Numărul falimentelor companiilor mari se află într-un trend ascendent, iar portofoliul firmelor care activează în sfera insolvenţei este în creştere. Cum situaţia economică dificilă împinge tot mai multe societăţi comerciale spre insolvenţă, respectiv reorganizare judiciară,  afacerile din acest sector par să fie tot mai profitabile. Totodată, profesia de practician în insolvenţă a evoluat de la expertize preponderent juridice, spre o combinație de cunoștințe juridice, economice și de management.

Potrivit datelor de la Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) ocupă primul loc în clasamentul veniturilor obţinute anul trecut.

Astfel, în 2011 societatea a avut aproximativ 65 de milioane de euro creanțe stinse în folosul creditorilor, ceea ce a însemnat o creștere cu aproximativ 45% față de 2010. De asemenea, în portofoliul societății au intrat doar anul trecut 91 de proiecte noi medii și mari, portofoliul crescând cu aproximativ 40%. De la începutul anului 2012 până în prezent CITR a preluat gestiunea a 63 de proiecte medii și mari. Astfel, compania și-a consolidat poziția de lider pe care o ocupă din anul  2007, conform UNPIR.

În acest top al societăţilor cu venituri mai mari de 1 milion de lei în 2011, poziţia a doua este ocupată de RVA Insolvency Specialists SPRL (Bucuresti, Filiala Mures), iar pe locul trei se află Management Reorganizare si Lichidare SPRL. Se mai înscriu în clasament PricewaterhouseCoopers Business Recovery SPRL, BDO Business Restructuring SPRL, Tănasă şi Asociaţii SPRL şi IT Management Advisors

În acest an, specialiştii în insolvenţă cred că tendinţa este ca pentru tot mai multe companii de dimensiuni mari să se deschidă proceduri de faliment, astfel încât accentul cade pe calitatea managementului reorganizării.

”Deși avem o situație a insolvențelor asemănătoare cu cea de anul trecut, vedem o activitate susținută din partea creditorilor chirografari, furnizori de servicii sau produse, care sunt din ce în ce mai hotărâți să-și recupereze creanțele scadente. De asemenea, băncile tind să aibă o atitudine îndreptată spre insolvență, nemaifiind dispuse să reeșaloneze la infinit creditele neperformante”, preciza Radu Lotrean, coordonatorul departamentului de Ofertare al Casei de Insolvență Transilvania

Dacă puterea tangibilă  înseamnă ameninţări sau recompense economice şi militare, cea intangibilă se referă la modalitatea prin care se pot modela preferinţele celorlalţi prin valori intangibile cum ar fi cultura, instituţii şi politici. Puterea intangibilă sau soft power este un concept care fiind bine aplicat poate aduce numeroase beneficii economice.

România dispune de un mare potenţial al acestei forţe. Într-un studiu comunicat recent de compania de consultanţă Ernst&Young, România se clasează pe locul 15 în lume în ceea ce priveşte acest soft power. Prima în top este SUA, chiar dacă criza devine tot mai acută şi dolarulul, respectiv valorile americane, pare să-şi piardă supremaţia. China are printre cele mai mari şanse să devină un lider de soft power, având în vedere că îşi extinde centrele culturale şi-şi diseminează tot mai mult limba şi valorile la nivel mondial, prin expansiunea economic[.

De altfel, Europa de Est are 10 ţări prezente în top 20 Soft Power Index. În acest context, România este primele 9 state estice, care se situează pe un trend ascendent de la începutul recesiunii economice până acum.
„Brandul de ţară al României se aşează pe nişte piloni consolidaţi de puterea intangibilă pe care o exercită ţara noastră la nivel regional şi internaţional. Faptul că Brâncuşi este unul dintre cei mai scumpi şi bine vânduţi artişti din lume, că exportăm cu succes filme româneşti şi o întreagă serie de personalităţi şi valori culturale odată cu acestea, că doar cu câteva zile în urmă echipa naţională de gimnastică a câştigat aurul european ilustrează perfect acest loc 15 în exercitarea unui nivel de acceptare şi atracţie la nivel mondial. Sunt avantaje competitive pe care le putem consolida şi pentru care alte state sacrifică resurse uriaşe. Suntem în acest moment într-o poziţie cu un potenţial extraordinar de creştere, iar acest lucru s-a văzut foarte bine în urmă cu o săptămână, când mii de turişti străini s-au lăsat cuceriţi de atmosfera unică a străzilor bucureştene”. Bogdan Ion, Country Managing Partner, Ernst & Young România.

Reprezentanţii companiei de consultanţă spun că această putere intangibilă de care dispune România poate fi folosită la masa negocierilor internaţionale. Totodată, acest potenţial trebuie exploatat prin investiţii în toate palierele de la creşterea companiilor locale, la consolidarea instituţiilor care garantează implementarea legilor şi libertăţile civile, sau la investiţiile în educaţie şi turism.

Ernst & Young a dezvoltat primul instrument cantitativ de măsurare a puterii intangibile – Soft Power Index înglobează 13 variabile ce conturează cele trei dimensiuni ale puterii intangibile exercitate de o naţiune:
1. Imaginea globală a unui stat măsoară popularitatea şi atractivitatea culturii sale la nivel internaţional, prin variabile precum exportul de produse media (film, muzică, scenarii şi cărţi), numărul medaliilor olimpice câştigate, numărul cetăţenilor care sunt personalităţi mondiale, sau numărul companiilor locale admirate în întreaga lume.
2. Integritatea globală ilustrează gradul în care aderă un stat la un cod moral sau etic. Lumea întreagă respectă ţările care îşi protejează cetăţenii, care garantează libertăţile sociale şi politice, care îşi investesc locuitorii cu putere în mod egal şi îşi tratează vecinii cu respect. Aceste aspecte poziţionează statele drept modele de urmat, cu un cuvânt greu de spus în probleme de politică şi drept internaţional. Indicatori precum respectarea legilor, indicele libertăţilor civile, prezenţa la vot, sau emisiile de dioxid de carbon sunt luaţi în considerare în această categorie.
3. Integrarea globală măsoară cât de interconectată este o ţară cu restul lumii. Numărul celor care vin să viziteze, să studieze sau să muncească într-o ţară şi cât de bine reuşeşte aceasta să comunice cu restul lumii sunt indicatori ai integrării sale la nivel global şi ai capacităţii sale de influenţare, prin pârghiile astfel create. Indicele analizează în această categorie activitatea turiştilor străini, clasificarea universităţilor locale la nivel internaţional sau fluenţa cu care foloseşte populaţia limba engleză.