Leul s-a apreciat puternic la ultima sesiune interbancară, după ce în ultimele săptămâni atinsese minime istorice, raportat la celelalte valute. Astfel, luni Banca Naţională a comunicat referinţe de 4,5558 lei/euro, respectiv de 3,7086 lei/dolar.

Presiunile politice şi-au pus amprenta semnificativ asupra monedei naţionale care, de la începutul lunii iulie, a consemnat un declin de 4,2%, ceea ce a presupus rate la credite mai mari pentru români. Luni, însă, dobânzile practicate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi erau de 4,79 – 5,28% pe an, sub nivelurile de la finalul săptămânii trecute, de 4,82 – 5,29% pe an.

Valorizarea leului în raport cu euro cu 5,8 bani, respectiv cu 4,89 bani în faţa dolarului, a fost influenţată şi de Banca Centrală. Unii dintre dealeri argumentau ieri că scăderea euro este doar „un foc de paie”, iar trendul descendent al monedei naţionale nu se va opri aici. Potrivit surselor din presă, oficialul unei bănci mari de pe piaţă a precizat că în şedinţa din 30 iulie au existat volume mai mari de vânzare de euro, dar a susţinut că acestea au apărut în urma unui ordin comercial semnificativ, care apoi s-a propagat în piaţă.”  În conformitate cu această tendinţă, jucătorii străini au închis din poziţii.

Pe de altă parte, guvernanţii sunt optimişti şi spun că revenirea monedei nu este doar o fază de moment, ci anunţă o mai mare încredere a investitorilor în România care, după referendum, au înţeles că nu au de ce să se teamă. „Leul se va stabiliza în viitor”, a apreciat luni seară premierul Victor Ponta într-o emisiune televizată. Acesta a ţinut să sublinieze că România va demonstra, în cadrul vizitei Fondului Monetar Internaţional şi a BănciiMondiale în ţară, că şi-a îndeplinit toate obligaţiile statuate de instituţiile financiare internaţionale. Aşadar, ţinte precum cele privind reducerea arieratelor sau reorganizarea managementului pentru companiile de stat au fost  satisfăcute.

În ciuda declaraţiilor premierului, rezultatul referendumului, despre care nu se ştie dacă va fi validat sau nu, ar putea determina o perioadă prelungită de instabilitate politică. Acest fapt se va răsfrânge asupra pieţelor financiare, împingând probabil leul la noi minime faţă de euro, potrivit unei analize Capital Economics.

Prin urmare, leul, dobânzile datoriei de stat şi alte active româneşti vor fi afectate, chiar dacă în următorul interval BNR va face tot posibilul pentru a calma fluctuaţiile prin intervenţii valutare. De altfel, aceeaşi sursă comentează că BNR nu va reuşi să reducă joi dobânda de politică monetară, care după estimări va fi menţinută la pragul de 5,25%.

Moneda naţională a recuperat ceva teren în faţa euro, cotaţia leului fiind în creştere redusă, cu 0,67 bani comparativ cu euro, după ce începând cu săptămâna trecută a înregistrat minime istorice. Astfel cursul de referinţă, afişat marţi de BNR, a fost de 45206lei/euro.

Însă la deschiderea şedinţei interbancare de marţi euro a fost cotat la 4,5345 – 4,5365 lei, cu 0,15 – 0,25 bani peste închiderea de luni, de 4,5330 – 4,5340 lei/euro, astfel că paritatea s-a apropiat şi mai mult de maximul istoric atins vineri, de 4,54 lei/euro.
Ulterior, în piaţă au fost plasate ordine de vânzare la cotaţii mai mici, iar rata de schimb a coborât până la un minim al primei părţi a zilei de 4,5190 lei/euro.

Valorile scăzute ale leului în raport cu celelalte valute au fost influenţate de criza politică, respective suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, aspect care şi-a pus amprenta asupra costului leului.  Având în vedere avansul înregistrat de moneda naţională faţă de cea europeană, paritatea crescută leu/euro a determinat un curs crescut şi în raport cu dolarul. Astfel, cursul de referinţă leu/dolar a scăzut cu 1,73 bani, la 3,6675 unităţi, după ce luni s-a plasat la cel mai ridicat nivel din istorie, de 3,6848 lei/dolar.

