Guvernul ar putea plafona despăgubirile pentru imobilele revendicate, potrivit unui document al MAE


Guvernul ar putea modifica legislația astfel încât să se renunțe la ideea restituirii imobilelor revendicate, dacă nu mai este posibilă, urmând să stabilească totodată un plafon al despăgubirii, fie raportat la valoarea de piață a imobilului ca procent, fie o sumă fixă.

Propunerea apare într-o notă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) obținută de NewsIn, elaborată după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis să inițieze față de România procedura pilot în cauzele care au ca obiect încălcarea dreptului la proprietate. Aplicarea procedurii pilot a fost decisă după ce s-a constatat lipsa de progres a României în soluționarea situației existente și după analizarea a câteva zeci de cauze în care a condamnat statul român.

Pentru procedura pilot au fost selectate cauzele Atanasiu și Poenaru contra României și Solon contra României, obiectul acestora fiind aplicarea legilor privind restituirea imobilelor naționalizate în perioada comunistă. La data de 8 iunie 2010 a avut loc la CEDO audierea publică în aceste cauze, la care Guvernul român a fost reprezentat de agentul guvernamental pentru CEDO din MAE.

”Hotărârea va fi pronunțată de Curte cel mai probabil în luna septembrie și va fi foarte critică cu privire la sistemul românesc de restituire/compensare care, în opinia reprezentanților Curții, prezintă deficiențe sistemice. În mod informal, reprezentanții Curții transmis că văd ca posibilă soluție un nou mecanism care să prevadă doar compensarea, nu și restituirea imobilelor. Nivelul compensației ar putea fi și plafonat, fără ca o scădere a nivelului acesteia să fie în contradicție cu jurisprudența Curții. Este puțin probabil ca prin hotărârea pilot Curtea să traseze în mod explicit aceste soluții, având în vedere că statul, în baza marjei sale de apreciere, este singurul competent să ia măsurile necesare”, se arată în notă.

Potrivit documentului, printre soluțiile propuse de reprezentanții CEDO se află ”adoptarea unei singure legi în materia restituirii proprietăților”, care să pună în practică proceduri ”simplificate și eficiente” și care să prevadă ”compensații realiste”, suportabile de către buget, eventual prin eșalonarea despăgubirilor. CEDO mai propune ”reconsiderarea nivelului compensației”. În document se menționează ca nivelul acesteia să fie ”eventual” de 50% din valoarea actuală a bunului, ”criza economică fiind o bună justificare pentru o asemenea soluție”. O altă propunere vizează ”executarea rapidă a deciziilor” în materie de restituire/indemnizare.

Prin urmare, se arată în document, măsurile necesare vizează ”modificarea legislației în materia dreptului de proprietate, în sensul renunțării la ideea restituirii în natură, în măsura în care nu mai este posibilă, și a stabilirii despăgubirilor la o valoare plafonată din valoarea de piață a bunului, fie prin plafonarea procentuală, fie prin plafonare la o sumă fixă (această manieră de despăgubire fiind agreată și susținută de CEDO). Sistemul nou creat ar trebui să asigure posibilitatea depăgubirii rapide și efective a foștilor proprietari”.

Nota elaborată de MAE atrage atenția că, în lipsa acstor măsuri, va crește numărul condamnărilor României la CEDO pentru încălcarea dreptului la proprietate.

Pe rolul CEDO sunt 1100 de cauze privind dreptul la proprietate

Documentul arată că problemele în fața CEDO sunt generate de imposibilitatea restituirii/plății despăgubirilor la valoarea de piață pentru imobilele naționalizate, al căror regim juridic a fost guvernat de legile 112/1995, 10/2001 și 247/2005 și de imposibilitatea restituirii terenurilor agricole în temeiul Legii 18/1991. Astfel, pe rolul CEDO se regăsesc peste 1100 de cauze împotriva României, care vizează exclusiv încălcarea dreptului la proprietate.

Acest lucru se întâmplă pentru că mecanismul de restituire sau de plată a despăgubirilor pentru imobilele naționalizate în perioada comunistă prezintă mai multe ”vulnerabilități de natură legislativă, administrativă și judiciară” precum legislația complicată, cu modificări numeroase și repetate, mecanismul de despăgubire ”greoi, imprevizibil și fără termene”, interpretările diferite date de instanțe în cauze similare, neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești sau a deciziilor administrative ce dispun acordarea de despăgubiri sau restituirea în natură. În plus, există și ”obstacole de ordin bugetar”, deoarece legislația internă prevede despăgubirea la valoarea de piață a imobilului, ”aspect care nu poate fi acoperit din punct de vedere bugetar”. ”Modalitatea aleasă de statul român, de a acorda despăgubiri la valoarea de piață a imobilului, nu este viabilă și nu poate fi susținută din punct de vedere financiar”, se arată în document.

Sursa; NewsIn