Cele mai multe programe prioritare – 66 – finanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt pe Programul Operaţional Mediu, potrivit Ministerului Afacerilor Europene, care a publicat lista celor 100 de programe prioritare în luna noiembrie.

Din cele 66 de proiecte pe Programul Operaţional Mediu, cele mai multe – 36 – vizează reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în mai multe judeţe, în timp ce 20 au ca obiectiv realizarea unor sisteme de management integrat al deşeurilor. Valoarea totală a celor 36 de proiecte se ridică la 3.962,94 milioane de euro, în timp ce valoarea totală a celor 66 de proiecte pe Programul Operaţional Mediu este de 1.135,811 milioane de euro.

Programul Operațional Sectorial Transport are 18 programe printre care construcția autostrăzii Cernavodă-Constanța, în valoare de 432,32 milioane de euro, construcția autostrăzii Arad-Timișoara – 388,22 milioane de euro, construcția autostrăzii Orăștie-Sibiu – 745,56 milioane de euro – și construcția autostrăzii Nădlac-Arad, în valoare de 308,21 milioane de euro. Valoarea totală a celor 18 programe este de 2.666,87 milioane de euro.

Valoarea totală a celor 100 de proiecte prioritare este de 4.135,451 milioane de euro.

Ministerul Afacerilor Europene a anunțat reînceperea, la 22 decembrie 2011, a procesului de transmitere la Comisia Europeană pentru rambursare a declaraţiilor de cheltuieli pentru toate programele finanţate din fonduri structurale. Decizia de a relua acest proces, care fusese întrerupt în iulie 2011, a  fost luată după ce partea română a remediat deficienţele constatate în urma unei misiuni de audit a Comisiei Europene.

După controalele efectuate, instituţiile româneşti responsabile – respectiv autorităţile de management şi autoritatea de audit – au aplicat o serie de corecţii, dar Comisia Europeană a solicitat şi aplicarea unor corecţii financiare suplimentare cu caracter preventiv până la finalizarea procedurii de conciliere. Corecţiile suplimentare nu sunt definitive, ci reprezintă un mecanism de protecţie iniţială care să acopere eventuale probleme. Ulterior, dacă nu se constată nereguli, sume echivalente cu valoarea corecţiilor vor putea fi rambursate de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Europene.

Aceste corecţii se aplică la nivel de program, iar cuantumul acestora este de 10% pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE). În cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), corecţia preventivă este de 25%. Procentele se aplică sumelor a căror rambursare urma să fie solicitată după deblocarea procesului de transmitere la Comisia Europeană a declaraţiilor de cheltuieli, precum şi sumelor care au fost aprobate de Comisia Europeană din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent.

Această hotărâre vine la numai câteva zile după ce, la 15 decembrie 2011, Comisia Europeană a comunicat reluarea rambursării de plăţi pentru Programul Operaţional Regional (POR), axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”, care fuseseră sistate în iunie 2011.

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor a aprobat în 2011 acorduri de ajutoare de stat în valoare de 63,9 milioane euro pentru zece companii, în urma implementării proiectelor estimându-se crearea a peste 1.000 de locuri de muncă, potrivit datelor MFP.

Programul pentru susţinerea de proiecte mari de investiţii iniţiale, derulat de Ministerul Finanţelor Publice, are ca obiectiv dezvoltarea regională, în baza schemelor de ajutor de stat.

În anul 2011 au fost semnate zece acorduri de finanţare, numărul de locuri de muncă create în urma investiţiilor fiind de 1.091. Valoarea totală a investiţiilor făcute de cele zece companii se ridică la 170,94 milioane euro, potrivit MFP.

În luna septembrie, au fost aprobate două acorduri  în valoare de 4,93 milioane euro, respectiv cu Altius Internaţional (2,73 milioane euro), pentru unitatea de producţie de panouri fotovoltaice în Giurgiu, şi cu Alpla Plastic (2,2 milioane euro) pentru implementarea tehnologiei inovative de producţie a ambalajelor şi a soluţiilor de etanşare din materiale plastice, în localitatea Pantelimon – Ilfov.

Cea mai mare sumă în ceea ce priveşte ajutorul de stat, respectiv 17,88 milioane euro, a primit-o compania Honeywell, Ariceştii-Rahtivani, judeţul Prahova, pentru implementarea unei tehnologii inovative de producţie a plăcuţelor de frână. În acelaşi timp, Palace Sinaia beneficiază de ajutor de stat un milion euro pentru extindere structură de cazare şi diversificare servicii conexe şi turistice.