Pe piaţă există speculaţii că BNR ar fi intervenit indirect vânzând volume reduse de euro.

Cursul de schimb leu/euro a urcat săptămâna trecută cu 2%, până la recordul de 4,5400 lei/euro

Banca Naţională a României (BNR) pare să fie mai îngrijorată de creşterile monedei americane decât de aprecierile euro. În ultima perioadă, dolarul a câştigat tot mai mult teren în faţa monedei europene, ca urma a situaţiei în care au ajuns economiile Greciei, Spaniei şi  Italiei.

Acest fapt poate arunca în aer facturile importurilor în dolari. Cel mai afectat va fi costul combustibilului, iar dacă dolarul va continua să scadă, preţurile la energie vor atinge niveluri record. Acum preţul barilului de ţiţei este relativ redus, de aproape 100 de dolari.

Şi mărfurile comercializate în România vor avea o valoare mult mai ridicată în acest context, dat fiind că o cincime din importuri sunt tranzacţionate în dolari.

La începutul lunii iunie, analiştii financiari anunţau că dolarul american s-a apreciat, în mai puţin de două luni,  cu 10% faţă de moneda românescă, iar ritmul de creştere al euro a fost de trei ori mai mic. Mai mult, în cei ani de criză, valoarea dolarului comparativ cu a leului a urcat cu 60%.

Dată fiind tensiunea de pe pieţe şi alegerile din Grecia,ce vor avea loc pe 17 iunie, moneda americană are toate şansele să ajungă la o paritate 1,20 dolari/euro.

Pe 12 iunie, cursul afişat de BNR arăta un nou avans al dolarului, acesta ajungând la valoarea de 3,5628 lei, în timp ce euro înregistra o uşoară scădere, de 4,4587 lei.

Cursul afişat de Banca Naţională a României pe 19 martie arată că euro a ajuns la un nou nivel istoric în raport cu moneda naţională, respectiv 4.3794 lei pentru un euro. Evoluţia descendentă a leului din ultima perioadă exprimă în primul rând direcţia fluxurilor de capital, potrivit unei analize realizate de www.adevarul.ro. Din nefericire, economia internă continuă să fie ocolită de capitalul străin (cu orizont de investiţie pe termen mediu şi lung).

Investiţiile străine s-au contractat pentru cel de-al treilea an consecutive,  în 2011, până la 1,9 miliarde euro, nivelul minim de la începutul decadei 2000. Totodată, în ianuarie 2012 volumul ISD (investiţii străine directe) s-a situat la doar 23 milioane lei.

Acestă situaţie este consecinţa valurilor crizei economico-financiare mondiale, care au afectat puternic potenţialul de evoluţie a economiei pe termen mediu şi lung. Dacă înainte de sosirea primului val de criză PIB-ul potenţial era estimat la 5%-6%, în prezent acest indicator este estimat în jurul pragului de 2%.

Pe de altă parte, se menţin blocaje importante, îndeosebi în sectoare intensive în capital (evoluţia indicatorilor din sectorul bancar – adică nivelul creditului neguvernamental şi rata restanţelor la credite – confirmă aceste blocaje). Totodată, sunt prea puţine cazurile derulării unor proiecte importante de investiţii pe plan intern, arată sursa menţionată.

Moneda euro este tot mai slăbită şi a ajuns luni, 9 ianuarie, la minimul ultimelor 16 luni în raport cu dolarul, respectiv 1,267 dolari pentru un euro. Comparativ cu yenul, cursul monedei euro a înregistrat cea mai puternică depreciere din ultimii 11 ani, 97,47 yeni pe pieţele asiatice, după care s-a stabilizat uşor peste aceste niveluri.

Bursele din Asia au scăzut cu 0,8%, din cauza temerilor privind criza datoriilor de stat din Europa, care au eclipsat semnalele economice pozitive din SUA, potrivit www.mediafax.ro. Dolarul s-a apreciat în Asia cu 0,2% în raport cu un coş de valute de referinţă, favorizat de investitori datorită statutului de activ sigur pe timp de criză, menţionează aceeaşi sursă.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat pe 6 ianuarie un curs de 4.3434 lei pentru un euro, cu 0,0036 lei în plus faţă de şedinţa anterioară. Leul s-a întărit şi în raport cu dolarul, 3.3958 lei pentru un dolar, potrivit cursului BNR de vineri.

