Descarcati aici spre consultare Raportul publicat de Banca Nationala a Romaniei privind investitiile straine din tara noastra inregistrate in 2016.

Domnul prof. univ. dr. Florin Georgescu,  prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei si Vicepresedinte al Consiliului de administratie, ofera prin intermediul prezentarii domniei sale o serie de informatii si clarificari privind capitalul.

Descarcati aici prezentarea Capitalul in Romania anului 2015

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a menţinut, joi, rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an, precum şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Decizia BNR este în linie cu aşteptările analiştilor, care anticipează o menţinere a actualului nivel de dobândă până la finele acestui an, potrivit Mediafax.

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, până la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Leul s-a apreciat puternic la ultima sesiune interbancară, după ce în ultimele săptămâni atinsese minime istorice, raportat la celelalte valute. Astfel, luni Banca Naţională a comunicat referinţe de 4,5558 lei/euro, respectiv de 3,7086 lei/dolar.

Presiunile politice şi-au pus amprenta semnificativ asupra monedei naţionale care, de la începutul lunii iulie, a consemnat un declin de 4,2%, ceea ce a presupus rate la credite mai mari pentru români. Luni, însă, dobânzile practicate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi erau de 4,79 – 5,28% pe an, sub nivelurile de la finalul săptămânii trecute, de 4,82 – 5,29% pe an.

Valorizarea leului în raport cu euro cu 5,8 bani, respectiv cu 4,89 bani în faţa dolarului, a fost influenţată şi de Banca Centrală. Unii dintre dealeri argumentau ieri că scăderea euro este doar „un foc de paie”, iar trendul descendent al monedei naţionale nu se va opri aici. Potrivit surselor din presă, oficialul unei bănci mari de pe piaţă a precizat că în şedinţa din 30 iulie au existat volume mai mari de vânzare de euro, dar a susţinut că acestea au apărut în urma unui ordin comercial semnificativ, care apoi s-a propagat în piaţă.”  În conformitate cu această tendinţă, jucătorii străini au închis din poziţii.

Pe de altă parte, guvernanţii sunt optimişti şi spun că revenirea monedei nu este doar o fază de moment, ci anunţă o mai mare încredere a investitorilor în România care, după referendum, au înţeles că nu au de ce să se teamă. „Leul se va stabiliza în viitor”, a apreciat luni seară premierul Victor Ponta într-o emisiune televizată. Acesta a ţinut să sublinieze că România va demonstra, în cadrul vizitei Fondului Monetar Internaţional şi a BănciiMondiale în ţară, că şi-a îndeplinit toate obligaţiile statuate de instituţiile financiare internaţionale. Aşadar, ţinte precum cele privind reducerea arieratelor sau reorganizarea managementului pentru companiile de stat au fost  satisfăcute.

În ciuda declaraţiilor premierului, rezultatul referendumului, despre care nu se ştie dacă va fi validat sau nu, ar putea determina o perioadă prelungită de instabilitate politică. Acest fapt se va răsfrânge asupra pieţelor financiare, împingând probabil leul la noi minime faţă de euro, potrivit unei analize Capital Economics.

Prin urmare, leul, dobânzile datoriei de stat şi alte active româneşti vor fi afectate, chiar dacă în următorul interval BNR va face tot posibilul pentru a calma fluctuaţiile prin intervenţii valutare. De altfel, aceeaşi sursă comentează că BNR nu va reuşi să reducă joi dobânda de politică monetară, care după estimări va fi menţinută la pragul de 5,25%.

Banca Naţională a României (BNR) nu vede cu ochi buni băncile care oferă produse de economisire pentru euro cu dobânzi de 5%. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, este de părere că această practică ar putea duce la pierderi semnificative în sistem, iar băncile riscă să-şi erodeze capitalul, deoarece cu greu pot finanţa dobânzi la valori atât de mari.

În plus, Isărescu consideră că aplicarea la scară largă a acestor depozite poate avea efecte negative şi asupra creşterii economice pe termen scurt.

Adoptarea monedei europene de către România se poate face într-un orizont îndepărtat, a declarat, joi într-o conferinţă de presă, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

„În primul rând statele din zona euro trebuie să rezolve problema cu euro pentru că nu poţi să ai o monedă decât dacă e bună, iar noi trebuie să fim suficient de competitivi ca să facem faţă acolo. Cine a intrat în zona euro fără competitivitatea adecvată ştie care este drumul, este dovedit, este drumul Greciei, Portugaliei, Irlandei, intră mai devreme sau mai târziu într-o criză”, a spus Croitoru, informează www.agerpres.ro.

Potrivit consilierului guvernatorului BNR, dacă România vrea să adopte euro trebuie să fie pregătită din punctul de vedere al productivităţii muncii, care trebuie să tindă să fie cât mai apropiat de cel din zona nordică a zonei euro.

