Ministerul Economiei a modificat calendarul procedurii de atribuire şi unele dintre criteriile de calificare în proiectul de management privat, noul termen de depunere a ofertelor fiind 20 ianuarie, se arată într-un comunicat al instituției.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri(MECMA) a luat această decizie în urma unei analize a problematicilor ridicate de mai multe companii de executive search, pentru a permite participarea cât mai multor companii experimentate din acest domeniu.

Măsura vizează proiectul de introducere a managementului profesionist în companiile cu capital majoritar de stat, care are ca obiectiv alegerea unor firme de executive search și manageri pentru companiile de stat incluse în prima etapă a procedurii, respectiv pentru societăţile Oltchim, Electrica Furnizare, Hidroelectrica şi Romarm.

”MECMA, asistat de Pedersen & Partners şi subcontractorii săi, Roland Berger şi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), a eliminat criteriul privind media cifrei de afaceri de minim 10 milioane euro pe ultimii trei ani solicitată a fi îndeplinită de fiecare companie dintr-o asociere. Conform noilor criterii, o asociere de firme de executive search trebuie să aibă o medie totală a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani de minim 40 milioane euro, indiferent de cifra de afaceri a fiecărui asociat”, se arată în comunicat.

Eliminarea criteriului urmărește atragerea şi motivarea celor mai mari firme de executive search la nivel mondial, precum şi a companiilor de executive search cu prezenţă regională şi cu expertiză deosebită în evaluarea şi recrutarea de manageri de top în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est şi în România, potrivit MECMA.

Sursa: NewsIn

MECMA va începe procesul de privatizare a Electrica Serv şi a filialelor Servicii Energetice Banat, Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Muntenia, deţinute de Electrica Bucureşti, urmând să fie contractate servicii de consultanţă, potrivit unui proiect publicat de Ministerului Economiei.

„Se aprobă privatizarea Societăţii Comerciale Filiala de Intreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv– S.A. şi a Societăţilor Comerciale Servicii Energetice Banat, Servicii Energetice Dobrogea, Servicii Energetice Moldova, Servicii Energetice Oltenia, Servicii Energetice Muntenia, filiale ale Societăţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica Bucureşti”, se arată în proiectul de hotărâre de guvern al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Filiale sunt deţinute în întregime de către Electrica SA.

Proiectul asigură cadrul legislativ pentru selectarea consultantului pentru derularea procesului de privatizare, constituirea comisiei de coordonare a procesului de privatizare operatorii economici din domeniul utilităţilor, filiale a Electrica, societate în portofoliul MECMA.

De asemenea, proiectul stabileşte implicarea MECMA, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în fiecare etapă de a procesului de privatizare.

Cheltuielile pentru pregătirea, realizarea şi finalizarea tranzacţiei de privatizare pentru societăţile amintite vor fi suportate de Electrica SA.

Termenul limită pentru selecţia consultantului de privatizare este 31 martie 2012, potrivit memorandumul tehnic de înţelegere aferente celei de a doua evaluări a Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.

Sursa: NewsIn

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a anunţat luni că Pedersen&Partners va asista instituţia în procesul de selectare a viitorilor manageri profesionişti pentru companiile cu capital majoritar de stat.

„Comisia de evaluare din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, a stabilit, azi (luni, n.r.), că oferta companiei Pedersen&Partners are cel mai mare punctaj şi a fost declarată câştigătoare a procedurii de selectare a consultantului care va asista ministerul în procesul de selectare a viitorilor manageri profesionişti pentru companiile cu capital majoritar de stat”, se arată într-un comunicat al MECMA.

Contractul va fi semnat după expirarea termenului legal de soluţionare a contestaţiilor.

Pentru stabilirea consultantului MECMA în procesul de implementare a managementului profesionist, comisia de evaluare a analizat ofertele tehnice şi financiare ale operatorilor economici: SC Agenţia de Servicii Profesionale SRL, SC Pedersen & Partners Consulting SRL şi Asocierea George Butunoiu Group SRL & SCA Biriş Goran.

Ministerul a primit cinci oferte pentru serviciile de consultanţă, dar numai trei au fost validate de către comisia de evaluare.

Consultantul va întocmi caietele de sarcini ce vor sta la baza licitaţiilor pentru desemnarea firmelor de recrutare a viitorilor manageri, pentru fiecare dintre cele cinci companii: SC Hidroelectrica SA, SC Oltchim SA, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Electrica Furnizare şi Compania Naţională Romarm SA.

Consultantul va selecta, împreună cu reprezentanţii ministerului, informaţiile economice care sunt necesare firmelor de recrutare pentru selecţia managerilor. De asemenea, consultantul va stabili elementele esenţiale care trebuie urmărite în interviurile finale.

Sursa: NewsIn

MECMA în colaborare cu FEPAIUS au organizat participarea unui număr de 36 societăţi comerciale româneşti, din domeniul design-ului vestimentar, confecţiilor şi accesorii, la ediţia din luna septembrie 2011 a Salonului Internaţional Pret a Porter şi a salonului Who’s next.

Pe lângă Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi Federaţia Patronală a Industriei Uşoare (FEPAIUS), la organizarea participării firmelor româneşti la eveniment a colaborat şi Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine.

„Obiectivul principal al participării României cu o serie de branduri proprii îl reprezintă promovarea de mărci şi colecţii originale, pentru a face cunoscut potenţialul creator al firmelor româneşti de modă. Astfel, se consolidează relaţiile comerciale şi de parteneriat existente cu societăţi de profil din Franţa şi din alte ţări, cu efecte benefice asupra extinderii şi modernizării gamei de produse”, se arată într-un comunicat.

Potrivit MECMA,oamenii de afaceri români prezenţi la târg au avut încă din prima zi întâlniri de lucru, creându-se astfel premisele pentru relansarea exporturilor de articole de îmbrăcăminte şi accesorii pe această piaţă tradiţională din Uniunea Europeană în vederea identificării unor noi oportunităţi de atragere de investiţii în ţara noastră.

Cu această ocazie, BPCE Paris oferă asistenţă, pe întreaga durată a manifestării, participanţilor la misiunea economică şi expozanţilor români la acest târg.

„Experienţa acumulată de firmele româneşti în competiţia cu parteneri din Franta şi din alte ţări le va permite realizarea unor colecţii viitoare în acord cu tendinţele rezultate la acest salon, permiţând industriei de prêt-à-porter din România să câştige nişe pe piaţa franceză printr-o ofertă de brand-uri proprii, în conformitate cu proiectul de branding al ramurii, prevăzut în Strategia Naţională de Export”, se mai spune în comunicat.

Pret A Porter Paris găzduieşte 1500 de mărci din 45 de ţări diferite, structurate în cadrul a şase secţiuni – Atmosphère’s: un adevărat salon în salon, care grupează mărcile cele mai avansate; The Box: cutia de bijuterii a Salonului, unde se reunesc creatorii de accesorii «high fantasy»; So Ethic: prezintă tot ce este mai bun în creaţia durabilă, de la materiale organice la cooperări etice;  Heart Of Pret: caracterizat de energii şi preţuri mici, reflectă o lume în mişcare permenentă, în care mărcile poartă amprenta tuturor tendinţelor, dar şi a aşteptărilor consumatorilor, creativitatea făcând totul accesibil; Premiere Classe: imersiune totală în lumea accesoriilor de modă; Who’s Next: propune o selecţie de produse destinate amenajării buticurilor, soluţii de optimizare a vânzărilor, mai informează MECMA.

Sursa: NewsIn

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) anunţă suplimentarea cu 100 de milioane de euro a bugetului alocat pentru cererea de propuneri de proiecte din 2010 a operaţiunii 4.2 vizând producerea energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile.

Potrivit MECMA, suplimentarea bugetului pentru operaţiunea 4.2 “Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a  resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie” s-a realizat în urma adoptării Deciziei nr.13 a Comitetului de Monitorizare a POS CCE, reunit în 28 iunie 2011.

Decizia de suplimentare cu 100 de milioane de euro a bugetului a avut în vedere numărul mare de proiecte care au obţinut un punctaj peste limita impusă de Ghidul Solicitantului (60 puncte), precizează MECMA.