Anul acesta, au mai fost acordate ajutoare de stat pentru o fabrică pentru microirigaţii în Ariceştii Rahtivani, Prahova, beneficiar Toro Manufacturing and Sales, valoarea schemei fiind de 8,47 milioane euro; pentru diversificarea gamei de produse prin introducerea în fabricaţie de noi vehicule la Automobile Dacia Piteşti – 9,94 milioane euro, dar şi pentru diversificare şi extinderea capacităţii de producţie pentru baterii auto la Rombat Bistriţa – 8 milioane euro.

De asemenea, operatorul de servicii medicale Gral Medical beneficiază de un ajutor de stat de 8,68 milioane euro pentru construirea primului spital generalist privat cu servicii de radioterapie din România.

În baza acestor scheme de ajutor de stat, Ministerul Finanţelor Publice a aprobat până în prezent ajutoare de stat în valoare de 314,41 milioane euro pentru susţinerea a 21 proiecte mari de investiţii, în valoare de 1,179 miliarde euro, în domenii precum producţia de autovehicule şi componente pentru autovehicule, cercetare – dezvoltare în sectorul auto, producţia de componente pentru microirigaţii, producţia de componente pentru industria aeronautică, producţia de vagoane pentru călători, producţia de componente pentru extracţia petrolului, componente pentru industria aeronautică, producţie din mase plastice, prelucrarea cărnii de pasăre, turism şi clinici medicale etc.

Aceste proiecte de investiţii creează 6.358 locuri de muncă.

Beneficiarii acestor finanţări nerambursabile de la bugetul de stat sunt şapte companii cu capital autohton şi 14 companii cu capital străin, care activează pe piaţa din România.

Sursa: NewsIn

Pe primele locuri în topul surselor de finanțare pe care managerii intenționează să le acceseze în eventualitatea unei viitoare nevoi de credit se plasează fondurile proprii (73,6%) și finanțările din programe ale Uniunii Europene (73,5%), se arată într-un studiu realizat de Rentrop&Straton.

”Creditele bancare, fondurile proprii, leasingul și împrumuturile de la cunoscuți sunt cele mai importante surse de finanțare la care apelează companiile. În ceea ce privește finanțările viitoare, managerii și-ar dori finanțare din fonduri UE și din programe guvernamentale. Un posibil motiv pentru această tendință poate fi reprezentat de oportunitatea de a reduce nivelul de dependență față de creditele bancare și posibilitatea de a obține fonduri nerambursabile și parţial rambursabile”, a declarat preşedintele Rentrop&Straton, George Straton.

Managerii români iau în considerare și creditele bancare –  48,7%, urmate de finanțarea din programe ale guvernului (38,2%), leasingul (30,6%), creditele de la furnizori și clienţi (26,2%) și  împrumuturile de la cunoscuți (16,4%).

Mai puțin utilizate de manageri sunt creditele pe efecte de comerț (factoring-ul și scontarea) – 11,7%, emiterea de acțiuni și obligaţiuni (4,4%, respectiv 2,5%) și fondurile de capital de risc (2,6%).

În ceea ce privește alegerea modalității de finanțare, managerii țin cont mai întâi de riscurile asociate și de costurile implicate de alternativa de finanțare.

”Accesul la finanțare reprezintă cea mai presantă problemă întâmpinată de companii la momentul actual, în derularea activității, urmată de identificarea și atragerea clienţilor”, se precizează în analiză.

De asemenea, mai puțin de o treime din companiile românești au beneficiat până în prezent de finanțare din surse externe afacerii.

Astfel, 67,7% din fondurile obținute în urma finanțării au fost investite în echipamente, iar 47% din managerii români au folosit banii pentru activitățile curente (plata facilităților, a salariilor, etc.).

Analiza arată că 35,4% din fonduri au fost alocate pentru extinderea domeniului de activitate, 29,2% pentru noile tehnologii și 6,2% pentru cercetare.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.027 de respondenți, în perioada 1 – 22 iunie, de divizia market research a grupului romano-german Rentrop& Straton cu activități pe piaţa de informații specializate.

Sursa: NewsIn