Sesiunea asiatica: Noua Zeelanda: Sedinta RBNZ, se decide rata dobanzii de referinta, care se asteapta sa ramana la 2.50%. Este posibila aprecierea dolarului neozeelandez.

Sesiunea europeana: Germania: Institutul Ifo va publica indicii cu privire la sentimentul si asteptarile in mediul de afaceri si economia din Germania. Se asteapta o crestere a acestora, ceea ce ar putea duce la aprecierea euro. Marea Britanie: PIB-ul preliminar.

Prognozele arata o crestere considerabila in ultimul trimestru, 1.4% a/a. Lira sterlina se va deprecia daca rezultatele vor fi sub asteptari.

Sesiunea americana: SUA: Numarul de cereri noi pentru indemnizatii de somaj. Se estimeaza ca acesta sa creasca in ultima saptamana de la 334 la 340 mii.

Acest rezultat nu ar fi prea dezamagitor in conditiile in care valoarea de 334 mii inregistrata anterior a fost mult sub prognoze si foarte buna pentru aceasta perioada.

Dolarul american se va aprecia daca rezultatul va fi mai bun ca prognozele.

Tranzactii FOREX

FMI prognozeaza o crestere a PIB-ului Chinei in 2013 de 7.75%, mai mare decat prognoza de 7.5% a guvernului chinez.
E necesara limitarea cresterii creditarii pentru a preveni continuarea cresterii riscurilor in sectorul financiar.

Stimulentele fiscale vor fi necesare numai in cazul in care rata de crestere economica va scadea cu mult sub tinta guvernului.Yuanul este putin subevaluat.

FMI a indemat spre modernizarea finantelor locale si a subliniat cresterea semnificativa a datoriilor autoritatilor locale.

Exista o crestere a „sistemului bancar din umbra”, ceea ce poate duce la acumularea unor datorii rele ascunse care pot deveni un risc pentru stabilitatea financiara.

Tranzactii FOREX

Prognoza pentru PIB-ul Italiei in 2013 a fost redusa de la -1.0% la -1.9%.Se asteapta o crestere a PIB-ului in 2014 de 0.7%.
Riscurile scaderii economice sunt provocate de incertitudinile la nivel mondial si conditiile proaste de creditare.

Rata somajului va fi in 2014 de 13%.

Tranzactii FOREX

Conform datelor operative, deficitul bugetului general consolidat la sfârşitul lunii mai 2013 a fost de 1,05% din PIB, cu 0,15 pp mai mic decât în luna precedentă şi cu 0,18 pp mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deficitul se încadrează în limitele agreate cu organismele financiare internaţionale, fiind în linie cu deficitul prognozat pentru sfârşitul anului 2013.

Execuţia lunii mai a anului 2013 a înregistrat un excedent de 932,2 milioane lei, în principal datorită plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie, care   s-au reflectat în luna precedentă.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de aproximativ 81,1 miliarde lei, reprezentând  13,0 % din PIB, au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

ü  Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu +9,7% şi respectiv +3,6%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a măsurilor de reîntregire a salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013.

ü  Încasările din TVA au crescut cu 6,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, evoluţia favorabilă evidenţiind faptul că acestea nu au fost afectate de măsura plăţii TVA la încasare.

ü  Accizele au crescut (+6,3%) ca urmare a majorării accizei la motorină şi a cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor, dar şi ca urmare a implementării unor reforme administrative de îmbunătăţire a colectării.

ü  Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, din cauza regularizării plăţilor efectuate de băncile comerciale.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate cu 8,9 % şi la venituri nefiscale cu 3,9%.

Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează în continuare un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,4% din PIB, dar îşi menţin evoluţia ascendentă, fiind cu 37% mai mari faţă de cele din luna precedentă.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 87,6 miliarde lei, reprezentând 14,1% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

S-au înregistrat creşteri la cheltuielile de personal (+19,5%) ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 6,1%, ca urmare a accelerării procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi a plăţilor din fondul naţional de sănătate.

S-au înregistrat de asemenea creşteri faţă de anul 2012, cu 5,4% la subvenţii, în timp ce plăţile pentru dobânzi s-au redus cu 0,2%.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,1 miliarde lei (1,62% din PIB).

În cheltuielile bugetului general consolidat sunt incluse şi 800 milioane lei, reprezentând plaţi din împrumuturile din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezorerie Statului contractate de la Ministerul Finanţelor Publice de către unităţile administrativ-teritoriale pentru plata arieratelor.

Banca elvetiana UBS a revizuit prognoza pentru cursul valutar al AUD/USD si acum estimeaza ca paritatea va ajunge la 0.8500 peste trei luni si va fi la 0.8800 peste sase luni.

Expertii bancii sunt de parere ca valuta australiana se confrunta cu un risc semnificativ de repatriere asociat cu o reducere a dobanzilor obligatiunilor. Investitorii straini detineau aproximativ 77% din portofolii in obligatiuni de stat australiene.

Astfel, fluxul de capital va continua sa faca presiuni asupra dolarului australian, deoarece acesta va afecta echilibrul deficitului de cont curent, care este acum de 3% din PIB. UBS recomanda vanzarea AUD/USD cu tinta de profit spre 0.8770.

Strategii valutari ai JPMorgan sunt de parere ca, desi yenul a scazut in pret in ultima perioada, valuta japoneza mai are sanse de depreciere in raport cu francul elvetian, chiar daca ultimul este considerat supra apreciat. Factorii fundamentali au un rol tot mai mare in evolutia paritatii CHF/JPY.

In timp ce balanta contului curent al Elvetiei reprezinta 12% din PIB, situatia economica in Japonia se inrautateste. Banca Japoniei s-a angajat intr-un proces agresiv de combatere a deflatiei, in timp ce SNB a luat o pauza, astfel, CHF/JPY avand toate sansele sa creasca. In aceste conditii, JPMorgan considera ca, pe termen lung, paritatea CHF/JPY va creste pana la maximele din 2011, adica 108.70 si, prin urmare, banca isi mentine pozitiile long deschise la inceputul anului la 94.50.

Reuniunea BoE s-a incheiat cu votul de 8:1 pentru mentinerea programului de relaxare cantitativa. Impotriva a votat Miles, acesta sugerand majorarea programului cu 25 mlrd. lire sterline.

Pentru mentinerea ratei dobanzii de referinta s-a votat 9:0. Banca centrala britanica se asteapta ca, conditiile meteo nefavorabile sa afecteze costul produselor alimentare si va provoca scaderea PIB-ului in trimestrul 4 al acestui an.

Depasirea nivelului de $1.6300 a fost cauzata de amenintarea Fitch privind retrogradarea ratingului SUA de la „AAA” in cazul in care nu se va evita „fiscal cliff”-ul.

– PIB-ul Frantei va creste cu 0.3% in 2013 si cu 1.1% in 2014;
– micsorarea ratingului Frantei depinde de ritmurile implementarii reformelor si a imbunatatirii situatiei pe piata de munca;
– exista o probabilitate de 50% ca ratingul Frantei sa fie retrogradat;
– se asteapta ca prognoza negativa a ratingului Frantei sa se modifice in 2013;
– se asteapta ca datoria guvernamentala a Frantei sa atinga nivelul de 94% din PIB in 2014;
– deficitul bugetar si datoria publica provoaca, in conditiile crizei din zona euro, un risc mai mare in Franta decat in alte tari;
– ratingul Frantei este sustinut de economia diversificata a tarii si de institutiile stabile.

Analiza FOREX

Conform raportului lunar al bancii centrale franceze, PIB-ul Frantei ar putea scadea in trimestrul 4 cu 0.1% trm./trm.

Mentionam ca, desi Franta a reusit sa evite recesiunea economica, aceasta a inregistrat una dintre cele mai mici cresteri economice din zona euro.

