O altă ţară care din cauza crizei economice se regăseşte în impas şi incapabilă să facă faţă dificultăţilor financiare este Slovenia. Statul este foarte aproape de a repeta scenariul grecesc, după cum declara premierul Janez Jansa.

Însă, cu puţin timp în urmă, oficialii guvernului sloven anunţau că la nivel executiv se vor face toate eforturile pentru ca ţara să nu fie nevoită să apeleze la ajutor financiar internaţional pentru susţinerea sistemului bancar naţional. Executivul comunica atunci că speră că va reuşi reducerea deficitului public al Sloveniei ,între 3,5 şi 4%, prin aplicarea unor măsuri de austeritate.

Situaţia statului a început să se agraveze la sfârşitul lunii aprilie, când agenţia de evaluare financiară americană Moody’s a retrogradat ratingul principalei bănci slovene Nova Ljubljanska Banka (NLB), Astfel, cea mai mare instituţie de credit din Slovenia a avut nevoie de o majorare de capital.

„Este tot mai probabil ca Slovenia să fie urmatoarea mică economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeană, care ar fi concentrat pe sectorul bancar”, a comentat pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varşovia.

Economia slovenă era caracterizată, până nu cu mult timp în urmă, ca una din ţările dezvoltate din zona euro, având cel mai ridicat  produs intern brut (PIB) dintre fostele state comuniste din Europa. Slovenia a intrat oficial în recesiune în luna martie a acestui an după ce a înregistrat o contracţie a PIB-ului în ultimele trei trimestre din 2011, dată fiind puternica sa dependenţă de exporturi.

Cipru a fost consemnat săptămâna trecută ca cel de-al cincelea stat european care a cerut finanţare multilaterală, având băncile autohtone puternic afectate. Până în acest moment au solicitat ajutor extern  Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.