Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

Bancherii nu au cerut BNR diminuarea expunerilor pe România în discuţiile de luni seară

A- A A+
Bancherii nu au cerut BNR diminuarea expunerilor pe România în discuţiile de luni seară

Surse din piaţa bancară au declarat pentru NewsIn că discuţiile cu uşile închise de la banca naţională (BNR) de luni seară nu s-au axat pe reducerea expunerilor pe România ale băncilor cu capital străin, însă întâlnirea de la Bruxelles de joi cu reprezentanţii FMI ar putea furniza unele surprize.

Reprezentanţii celor mai mari nouă bănci locale cuprinse în Acordul de la Viena, dar şi ai unor instituţii cu active nete mai mici, s-au întâlnit luni seară la banca naţională la invitaţia guvernatorului Mugur Isărescu. Discuţiile s-au axat pe starea economiei, dar şi a unor indicatori bancari, în prezenţa ministrului Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

„Nu a fost vorba de intenţia vreunei bănci de a-şi diminua expunerile pe România”, a declarat pentru NewsIn un bancher. Conform aceleiaşi surse, însă, dacă vreuna din băncile-mamă va decide la Bruxelles să-şi diminueze expunerile pe România, „va face public ulterior” acest lucru.

Potrivit altei surse prezente la întâlnire, nici o bancă nu a adus în discuţie micşorarea expunerilor. „Mă îndoiesc că şi-ar diminua cineva expunerile. Dacă eşti aici, în România, eşti aici ca să faci bani, nu?,” a declarat sursa citată.

Alţi patru bancheri prezenţi la discuţii şi contactaţi de NewsIn s-au abţinut de la orice comentarii.

Joi, 22 iulie, primele nouă bănci din piaţă după valoare activelor nete, semnatare ale Acordului de la Viena, se vor întălni la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI). Din partea BNR va participa la discuţii vice-guvernatorul Cristian Popa, au mai spus sursele citate.

Întâlnirea de la Bruxelles precede cu patru zile sosirea în Bucureşti a misiunii FMI, pentru a cincea revizie a acordului stand-by, necesară acordării celei de-a şasea tranşe din acord, în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro.

Anterior, un oficial al BNR a declarat pentru NewsIn că principalele nouă bănci nu vor cere, cel mai probabil, la Bruxelles, reducerea expunerilor pe România.

„Ştiu poziţia generală, participanţii nu au exprimat nimic oficial în sensul reducerii expunerii pe România”, a spus reprezentantul BNR.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

„Până acum nu sunt informaţii legate de intenţia lor de a-şi diminua expunerile. De altfel, băncile nu au cerut niciodată să-şi reducă expunerile pe România. Aranjamentul de la Viena este mai mult un gentlemen’s agreement (acord de onoare – n.r.), iar ce s-a întâmplat până acum a reliefat o voinţă nedistorsionată a băncilor de a-şi menţine expunerile, având în vedere calitate lor de investitori strategici, pe termen lung”, a mai spus oficialul băncii centrale.

„Până în prezent, băncile nu au cerut niciodată reducerea expunerilor”, a declarat anterior un oficial al Raiffeisen Bank România.

Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isărescu a făcut în urmă cu câteva zile declaraţii referitoare la posibilitatea diminuării expunerilor unor bănci care, în lipsa activităţii, se văd cu banii blocaţi în piaţa românească. În condiţiile blocării procesului de creditare, BNR ar putea accepta, însă, diminuarea unor deţineri, întrucât astfel s-ar îmbunătăţi imaginea statistică a datoriei pe termen scurt.

Marile bănci din regiune s-au întâlnit ultima oară în martie, la Atena, cu FMI şi arbitrii pieţelor financiare, pentru a rediscuta termenii Acordului de la Viena.

„În cadrul iniţaitivei de la Viena, există întâlniri regionale pe care le facem cu marile bănci şi întâlniri cu reprezentanţii grupurilor dintr-o anumită ţară”, a precizat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de solvabilitate suficient (de peste 10%), dar şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn

Related Posts with Thumbnails