Taxa clawback ar putea limita accesul românilor la peste 1.000 de medicamente. Produsele farmaceutice care se vând fără reţetă—soluţia de rezervă a bolnavilor


Negocierile derulate între Guvern şi producătorii de medicamente privind taxa clawback încă continuă, iar cele două părţi nu au ajuns deocamdată la un consens. Ideea de bază a taxei clawback este ca producătorii să plătească diferenţa dintre consumul efectiv de medicamente şi bugetul alocat de CNAS în fiecare an pentru compensarea medicamentelor.

Totuşi, în urma simulărilor şi a discuţiilor de impact, Executivul a concluzionat că taxa nu este sustenabilă în forma actuală, întrucât previziunile pe zece ani arată că producătorii ar putea ajunge ca în această perioadă să dea statutului 97% din valoarea încasată.

Dacă problema nu este rezolvată, accesul bolnavilor la peste 1.000 de medicamente riscă să fie blocat. De altfel, afectate sunt şi investiţiile de pe piaţa farmaceutică. Pentru mulţi producători plata a 400 de milioane de euro pe an, cuantum ce reprezintă valoarea taxei, nu poate fi realizată, dat fiind că reprezintă 33,6% din totalul vânzărilor. În această situaţie, piaţa românească a medicamentelor ar suferi mari schimbări; medicamentele generice vor fi înlocuite tot mai mult cu produse asociate sănătăţii care se pot elibera fără reţetă.

Pe de altă parte, nici în momentul de faţă cei mai mulţi dintre producătorii de medicamente nu pot achita factura pentru clawback care se calculează luând ca referinţă plafonul de consum aferent anului 2009.Conform acestei formule de calcul, “producătorii vor plăti toate creşterile raportate la acest an, în care valoarea consumului a fost de 5,7 miliarde lei, adică 1,42 miliarde lei pe trimestru. Ce depăşeşte această sumă trimestrială se plateşte. Aşadar, dacă in 2012, consumul estimat este de 7,2 miliarde, rezultă o plata anuală a taxei de circa 1,5 miliarde lei.”, se explică într-o analiză publicată de portalul Capital.