Leul se va menţine în următoarea perioadă într-un trend constant, iar cursul de schimb va oscila între valori de 4,2-4,3 lei/euro, crede preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea. De altfel, preşedintele ARB apreciază că micile fluctuaţii ale leului confirmă că moneda românească este stabilă.

„Eu cred că nu sunt lucruri deosebite aprecierile şi deprecierile monedei noastre în raport cu euro. Trebuie să ne intereseze ca trend şi eu cred că micile fluctuaţii nu ar trebui să fie decât o confirmare a faptului că moneda românească este stabilă şi că micile fluctuaţii sunt numai ca urmare a unor elemente de piaţă şi nu a unor lucruri, să spunem, deosebit de importante, care să le schimbe sensul monedelor respective.”, a declarat Gheţea, potrivit www.agerpres.ro

Euro s-a depreciat miercuri faţă de principalele monede din lume, în condiţiile în care temerile privind viitorul Zonei euro persistă.

Euro a scăzut sub 1,30 dolari pentru prima dată după 12 ianuarie.

Lira sterlină a atins valoarea de 1,19 euro.

Săptămâna trecută, 26 dintre cei 27 membri ai Uniunii Europene au susţinut reguli bugetare mai stricte. Numai Marea Britanie s-a opus.

Însă mulţi se tem că acordul nu va fi suficient pentru a evita ca noi ţări să aibă nevoie de pachete de salvare.

Bursele europene au scăzut miercuri. Indicele londonez FTSE 100 şi Dax (Frankfurt) scăzuseră cu circa 1% până la prânz, iar indicele Cac 40 (Paris) a scăzut cu 1,76%.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat marţi un curs de referinţă de 4,2219 lei/euro, cu 0,43% mai mic faţă de şedinţa precedentă, în vreme ce dolarul american a câştigat teren în raport cu moneda naţională, ajungând la 2,9272 lei/dolar.

Cursul BNR de luni a fost de 4,2402 lei/euro.

Pentru dolarul american, BNR a afişat un curs de referinţă de 2,9272 lei/dolar, cu 0,11% mai mare faţă de nivelul de 2,9240 lei/dolar din şedinţa anterioară.

Pe piaţa monetară, dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut faţă de şedinţa precedentă.

BNR a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 5,76% pe an, faţă de 5,85% în şedinţa precedentă, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda s-a menţinut peste rata dobânzii de politică monetară (6,25% pe an), la 6,26% pe an, în scădere de la 6,35% în şedinţa anterioară.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat luni un curs de referinţă de 3,7592 lei pentru un franc elveţian,în scădere faţă de nivelul de 3,7683 lei din şedinţa anterioară.

Francul elveţian a depăşit în această lună pentru prima dată pragul de 4 lei, atingând pe 11 august un maxim istoric de 4,0898 lei/franc elveţian.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a anunţat miercuri că va continua măsurile pentru stoparea apecierii francului elveţian prin creşterea lichidităţii pe piaţa monetară şi prin majorarea depozitelor la vedere ale băncilor de la 120 miliarde franci elveţieni la 200 miliarde franci elveţieni.

Decizia de majorare a depozitelor bancare la vedere a fost luată la o săptămână de la extinderea acestora de la 80 de miliarde de franci elveţieni la 120 de miliarde de franci elveţieni.

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa spune că România nu are o problemă de dimensiunile celor din alte ţări în ceea ce priveşte francul elveţian, susţinându-şi afirmaţia prin prezentarea ultimelor date ale BNR cu privire la creditele în această monedă.

„Dacă ne uităm la cifre, şi le am pe cele mai recente, ponderea creditelor în franci elveţieni în total credit către sectorul privat în România este sub 7%, este 6,8% în iunie.  Mai mare decât asta este doar pentru populaţie, în total credit către populaţie este 15%. Cifrele pe care le avem în Austria, în Ungaria sunt mult mai mari decât acestea. Noi nu avem o problemă de dimensiunile celei din alte state”, a precizat Cristian Popa.