Sursa: NewsIn

Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a elaborat un proiect de Ordonanţă de Guvern prin care să fie aprobate măsurile pentru constituirea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere până la sfârşitul acestui an, altfel România riscă infringement.

Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, României i s-a acordat o perioadă de tranziţie pentru constituirea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere până la data de 31 decembrie 2011.

Până la 31 decembrie 2009 s-a realizat cantitatea de 1.221.400 tone stocuri minime, din care benzină – 278.750 tone, motorină – 605.450 tone, Jet A1- 26.400 tone,  păcură – 310.800 tone.

La sfârşitul perioadei de tranziţie, respectiv 31 decembrie 2011, România are de constituit 1.200.556 tone, din care benzină – 282.353 tone, motorină – 775.710 tone, jet A1 – 55.823 tone, păcură – 86.670 tone. Cantitatea de Jet A1 include şi cantitatea de 3.755,7 tone (din totalul obligaţiei de constituit de 7.500 tone) pe care ANRSPS nu a putut-o constitui în anul 2009 din cauza lipsei produsului pe piaţă.

Stocul pentru păcură a fost deja depăşit, fapt pentru care, nu se va impune obligaţia de constituire a stocului la categoria păcură, urmând ca stocurile să fie constituite pentru benzină, motorină şi Jet A1.

Finanţarea stocurilor minime pentru perioada 2010-2011 se realizează din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) şi în completare de la bugetul de stat, pentru constituirea de către ANRSPS a 30% din nivelul anual aprobat al stocurilor şi în proporţie de 70% din sursele proprii ale persoanelor juridice, pentru constituirea diferenţei din nivelul aprobat al stocurilor (potrivit Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 pentru  modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.54/2002 privind constituirea şi menţinerea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere).

„Din cauza neasigurării resurselor financiare nici de la bugetul propriu al Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), nici de la bugetul
de stat, în 2010, stocurile nu s-au realizat,  înregistrându-se restanţe în constituirea stocurilor minime conform angajamentelor asumate. În acest context, la ultima reuniune Oil Supply Group desfaşurată în luna martie 2011 (structură în cadrul căreia la Bruxelles se discută aspectele aferente stocurilor de petrol), Comisia Europeană a informat că deşi România se află în prezent în situaţie de infringement, nu va declanţa această procedură până la finele perioadei de tranziţie, respectiv 31 decembrie 2011”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Începând cu anul 2012, în vederea degrevării bugetului de stat de aceste costuri, obligaţia de constituire a stocurilor va fi arondată exclusiv operatorilor economici în domeniu.

„Urmare procesului de restructurare a sectorului şi a dinamicii înregistrate în evoluţia acestuia, pe de o parte, unii operatorii economici din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.54/2002 nu mai sunt activi pe piaţă, iar, pe de altă parte, au apărut noi jucători pe piaţă, context în care este necesară introducerea unei noi anexe cu  operatorii economici actuali pe piaţa petrolieră cărora li se impune obligaţia de constituire a stocurilor minime rămase de realizat până la sfârşitul perioadei de tranziţie, respectiv 31 decembrie 2011”, se mai arată în documentul citat.

Reprezentanţii Ministerului Economiei propun finanţarea în limita sumei de 40 milioane lei din activitatea de „intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate”,
activitate finanţatã integral din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi în limita sumei de 12 milioane lei de la bugetul de stat a 30% din nivelul total al stocurilor de realizat la finalul perioadei de tranziţie, urmând ca 70% din stocuri să fie constituite de operatorii economici.

Procentul de 70% este repartizat operatorilor economici în funcţie de cota de piaţă aferentă anului 2010 şi de stocurile deja constituite de aceştia în perioada 2002-2009. Companiile care trebuie să asigure aceste stocuri sunt: OMV Petrom SA, Rompetrol Rafinare din Constanţa, Petrotel –Lukoil din Ploieşti, Oscar DownStream SA din Bucureşti, MOL România Petroleum Products SRL din Cluj Napoca, DG Petrol SRL din Bucureşti, Rompetrol Downstream, Unicom Holding din Bucureşti.

