Măsura terţului proprit, introdusă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în 2009, prevede că o firmă cu datorii la bugetul de stat din cauza creanţelor nerecuperate de la partenerii de afaceri, se poate adresa  Fiscului pentru a i se restitui banii blocaţi în piaţă. Practic, respectiva societate comercială va prezenta către organismele fiscale lista datornicilor. Recuperarea se va aplica în urma unui titlu executoriu.

“Fiscul poate executa silit prin poprire orice sume reprezentând venituri şi disponibilităşi baneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terte persoane sau pe care aceştia le vor datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.”, explică portalul AvocatNet. Excepţie de la această regulă  a executării silite fac creditele nerambursabile sau finanţările primite de la organizaţii internaţionale.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice va fi comunicată de organismul abilitat pentru executare printr-o adresă către terţul proprit. Totodată, va fi înştiinţat si debitorul despre înfiinţarea popririi. Această acţiune nu necesită validare.

Mai mult, în cazul datoriilor în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a acestor sume, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectiva.

Atunci când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori pentru un singur datornic, acesta va comunica această situaţie şi va achita creanţele în ordinea de preferinţă stabilită de articolul 170 din Codul de procedură fiscală. Pentru plata creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia.