge de criză peste hotare
Casele de amanet se confruntă cu un excedent de metal prețios, de care bijutierii autohtoni nu au nevoie. Așa că aurul este vândut în străinătate, unde are din ce în ce mai multă căutare. Mecanismul este simplu. În România sunt, potrivit registrelor BNR, peste 2.000 de firme care administrează case de amanet. Unele din ele au două, cinci, chiar și zece filiale. În fiecare zi, fiecare din ele primește drept garanție pentru împrumuturile acordate între zece și 50 de grame de aur, în funcție de zona în care funcționează, scrie Capital
Pe ce mizăm la export în următorii patru ani
Autorităţile pun accent pe specificul local, pentru a vinde mai bine ecoturismul ori produsele artizanale. De asemenea, cuvântul de ordine este „inovaţie” când vine vorba de mobilă sau de haine. Agricultura ecologică, turismul rural, artizanatul, dar şi produsele culturale româneşti (filme, animaţii, documentare etc.) ar putea deveni peste câţiva ani segmente-cheie în ponderea exporturilor româneşti. În ciuda crizei, România a realizat în primele opt luni din 2010 exporturi totale de circa 23,3 miliarde de euro, scrie EVZ
Investiţiile străine directe s-au oprit la nivelul de 50 mld. euro în 2009. De acum vin mărunţişuri
Investiţiile străine directe nete au totalizat anul trecut 3,5 miliarde de euro, în scădere cu 63% comparativ cu nivelul record de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008, arată datele BNR. Investiţiile greenfield (în dezvoltarea de afaceri de la zero) au însumat doar 19 milioane de euro, reprezentând 0,6% din participaţiile la capital noi, de trei ori mai puţin decât în 2008. Aproape jumătate din investiţiile nete din 2009 sunt trecute în contul participaţiilor la capital, restul fiind credite primite de întreprinderile locale de la acţionarii străini. În realitate, participaţiile la capital au însumat 3,1 miliarde de euro anul trecut, dar aproape 1,4 miliarde de euro au mers în acoperirea pierderilor companiilor cu acţionariat străin, potrivit unui raport publicat de Banca Naţională şi Institutul de Statistică (INS), scrie ZF