Sursa: NewsIn

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a primit luni delegaţia companiei chineze China Huadian Engineering Co. Ltd. (CHEC), care este interesată de investiţii în domeniul energetic românesc, potrivit unui comunicat emis luni de minister.

„În cadrul discuţiilor purtate cu ministrul Ion Ariton, reprezentanţii companiei chineze şi-au declarat interesul de a investi în obiective din industria minieră şi din producţia de energie pe bază de cărbune”, se arată în comunicat.

Compania face parte din grupul China Huadian Corporation, având un rol important pentru dezvoltarea ingineriei şi tehnologiei industriale în domeniul energiei convenţionale şi neconvenţionale. La sfârşitul anului 2009, CHEC a fost numită întreprindere de excepţie de către Asociaţia din Industria de Energie Electrică din China, având un capital circa 1,5 miliarde dolari şi vânzări anuale de circa 1,35 miliarde dolari, cu o creştere anuală medie de 20%.

CHEC deţine în prezent peste 186 de brevete proprii şi a primit medalia de „intreprindere de tehnologie avansată”, nouă ani la rând.

Sursa: NewsIn

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) va continua demersurile pentru înfiinţarea companiei Electra, apreciind că decizia Curţii de Apel Bucureşti, prin care constituirea Electra era respinsă, nu duce la blocarea proiectului.

„Decizia de respingere de către Curtea de Apel Bucureşti a recursului formulat de SN Nuclearelectrica SA împotriva hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 49978/3/2010, cu privire la Proiectul de constituire a Companiei Naţionale Electra nu duce la blocarea Proiectului”, se arată într-un comunicat emis joi de MECMA.

Societăţile implicate în procesul de constituire a Companiei Electra împreună cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vor folosi căile de atac legale pentru anularea deciziei Curţii de Apel şi obţinerea unei hotărâri favorabile înfiinţării noii companii, precizează comunicatul.

„Demersul pe care îl avem în vedere este argumentat şi de decizia favorabilă definitivă, pronunţată într-o speţă similară de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. 1609/1259/2010, referitor la Proiectului de constituire a Companiei Naţionale Hidroenergetica”, arată MECMA.

La 18 noiembrie 2010, la solicitarea sindicatelor din energie, Tribunalul Bucureşti declarase nelegal Proiectul de fuziune în vederea constituirii a gigantului energetic Electra, apreciind că fuziunea societăţilor din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc.

Ulterior, la 17 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins irevocabil „ca tardiv declarat, recursul declarat de recurenta SC Nuclearelectrica SA” şi totodată a respins irevocabil „cererea de intervenţie în interesul SC Nuclearelectrica SA formulată de către SC Hidroelectrica SA”, potrivit portalului instanţelor de judecată.

„În atare situaţie, Compania Electra nu mai poate lua fiinţă, proiectul de restructurare a sistemului energetic, promovat de Guvernul României, fiind irevocabil desfiinţat”, se arăta într-un comunicat al Federaţiei Sindicale a Hidroelectrica, Hidrosind.

Reprezentanţii sindicatului mai spuneau că termene apropiate de judecată au şi dosarele Hidrosind, în martie – aprilie. Hidrosind a protestat încă de la început faţă de înfiinţarea celor doi mari campioni energetici, Electra şi Hidroenergetica. Sindicaliştii se tem că preţul de producţiei al energiei electrice ar putea creşte după înfiinţarea celor două companii.

De altfel, Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, declara la 23 februarie, că este posibil ca Electra şi Hidroenergetica să nu se mai înfiinţeze, întrebat fiind dacă proiectul celor două companii energetice naţionale se va mai realiza.

„Este posibil să se înfiinţeze, este posibil să nu se înfiinţeze. Scenariul optimist este să fie un sistem energetic funcţional, în nişte limite tehnice bune, la nişte preţuri şi tarife suportabile de către populaţie şi economie, suficient pentru Romînia şi care să-i asigure siguranţa şi securitatea naţională. Restul sunt poveşti. Companiile au şi ele un rol dar nu este nici esenţial nici cel mai important”, spunea atunci Tudor Şerban.