PIB-ul Frantei a crescut doar in trimestrul 3 al acestui an. De asemenea, Banca Frantei estimeaza o scadere a indicatorului productiei industriale pana la 91, fata de 92 in octombrie.

In plus, indicele activitatii comerciale in sectorul serviciilor in Franta a fost, in noiembrie, la acelasi nivel ca in octombrie, de 91, in timp ce prognozele indicau o crestere.

Bundesbank a micsorat prognozele pentru PIB-ul Germaniei de la 1% la 0.7% in 2012 si de la 1.6% la 0.4% in 2013.

Banca asteapta ca in 2012 rata inflatiei in Germania sa ramana la 2.1%, iar in 2013 sa scada pana la 1.5%.

Se prognozeaza ca, in 2012, rata somajului sa fie de 6.8%, fata de 6.7% prognoza anterioara, iar in 2013 rata somajului sa fie 7.2%, fata de 6.5% prognoza precedenta.

E posibila si o diminuare a activitatii economice in trimestrul 4 al anului curent si in trimestrul 1 al anului 2013.

– comisia pentru politica monetara a votat 9-0 pentru mentinerea ratei dobanzii de referinta;
– comisia pentru politica monetara a decis, cu 8 voturi pentru si 1 impotriva, sa mentina nivelul programului de achizitie a activelor la 375 mlrd. lire;
– David Miles a votat pentru marirea cu 25 mlrd. lire sterline a programului de achizitie a activelor;
– comisia a presupus ca ar putea exista motive pentru o stimulare suplimentara;
– posibile masuri suplimentare de stimulare ar putea preveni scaderea economiei britanice si ar putea afecta aprecierea lirei sterline;
– impactul relaxarii cantitative asupra preturilor activelor ar putea fi mai semnificativ decat anterior;
– e putin probabil ca rata dobanzii de referinta sa fie diminuata in viitorul apropiat;
– rata inflatiei in 2013 ar putea depasi nivelul de 2%;
– comisia sustine existenta riscului scaderii PIB-ului Marii Britanii in trimestrul 4;
– pe termen scurt, PIB-ul va inregistra o crestere nesemnificativa;
– exista riscul ca economia Marii Britanii sa inregistreze o crestere mica, dar sustenabila.

Analiza FOREX

Saptamana trecuta, in atentia investitorilor au fost discutiile privind problemele fiscale ale SUA, reuniunea ministrilor de finante ai zonei euro si anuntul prim-ministrului Japoniei privind dizolvarea parlamentului.

Euro s-a depreciat, in raport cu dolarul american, pana la nivelul minim al ultimelor doua luni pe fondul incercarilor ministrilor de finante europeni de a ajunge la un acord privind ajutorul financiar pentru Grecia.La finele reuniunii de la Bruxelles, liderii statelor zonei euro au hotarat sa acorde Greciei inca 2 ani pentru realizarea tintei deficitului bugetar de 2% din PIB. Cu toate acestea, decizia privind noua transa de ajutor financiar pentru Grecia a fost amanata pana pe 20 noiembrie.

La mijlocul saptamanii, investitorii au achizitionat active riscante pe fondul statisticilor economice mai putin optimiste privind vanzarile cu amanuntul si productia industriala din SUA. La sfarsitul saptamanii cererea pentru dolarul american, ca valuta de refugiu, a crescut pe fondul conflictului intre Israel si Hamas si pe fondul discutiilor presedintelui SUA cu liderii Congresului in legatura cu „decalajul fiscal”.