Deşi nivelul de îndatorare în rândul întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din România a crescut uşor în ultima perioada, ceea ce arată o „evoluţie ordonată”, numărul celor care apelează la creditare s-a redus puternic, afirmă Ion Drăgulin, directorul Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).
„A avut loc o concentrare a debitorilor, 500 de IMM-uri fiind, în prezent, responsabile pentru 33% din totalul datoriei bancare care există la nivelul acestui sector”, a declarat Ion Drăgulin, cu ocazia seminarului Asociaţiei Europene de Garantare Mutuală despre provocările pentru schemele de garantare. Chiar dacă sistemul bancar românesc s-a descurcat „onorabil”, în condiţiile unui mediu extrem de nefavorabil şi cu perspective negative, calitatea activelor corespunzătoare creditării IMM-urilor rămâne o provocare pentru administrarea riscurilor, potrivit www.dailybusiness.ro.
Per ansamblu, companiile mici şi mijlocii, având colateral din partea fondurilor de garantare a creditelor, îşi onorează serviciul datoriei la creditele contractate mai bine decât o fac cele care furnizează colateral imobiliar, a mai precizat directorul Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.

Cotaţiile monedei naţionale au continuat să atingă niveluri record la începutul sesiunii interbancare de miercuri, 2 mai, după ce marţi piaţa locală a fost închisă, iar cursul a urcat până la un maxim de 4,4314 lei/euro, după care a început să scadă, ca urmare a intervenţiilor BNR, potrivit dealerilor.  Cursul leului în raport cu euro s-au stabilizat la  un nivel de 4,4168, în creştere cu 0,0198 unităţi faţă de şedinţa precedentă din 30 aprilie.

La deschiderea şedinţei de miercuri, băncile cotau euro la 4,4300 – 4,4330 lei, mult peste nivelul de la închiderea sesiunii de luni, de 4,4145 – 4,4180 lei/euro, informează www.mediafax.ro

Marţi, 1 mai, a fost zi nebancară în România, însă jucătorii internaţionali au tranzacţionat euro în raport cu leul până la un maxim de 4,4675 unităţi, spun dealerii.

Regulile BNR au dus aproape la dispariţia anumitor împrumuturi de consum în euro, precizează www.evz.ro.

Doar şapte bănci creditează deja după noile norme: BCR, ING, CEC Bank, RBS, Alpha Bank, Garanti Bank şi Emporiki.
Marea majoritate a celorlalte aşteaptă încă avizul BNR. Din cele şapte, doar trei mai dau credite în euro, iar una şi în dolari. Ofertele în valută sunt însă net dezavantajoase. Au dobânzi mai mari, pot necesita girant, iar gradul de îndatorare maxim acceptat este mult mai mic decât în lei, informează aceeaşi sursă.

Consiliul de administraţie (CA) al BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an de la 5,50% începând cu data de 30 martie 2012, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

De altfel BNR a hotărât să menţină ratele rezervelor minime obligatorii constituite de instituţiile de credit, la 15% în cazul pasivelor în lei şi 20% pentru pasivele în valută.

Analiştii financiari preconizau această reducere a dobânzii cheie, dată fiind scăderea inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată.

CA al BNR reafirmă că banca centrală va monitoriza în continuare evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea corespunzătoare a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.

O economie poate avea recesiune şi fără să fie în criză a apreciat, duminică, la postul public de radio, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale. Adrian Vasilescu a subliniat că o creştere negativă în trimestrul unu 2012 poate reprezenta pentru România un fenomen de recesiune.
„Practic, o recesiune poate să fie şi fără criză. Se întâmplă deseori, pentru că, după regulile actuale, în special cele implementate sau promovate de Eurostat, biroul de statistica al UE, este de ajuns să ai două trimestre unul după altul cu creştere negativă. Şi când spun creştere negativă, înseamnă de fapt o uşoară scădere economică.

Toată lumea este cu ochii pe Produsul Intern Brut (PIB). Ce înseamnă PIB-ul asta nenorocit la care ne uităm cu toţii şi aproape ca ne închinăm la el? Reprezintă totalul produselor exprimate în bani într-o ţara de-a lungul unui an, tot ce se face: de la grâu la pâine, de la pâine la automobile, de la automobile la avioane, tot ce se fabrică într-o ţară, totul se exprimă în bani şi totalul reprezintă PIB-ul. Dacă tragem linie, la 31 ianuarie,tot ce s-a produs deja devine avuţie naţională. Plecăm de la această avuţie naţională şi în anul urmator mai adaugăm ceva: nu ştiu câte avioane, încă nu ştiu câte automobile, încă nu ştiu câte milioane de tone de grau, încă nu ştiu câte stofe, costume, tot ce se fabrică. De asta îi spune valoare adaugată”, a argumentat Vasilescu, citat de www.agerpres.ro

Atunci când creşterea înregistrată în cursul unui an, este mai mică decât cea raportată în anul precedendent înseamnă că ţara respectivă a cunoscut o creştere negativă.
„Am avut o creştere negativă în trimestrul IV din anul trecut, 0,2% şi ne aşteptăm la o creştere negativă în trimestrul I, sau cel mult creştere zero.
Dacă este creştere zero, am scăpat. Nu suntem în recesiune”, a mai explicat consilierul Băncii Centrale.