Termenul iniţial de punere în funcţiune al celor două mari companii energetice fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie 2010, iar ulterior a fost amânat pentru 1 ianuarie 2011.

Electra SA urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Hidroenergetica urma să fie alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.

Sursa: NewsIn

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) informează că până miercuri, la ora 12.00, termenul limită de depunere, au fost depuse şase oferte de intermediere pentru listarea pe Bursă a 9,84% din participaţia deţinută de stat la Petrom.

Astfel, au depus oferte sindicatul format din Banca Comercială Română, , J.P. Morgan, Erste Group Bank, SSIF Intercapital Invest, sindicatul de intermediere constituit din Renaissance Capital Limited, EFG Eurobank Securities, BT Securities, SC Romcapital şi consorţiul Morgan Stanley & Co International plc, Raiffeisen Capital&Investment SA, Raiffeisen Centrobank AG.

Totodată, au mai depus oferte consorţiul Nomura International Ltd, Alpha Bank România, Alpha Finance România, consorţiul Unicredit CAIB  Securities România, Goldman Sachs International, Unicredit Bank AG şi consorţiul UBS Limited, ING Bank NV, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti.

„Comisia numită prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, împreună cu reprezentanţii consultantului care acordă serviciile de asistenţă juridică în cadrul acestui proces, respectiv societatea civilă profesionala cu răspundere limitată Boştină şi Asociaţii vor proceda în perioada imediat următoare la analizarea documentelor de participare şi a ofertelor de intermediere, în condiţiile caietului de sarcini achizitionat de ofertanţi”, se arată în comunicatul transmis de MECMA.

Etapele principale ale procesului de selectare a intermediarului derulate de către Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) sunt analiza documentelor de participare, analiza şi evaluarea ofertelor tehnice, deschiderea ofertelor financiare, punctarea ofertelor depuse, conform prevederilor caietului de sarcini  şi selectarea ofertantului câştigator – ofertantul care întruneşte cel mai mare număr de puncte (Intermediarul) şi negocierea şi semnarea contractului de intermediere cu Intermediarul selectat.

Directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Valentin Ionescu, anunţa în 9 martie că Ministerul Economiei va lista pe Bursă 9,84% din pachetul de 20,64% de acţiuni pe care statul le deţine la OMV Petrom la finalul lui mai-începutul lui iunie. „Pentru BVB, acest pachet de lichiditate înseamnă un plus de lichiditate de aproximativ 500 de milioane de euro, dacă luăm în calcul cât înseamnă 10% din Petrom la preţul de piaţă, o lichiditate cu care BVB nu s-a întâlnit. După listarea Fondului Proprietatea, ar fi a doua ca lichiditate la listare”, preciza Ionescu.

Guvernul a aprobat în august 2010 un set de hotărâri privind vânzarea unor participaţii minore ale statului la OMV Petrom, Romgaz, Transelectrica şi Transgaz pe piaţa de capital. Astfel, vor fi vândute 9,84% din pachetul de 20,64% de acţiuni pe care statul le deţine la OMV Petrom şi pachete de câte 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz, Romgaz şi Transelectrica. Statul îşi va menţine statutul de acţionar majoritar în cazul Transgaz şi Transelectrica şi de acţionar semnificativ în cazul OMV Petrom.

Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea din România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de Petrom. OMV Petrom Marketing operează 546 staţii de distribuţie, dintre care 389 Petrom şi 157 OMV. Grupul deţine, de asemenea, o reţea internaţională de circa 250 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

În anul 2010, cifra de afaceri a Grupului Petrom a fost de 4,421 miliarde euro, EBIT (Venituri Înainte de Dobânzi şi Taxe) a fost de 709 milioane euro. OMV, grupul energetic lider în Europa Centrală şi de Sud Est deţine 51,01% din acţiunile Petrom. OMV activează în 13 ţări în domeniile de Rafinare şi Marketing şi în 16 ţări pe patru continente în domeniul de Explorare şi Producţie. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se  tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

Sursa: NewsIn

Cea de-a V-a sesiune a Comitetului mixt pentru cooperare industrială între România şi Coreea va avea loc luni la Bucureşti, iar vor fi conduse de secretarul de stat din Ministerul român al Economiei, Claudiu Stafie, şi de viceministrul sud-coreean al Economiei şi Cunoaşterii, Park Young June.

