Oficial BNR: Principalele nouă bănci nu vor cere la Bruxelles reducerea expunerilor pe România


Cele mai mari nouă bănci din România nu vor cere diminuarea expunerilor în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai FMI, CE şi BNR de pe 22 iulie de la Bruxelles, a declarat, pentru NewsIn, marţi, un oficial al Băncii Naţionale a României (BNR).

„Ştiu poziţia generală, participanţii nu au exprimat nimic oficial în sensul reducerii expunerii pe România”, a adăugat oficialul BNR.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

„Până acum nu sunt informaţii legate de intenţia lor de a-şi diminua expunerile. De altfel, băncile nu au cerut niciodată să-şi reducă expunerile pe România. Aranjamentul de la Viena este mai mult un gentleman’s agreement (acord de onoare – n.r.), iar ce s-a întâmplat până acum a reliefat o voinţă nedistorsionată a băncilor de a-şi menţine expunerile, având în vedere calitate lor de investitori strategici, pe termen lung”, a mai spus oficialul băncii centrale.

„Până în prezent, băncile nu au cerut niciodată reducerea expunerilor”, a confirmat un oficial al Raiffeisen Bank România.

Anterior, marile bănci din regiune s-au întâlnit în martie, la Atena, cu FMI şi arbitrii pieţelor financiare.

„În cadrul iniţaitivei de la Viena, există întâlniri regionale pe care le facem cu marile bănci şi întâlniri cu reprezentanţii grupurilor dintr-o anumită ţară”, a precizat anterior şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks.

Comisia Europeană (CE), FMI, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană s-au reunit anul trecut cu reprezentanţi ai celor 15 bănci-mamă cu subsidiare în centrul şi estul Europei, cu autorităţi fiscale şi reprezentanţi ai băncilor centrale din Austria, Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Suedia, Bosnia-Herţegovina, Ungaria, Letonia, Serbia şi România pentru a lua cele mai potrivite măsuri anticriză, în cadrul iniţiativei de coordonare a băncilor europene de la Viena.

Sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat, astfel, finanţării FMI şi CE acordate Ungariei, Letoniei, României, Serbiei şi Bosniei-Herţegovina, precum şi celei de la Banca Mondială şi alte instituţii financiare.

Sursa: NewsIn