Bancherii reuşesc să recupereze doar 30% din valoarea creanţei la creditele de consum fără garanţii la care clienţii nu mai plătesc ratele, cealaltă parte a sumei devenind pierdere, conform unui studiu al BNR.

LGD (loss given default) este pierderea estimată în caz de ne­performanţă  pentru creditele de con­sum negarantate cu ipoteci şi pentru cardurile de credit. Aceasta se menţine cea mai ridicată (70%, respectiv 60%), în timp ce pentru creditele imobiliare şi cele de consum garantate cu ipoteci, LGD se situează în jurul valorii de 20%”, spun autorii studiului realizat trimestrial de banca central, potrivit www.zf.ro

De altfel în unele cazuri băncile au vândut portofolii de credite de consum cu discount de chiar 95%. În acest moment 14% din creditele acordate de bănci populaţiei şi companiilor inregistrează întârzieri de plată mai mari de 90 de zile.
Pe de altă parte, noul regulament impus de BNR va duce la reducerea semnificativă a volumului împrumuturilor care ar putea scădea cu 20-25%.

Conform analizei www.dailybusiness.ro, în aceste condiţii o evoluţie mai bună se va resimţi la nivelul creditelor de achizţii imobiliare (cu ipotecă), altele faţă de Prima Casă. Ele vor fi mai atractive atât din punct de vedere al preţurilor locuinţelor, cât şi al ofertelor bancare.

Banca Naţională a României (BNR) estimează pentru 2013 o creştere a preţurile decembrie la decembrie de 3%. Inflaţia va varia în acest an, ca urmare a efectului de bază, astfel încât banca centrală a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3% la 3,2%. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, minimul de inflaţie preconizat să fie atins în primul semestru din 2012 nu va coborî sub 2%.

În raportul trimestrial asupra inflaţiei realizat în februarie 2012 se subliniază că traiectoriile recente ale preţurilor materiilor prime au susţinut în general procesul dezinflaţionist şi că există presiuni inflaţioniste din partea preţurilor administrate. Pe de altă parte amânarea liberalizării preţului la energia electrică şi gaze de către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană menţine inflaţia din acest an între variaţii nu prea accentuate.

De altfel, Isărescu a mai menţionat în conferinţa de presă susţinută ieri că România se confruntă în acest moment cu o diminuare semnificativă a investiţiilor străine directe, iar măsurile BNR privitoare la dobândă nu pot asigura revenirea pe creştere a economiei româneşti. Drept pentru care, singura soluţie ar fi atragerea de fonduri europene.

„Bineînţeles că (scăderea dobânzii – n.r.) va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul: dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut… nu sunt corecte pentru că distorsionează nu doar discursul public, dar şi dezbtarea”, a spus Isărescu.

Isărescu a arătat că România a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constând în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe termen mediu şi lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro în 2008 la circa 2 miliarde de euro în 2011

„Faceţi o comparaţie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai creştere economică, o asemenea variaţie a formării brute de capital. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Scăderea ratei de dobândă, dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro”, a continuat Isărescu, citat de www.mediafax.ro

Şeful băncii centrale este de acord că reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi creditul, dar comparativ cu ce s-a întâmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici.

Din luna februarie băncile vor trebui să vândă credite după noile reglementări ale Băncii Naţionale a României (BNR). Cu toate că au avut răgaz aproape 90 de zile, băncile comerciale nu au comunicat către BNR cum îşi vor elabora noile norme de creditare care îngreunează accesul clienţilor la împrumuturile în valută.

Doar Emporiki a comunicat ca a primit avizul BNR pentru a vinde credite după noile norme. Pe de altă parte, cea mai mare bancă locală după activele deţinute, BCR nici a transmis încă noile norme de creditare, informează www.zf.ro

Potrivit  noului regulament adoptat de banca centrală, Creditele imobiliare în euro pot fi vândute numai cu avans de cel puţin 25% din suma necesară achiziţiei, iar avansul la creditele imobiliare în alte valute decât euro va fi de minimum 40% din suma necesară achiziţiei. Creditele de consum vor avea o perioadă de rambursare de cel mult 5 ani. Totodată, clienţii care doresc să contracteze un credit de consum în valută trebuie să prezinte băncilor garanţii de 133% din valoarea sumei împrumutate.