Sursa: NewsIn

Francul elveţian a continua joi să se deprecieze, Banca Naţională a României (BNR) afişând un curs de referinţă de 3,7245 lei, cu aproape 3 bani faţă de nivelul de 3,7516 lei din şedinţa anterioară.

Francul elveţian a depăşit săptămâna trecută pentru prima dată pragul de 4 lei, atingând joi un maxim istoric de 4,0898 lei/franc elveţian.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a anunţat miercuri că va continua măsurile pentru stoparea apecierii francului elveţian prin creşterea lichidităţii pe piaţa monetară şi prin majorarea depozitelor la vedere ale băncilor de la 120 miliarde franci elveţieni la 200 miliarde franci elveţieni.

Decizia de majorare a depozitelor bancare la vedere a fost luată la o săptămână de la extinderea acestora de la 80 de miliarde de franci elveţieni la 120 de miliarde de franci elveţieni.

„Măsurile luate până acum de Banca Naţională a Elveţiei împotriva aprecierii francului elveţian au avut un impact. Cu toate acestea, francul rămâne la un nivel supraevaluat masiv. Prin urmare, SNB a decis să extindă din nou, în mod semnificativ, oferta de lichiditate pe piaţa monetară de franci elveţieni”, se arată într-un comunicat al SNB.

De asemenea, SNB a anunţat că, dacă va fi necesar, va lua noi măsuri.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat miercuri un curs de referinţă de 3,7516 lei pentru un franc elveţian, cu 5 bani mai mic faţă de nivelul de 3,7993 lei din şedinţa anterioară.

Francul elveţian a depăşit săptămâna trecută pentru prima dată pragul de 4 lei, atingând joi un maxim istoric de 4,0898 lei/franc elveţian.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a anunţat miercuri că va continua măsurile pentru stoparea apecierii francului elveţian prin creşterea lichidităţii pe piaţa monetară şi prin majorarea depozitelor la vedere ale băncilor de la 120 miliarde franci elveţieni la 200 miliarde franci elveţieni.

Decizia de majorare a depozitelor bancare la vedere a fost luată la o săptămână de la extinderea acestora de la 80 de miliarde de franci elveţieni la 120 de miliarde de franci elveţieni.

„Măsurile luate până acum de Banca Naţională a Elveţiei împotriva aprecierii francului elveţian au un impact. Cu toate acestea, francul rămâne la un nivel supraevaluat. Prin urmare, SNB a decis să extindă din nou, în mod semnificativ, oferta de lichiditate pe piaţa monetară de franci elveţieni”, se arată într-un comunicat al SNB.

De asemenea, SNB a anunţat că, dacă va fi necesar, va lua noi măsuri.

Sursa: NewsIn

Cursul de schimb nu a fost afectat de afectat de publicarea, marţi, a cifrelor semnal privind evoluţia activităţii economice din T2 2011, ce au indicat o creştere de 0,2% faţă de trimestrul precedent, creştere uşor mai slabă decât prognoza pieţei, de 0,3%, se arată într-un raport al ING Bank.

„În momentul de faţă, leul se tranzacţionează la 4,2715/euro şi nu a părut afectat de publicarea cifrelor semnal privind evoluţia activităţii economice din T2 2011, ce au indicat o creştere de 0,2% faţă de trimestrul precedent (în termeni ajustaţi sezonieri), creştere uşor mai slabă decât prognozq pieţei, de 0,3%. Este posibil ca astăzi (marţi, n.r.) atenţia participanţilor la piaţă să fie concentrată asupra creşterii  economice a Germaniei, ce s-a dovedit semnificativ mai scăzută decât cea prognozată de analişti”, se precizează în raportul băncii.

Potrivit reprezentanţilor ING Bank, piaţa swap-urilor valutare indică un randament O/N de 5,5% în timp ce ratele pentru scadenţă de 1M şi 3M se situează la 5,25% şi, respectiv, 5,1%. Cele pe termen scurt sunt neschimbate în timp ce valorile celor cu scadenţă 1M şi 3M sunt uşor mai scăzute faţă de valorile precedente.

„Pe fondul factorilor ciclici specifici acestui moment al perioadei de menţinere a rezervei obligatorii şi a unei relative îmbunătăţiri a sentimentului investitorilor, este posibil că ratele de dobândă pe termen scurt să înregistreze scăderi în următoarele şedinţe”, se mai spune în raport.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat joi un curs de referinţă de 4,0898 lei pentru un franc elveţian, ceea ce reprezintă un nou maxim istoric, după ce miercuri ajunsese la un nivel de 4,0865 lei.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a anunţat, miercuri, că extinde măsurile privind stoparea aprecierii francului elveţian, prin creşterea lichidităţii pe piaţă şi majorarea în cel mai scurt timp a depozitelor la vedere ale băncilor, de la 80 de miliarde de franci elveţieni la 120 de miliarde de franci elveţieni.

OTP Bank România a decis miercuri ca, pentru beneficiarii de credite în franci elveţieni ai băncii, să reducă rata dobânzii cu un punct procentual, pe o perioadă de şase luni calendaristice, măsură aplicabilă din momentul solicitării clienţilor. De asemenea, banca va suspenda temporar rambursarea capitalului, pe o perioadă de până la doi ani. În acest timp, clienţii vor plăti doar contravaloarea dobânzii lunare.

„Decizia instituţiei bancare vine în contextul creşterii substanţiale a monedei elveţiene în raport cu cea naţională, ceea ce a făcut ca mulţi clienţi să se confrunte cu dificultăţi în achitarea ratelor lunare”, se arată într-un comunicat al OTP Bank România.

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa menţiona recent că banca centrală a fost extrem de vocală în privinţa faptului că împrumutul în franci elveţieni nu este o soluţie bună.

„În primul rând, că raportul între franc şi euro în momentul în care aceste împrumuturi păreau avantajoase, respectiv în anii 2007-2008, era foarte jos şi nu era sustenabil acest raport pe durata scadenţei unui credit imobiliar şi pentru că populaţia are o experienţă limitată în gestionarea unui nivel semnificativ al datoriei de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri, în special în fazele sale descendente”, a spus Popa.

Sursa: NewsIn

Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2012-2014, aprobată miercuri de Guvern, prevede un curs de schimb mediu lei-euro de 4,18 în 2012, 4,16 în 2013 şi 4,13 în 2014, precum şi creşterea câştigului salarial mediu net de la 1.546 lei în 2012, la 1.622 lei în 2013 şi 1.697 lei în 2014.

Câştigul salarial real ar urma să crească cu 1,1% în 2012, 1,7% în 2013 şi 1,8% în 2014. Totodată, rata şomajului ar urma ajungă la 4,5% în 2012, 4,3% în 2013, respectiv 4,1 în 2014. Astfel, numărul şomerilor va scădea de la 410.000 în 2012, la 400.000 în 2013, respectiv 385.000 în 2014.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat marţi un curs de referinţă record de 3,8269 lei pentru un franc elveţian, cu 100% mai mare faţă de valoarea înregistrată la 24 iulie 2007, când francul elveţian era cotat la 1,87 lei.

Creditele în altă monedă decât leu şi euro acordate populaţiei însumau în luna iulie 9,83 miliarde lei, faţă de un total al creditelor acordate populaţiei de 101,9 miliarde lei.

„Populaţia deţine foarte puţin credit în monede non-euro. Din creditul în valută în total în economie există cam 9% credit în franci elveţieni, iar pentru populaţie cifra este undeva la 14%. Multe dintre aceste credite s-au refinanţat în euro sau se pot refinanţa dacă există o decizie liberă de ambele părţi, a băncilor şi a clienţilor”, declara recent viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Cristian Popa..

Viceguvernatorul BNR a menţionat că banca centrală a fost extrem de vocală şi s-a spus că împrumutul în franci elveţieni nu este o soluţie bună.

„În primul rând, că raportul între franc şi euro în momentul în care aceste împrumuturi păreau avantajoase, respectiv în anii 2007-2008, era foarte jos şi nu era sustenabil acest raport pe durata scadenţei unui credit imobiliar şi pentru că populaţia are o experienţă limitată în gestionarea unui nivel semnificativ al datoriei de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri, în special în fazele sale descendente”, a menţionat Popa.

Sursa: NewsIn