La finele saptamanii precedente, majoritatea valutelor nu s-au modificat semnificativ in raport cu dolarul american. Euro si francul elvetian s-au apreciat cu 0.25% si 0.35%, respectiv, iar dolarul canadian cu 0.04%. Lira sterlina, dolarul neozeelandez si dolarul australian s-au depreciat fata de dolarul american cu 0.1%, 0.21% si, respectiv, 0.46%. Cea mai mare depreciere fata de valuta americana a intregistrat-o yenul, atingand nivelul maxim al ultimelor sase luni, pe fondul speculatiilor ca, in urma alegerilor anticipate din Japonia, ce vor avea loc luna viitoare, la conducerea statului va veni opozitia care opteaza pentru o politica monetara mai agresiva in combaterea deflatiei.

Analiza FOREX

– Schimbarea conducerii in China va duce la modificari majore in politica;

– ne asteptam ca politica chineza sa fie mult mai transparenta;

– conducerea chinei ar putea continua reformele sistemului financiar;

– conducerea Chinei va continua sa mentina tinta de 7% a PIB in urmatorii 5-10 ani

Analiza FOREX

Preturile pentru petrolul WTI si Brent sunt in scadere, a doua zi consecutiv, pe fondul temerilor investitorilor privind cresterea rezervelor de petrol in SUA si China.

Conform Gene McGillian, analist si broker Trade Energy, cresterea volumului de exporturi ale Chinei presupune o crestere a cererii pentru petrol, in timp ce statisticile economice dezamagitoare privind cresterea PIB-ului in Japonia ar putea limita cererea pentru „aurul negru”.

Probabil, atat timp cat situatia Greciei provoaca incertitudini, preturile petrolului vor ramane sub presiune, iar WTI va testa minimele saptamanii precedente, putin peste $84/baril. Mentionam ca rezervele de petrol ale SUA au crescut cu 2.5 milioane barili, fiind in conformitate cu prognozele economistilor.

Analiza FOREX

Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii FMI.

FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.

„România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat”, notează FMI într-un raport publicat marţi.

Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, susţinut evoluţia bună a agriculturii. Pentru anul în curs, Fondul estimează un avans de 1,4%, urmat de o accelerare la 2,5% anul urmtor.

Criza a lăsat „urme adânci” în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017.

Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic.

De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.

O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.

Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirmă experţii FMI.

În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fisclă şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.

Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.

Acordul aflat în derulare este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.

Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.

Sursa: Mediafax

O altă ţară care din cauza crizei economice se regăseşte în impas şi incapabilă să facă faţă dificultăţilor financiare este Slovenia. Statul este foarte aproape de a repeta scenariul grecesc, după cum declara premierul Janez Jansa.

Însă, cu puţin timp în urmă, oficialii guvernului sloven anunţau că la nivel executiv se vor face toate eforturile pentru ca ţara să nu fie nevoită să apeleze la ajutor financiar internaţional pentru susţinerea sistemului bancar naţional. Executivul comunica atunci că speră că va reuşi reducerea deficitului public al Sloveniei ,între 3,5 şi 4%, prin aplicarea unor măsuri de austeritate.

Situaţia statului a început să se agraveze la sfârşitul lunii aprilie, când agenţia de evaluare financiară americană Moody’s a retrogradat ratingul principalei bănci slovene Nova Ljubljanska Banka (NLB), Astfel, cea mai mare instituţie de credit din Slovenia a avut nevoie de o majorare de capital.

„Este tot mai probabil ca Slovenia să fie urmatoarea mică economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeană, care ar fi concentrat pe sectorul bancar”, a comentat pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varşovia.

Economia slovenă era caracterizată, până nu cu mult timp în urmă, ca una din ţările dezvoltate din zona euro, având cel mai ridicat  produs intern brut (PIB) dintre fostele state comuniste din Europa. Slovenia a intrat oficial în recesiune în luna martie a acestui an după ce a înregistrat o contracţie a PIB-ului în ultimele trei trimestre din 2011, dată fiind puternica sa dependenţă de exporturi.

Cipru a fost consemnat săptămâna trecută ca cel de-al cincelea stat european care a cerut finanţare multilaterală, având băncile autohtone puternic afectate. Până în acest moment au solicitat ajutor extern  Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.