Cei care doresc să contracteze un credit ipotecar sau imobiliar în euro vor trebui să înainteze un avans de minimum 15% din valoarea locuinţei cumpărate, potrivit noului regulament al Băncii Naţionale a României (BNR) care va intra în vigoare începând cu 31 ianuarie. Pentru creditele în dolari, franci elveţieni sau yeni, persoanele fizice care au venituri în lei vor plăti un avans de cel puţin 40%.

Clienţii băncilor care au venituri în valută şi vor să contracteze un împrumut imobiliar sau ipotecar, vor plăti un avans minim de numai 20% din valoarea locuinţei.

Totuşi, împrumuturile contractate prin programul Prima Casă nu intră sub incidenţa acestui regulament, iar pentru creditele acordate în acest caz se va solicita un avans de maximum 5% din valoarea locuinţei, fară ca aceasta să depăşească plafonul de 57.000 euro.

Regulamentul BNR prevede schimbări şi în ceea ce priveşte creditele de consum. Perioada de creditare va putea dura cel mult 5 ani comparativ cu 10 sau 15 ani, termen valabil înainte de emiterea noilor condiţii de creditare. Condiţiile de rambursare a creditului de consum în 5 ani nu se aplică la refinanţarea împrumuturilor contractate anterior.
Pe de altă parte, băncile comerciale vor fi nevoite să fie mult mai atente la aprobarea creditelor şi vor lua în calcul riscurile unui scenariu negativ în evaluarea gradului maxim de îndatorare, care include o posibilă creştere a cursului de schimb cu 35,5-40,9%, în funcţie de valuta împrumutului, şi o creştere a ratei dobânzii cu 0,6 puncte procentuale.

Termenul de implementare al noului regulament BNR ar putea să difere în funcţie de particularităţile normelor de creditare proprii băncilor comerciale, informează www.agerpres.ro

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să reducă cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 6% la 5,75% pe an. Decizia se va aplica începând cu data de 6 ianuarie 2012.

Consiliul BNR a decis şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Aceste măsuri au ca scop “să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”, potrivit reprezentanţilor Consiliului de Administraţie al BNR.

Reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii ar crea o infuzie de lichidităţi în piaţă şi ar trebui să reducă ratele de dobânda la care sunt acordate creditele şi sunt atrase depozitele. Acest exces de lichiditate va ajuta Guvernul să-şi asigure finanţarea la un randament uşor mai scăzut, au estimat unii dintre analiştii financiari înainte de hotărârea BNR.

“Rezerva minimă obligatorie este de 15% în lei şi de 20% în valută pentru pasivele care au o scadenţă mai scurtă de doi ani. BNR a realizat operaţiuni repo cu scadenţă la 7 zile aproape în fiecare săptămână începând cu luna septembrie, fapt care sugerează ca băncile (greceşti) ar avea nevoie de lichidităţi, iar BNR este în poziţia de a le oferii aceste lichidităţi prin reducerea RMO la lei şi prin operaţiunile de piaţa pe care le efectuează. În condiţiile în care tensiunile din piaţa interbancară europeană şi locală cresc, anticipăm o diversificare a scadenţelor oferite de BNR în cadrul operaţiunilor repo, pe modelul Băncii Centrale Europene. Creditarea a început să crească în luna mai şi o reducere a RMO ar putea să îi ofere un imbold şi acces la creditare a companiilor mici şi mijlocii, deprivate de finanţare”, au apreciat analiştii BT Asset Management într-o analiză financiară

Pe de altă parte, alţi experţi finaciari cred că decizia reducerii dobânzii cheie nu va avea vreun efect direct pe termen scurt asupra dobânzilor la creditele bancare, dat fiind că nu se arată semne precum că s-ar putea îmbunătăţi prea rapid lichiditatea din sistem.

„Singurul mod de a revigora creditarea în lei şi a reduce dobânzile este prin oferirea de lichiditate, adică să se ajungă la un nivel similar celui dinainte de octombrie 2008. BNR ar putea să accepte o anumite depreciere, să ofere lichiditate prin cumpărare de euro, sau să reducă rezervele minime obligatorii în lei. Este clar că efectul deprecierii într-o economie euroizată este mare, dar BNR trebuie să facă ceva şi să schimbe condiţiile monetare din ultimii ani. Legătura dintre termen scurt şi termen lung este ruptă şi până nu vor face ceva, chiar repo pe scadenţe mai lungi, nu se va schimba nimic”, a precizat analistul economic Florin Cîţu, citat de Mediafax.