„Pe agenda lucrărilor Comitetului mixt se regăsesc teme de interes bilateral major, ce vizează evoluţia economiilor celor două ţări, perspectiva creşterii schimburilor comerciale bilaterale, cooperarea între cele două ţări în domenii prioritare: industria auto, petrochimia, construcţiile navale, materialele de construcţii, producţia de energie, inclusiv cea din surse regenerabile, eficienţa energetică, explotarea performantă a resurselor de petrol şi gaze, servicii de guvernare electronică şi securitate informatică”, se arată într-un comunicat emis vineri de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

La finalul lucrarilor Comitetului mixt pentru cooperare industrială România – Coreea, se vor semna documentul reuniunii (Agreed Minute), care va cuprinde direcţiile viitoare ale cooperării bilaterale româno–sud coreene şi un Memorandum de colaborare între Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Microtehnologie, IMT-Bucureşti şi Institutul pentru Tehnologie Electronică, KETI din Republica Coreea.

Din delegaţia coreeană fac parte factori decizionali de prim nivel din cadrul Ministerului Economiei şi Cunoaşterii din Coreea, agenţii guvernamentale (NIPA – Agenţia Naţională pentru Promovarea Industriei IT, KOTRA – Agenţia Coreană pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor şi KEMCO – Agenţia Coreană pentru Managementul Energiei), conducerea unor institute tehnologice care au contribuit direct la realizările actuale ale economiei sud – coreene (KETI – Institutul pentru Tehnologie Electronică din Coreea, KIIT – Institutul pentru tehnologie Industrială din Coreea, KIAT – Institutul pentru Dezvoltare şi Tehnologie din Corea şi KIEP – Institutul pentru Politici Economice Internaţionale din Coreea) şi asociaţii din domeniul industrial (KOPIA – Asociaţia Marilor Grupuri Industriale din Coreea şi KEA – Asociaţia Coreană din Industria Electronică).

Totodată, viceministrul coreean Park Young June va participa şi la Conferinţa pentru proiecte de mediu, ce va avea loc luni şi este organizată de KOTRA (Agenţia pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor din Coreea), Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Patronatul Apelor din  România.

Coreea de Sud este cunoscută la nivel mondial ca unul dintre principalii producători de tehnologie de vârf în domeniul tratării apei, a regenerării apelor uzate şi a deşeurilor menajere. În baza acordurilor de cooperare semnate anterior între KOTRA, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Patronatului Apelor au avut loc întâlniri anterioare, având drept obiectiv definirea unor domenii de interes şi a proiectelor ce pot fi realizate prin cooperare bilaterală.

De asemenea, în perioada 15-16 martie, vor avea loc o serie de întâlniri ale companiilor sud-coreene prezente în delegaţie cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi administratiei locale din judeţele Prahova şi Ilfov pentru finalizarea unor acorduri şi parteneriate între firmele sud coreene, care vor furniza tehnologiile ce urmează a fi aplicate şi firmele româneşti care vor pune în practica proiectele de mediu în România.

Coreea este al doilea partener comercial al României, din Asia, după China. În anul 2010 a continuat tendinţa din anii anteriori, de reducere a soldului comercial. Astfel, anul trecut s-a înregistrat cel mai mare volum al exporturilor din ultimii 20 de ani în raporturile comerciale bilaterale româno–sud coreene.

În anul 2010, schimburile comerciale dintre România şi Coreea au fost la export de 284,71 milioane dolari, în creştere cu 43,12% faţă de 2009, şi la import de 536,56 milioane dolari, în creştere de 6,9% faţă de 2009.

Reuniunea anterioară a Comitetului a avut loc la Seul, la 13 octombrie 2009. În anul 2004, în cadrul dezvoltării relaţiilor economice bilaterale dintre România şi Republica Coreea, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere care prevede funcţionarea Comitetului mixt pentru cooperare industrială între dintre cele două ţări.

Sursa: NewsIn