Managementul proceselor: noţiuni de bază

Perioada: 7 iulie 2011, orele 15,00 – 20,00

Se adresează managerilor, şefilor de departamente, tuturor celor interesaţi.

Tematica: Introducere. Prezentarea pe scurt a standardului ISO 9001 : 2000. Definiţie. Detalii. PDCA. Peisajul de procese. Fazele în managementul proceselor. Diagrama Ishikawa (7M). Exerciţiu, discuţii.

Taxa de înscriere: 65 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 72 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Data limită de înscriere: 6 iulie 2011

Iniţiere în contabilitate pentru manageri

Perioada:  13 iulie – 14 iulie 2011, orele 16,00 – 20,00

Tematica:  Legea contabilitatii nr.82/1991, republicată si modificată. Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene. Aria de aplicabilitate şi metode de raportare. Patrimoniul agentilor economici, obiect de studiu a contabilitătii. Structura patrimoniului agentilor economici.Situatiile financiare anuale. Formatul si continutul bilantului contabil. Continutul economic, functia contabilă şi importanţa conturilor din planul de conturi general aprobat prin Ordinul M.F.P. 3055/2009. Structura veniturilor şi cheltuielilor agentilor economici. Cifra de afaceri (definire si structura acesteia). Impozite, taxe si contribuţii datorate de agentii economici.Structura impozitelor si taxelor datorate de agentii economici. Contributii si taxe aferente salariilor. Termene de raportare si plată a impozitelor, contribuţiilor şi taxelor. Taxa pe valoarea adaugată (definire, faptul generator-exigibilitatea-tva, platitori de tva). Intrebări si raspunsuri.

Loc de desfăşurare: CCI Cluj, Str Horea  nr.3, et.III, cam.303.

Taxa de înscriere: 200 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 220 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Informaţii şi înscrieri: la sediul CCI Cluj,  cam 302,  tel: 0364 730 989 fax: 0364 730991

Data limită de înscriere: 12 iulie 2011

Formator

Curs de perfecţionare autorizat

Perioada: 19 iulie – 11 august 2011, orele 16,00 – 20,00 în zilele de marţi şi joi.

Tematica: Pregătirea formării. Realizarea activităţilor de formare. Evaluare. Aplicarea metodelor şi tehnicilor speciale de formare. Marketingul formării. Proiectarea programelor de formare. Organizarea programelor şi a stagiilor de formare. Evaluarea, revizuirea şi asigurarea calităţii programelor şi a stagiilor de formare.

Loc de desfăşurare: CCI Cluj, Str Horea  nr.3, et.III, cam.303.

Taxa de înscriere: 800 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 880 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Informaţii şi înscrieri: la sediul CCI Cluj,  cam 302,  tel: 0364 730 989 fax: 0364 730991

Data limită de înscriere: 18 iulie 2011

Marketingul afacerii

Curs de perfecţionare autorizat

26 iulie  – 27  iulie 2011, orele 16,00 – 20,00

Tematica:Politica de produs. Politica de distribuţie. Politica de preţ. Politica de comunicaţii.Organizarea activităţii de marketing. Eficienţa marketingului. Decizii de marketing. Marketing neconvenţional. Planul de marketing.

Taxa de înscriere: 250 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 275 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Data limită de înscriere: 25 iulie 2011

Adresa: str.Horea nr.3, et.III, cam.302,  tel:0364-730989,

Persoană de contact – Aurelia Reut

O prioritate în România ar trebui să fie accesarea şi implementarea proiectelor în domeniul public, în condiţiile în care clienţii din domeniul privat ai băncilor au nevoie de infrastructură pentru desfăşurarea activităţii, a declarat directorul executiv al Direcţiei Instituţii Financiare din BCR.

„Considerăm că fondurile europene ar trebui să aibă ca focus ceea ce ţine de sectorul public. Astfel, considerăm că o prioritate în România ar trebui să fie accesarea şi implementarea proiectelor în domeniul public, deoarece clienţii noştri din domeniul privat au nevoie în vecinătatea lor de infrastructura necesară. Cu alte cuvinte, dezvoltăm turismul rural, dar nu sunt drumurile făcute. Câte alte costuri trebuie să suporte clienţii din domeniul privat pentru că încă nu s-au făcut lucrurile necesare în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii?”, a declarat miercuri directorul executiv al Direcţiei Instituţii Financiare din cadrul BCR, Ramona Ivan.

Reprezentantul BCR a mai spus că anul acesta urmează lansarea câtorva licitaţii importante pe partea de POS Mediu la care BCR va fi prezentă.

În ceea ce priveşte emiterea scrisorilor de confort necesare la depunerea proiectelor la Autorităţile de Management/Organismele Intermediare, BCR a lansat produsul „48 ore pre-analiză”. Acesta este un instrument de pre-analiză pe baza căruia BCR poate informa concret un client care vine cu o idee de proiect dacă acesta este eligibil din punct de vedere al prevederilor specifice ghidului aplicantului pentru domeniul în care doreşte finanţarea proiectului, precum şi pentru obţinerea de produse de creditare bancară necesare implementării proiectului.

De asemenea, BCR lansat produsul „Fluxul rapid pentru emiterea de Scrisori de Confort” pentru depunerea proiectelor în cadrul apelurilor de proiecte, pe baza unei proceduri rapide de analiză de credit, de maximum 5-7 zile.

BCR a finanţat în primele cinci luni proiecte beneficiare de fonduri europene în valoare de 2 miliarde lei, în creştere cu circa 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Valoarea proiectelor beneficiare de fonduri europene derulate prin BCR a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea proiectelor din perioada 2007-2010 este cu circa 2,5 ori mai mare faţă de primele cinci luni ale acestui an.

Sursa: NewsIn

Efectele aprecierii francului elveţian faţă de leu se vor vedea peste două luni în cazul celor cu credite în această monedă, pentru că aceştia abia acum încep să plătească o rată la noul curs de 3,6 lei pentru un franc elveţian, a declarat miercuri Gabriel Creţu, director vânzări în cadrul OTP Bank.

„Nu cred că se va manifesta acum efectul aprecierii, pentru că francul a scăzut cu 15% în ultima perioadă, iar acum este prima lună în care se plăteşte rata cu un franc la 3,6 lei, faţă de 3,1 lei. Nu cred că va creşte acum numărul celor care nu mai plătesc. O să vedem după o lună sau două, pentru că poate o lună clientul mai face un efort, dar a doua lună spune că mai bine renunţ. Suntem pregătiţi să luăm partea noastră de vină”, a spus Gabriel Creţu.

Acesta a precizat că, în acest moment, OTP Bank România oferă două alternative celor care au credite luate în franci elveţieni.

„Pentru cei care nu mai vor să continue în franci trecem la euro cu o dobândă ca şi a francului, deci mică. Şi prin aceasta ne luăm partea nostră de pierdere, pentru că marja la euro este mai mare. Sau pentru clienţii care au încredere şi cred în revenirea francului avem programul de stop capital, adică nu mai plătesc rata, ci doar dobânda, coroborată cu scăderea dobânzii pentru cazurile în care dobânda este mai mare decât o marjă minimă aceptabilă, ceea ce duce la scăderi în rată de până la 25%. Ceea ce transformă francul în 2,9 -3 lei faţă de cât este acum”, a menţionat Creţu.

Potrivit acestuia, în momentul de faţă refinanţarea are efecte pozitive, pentru că obligă băncile să aibă costuri competitive, însă în unele cazuri clienţii „aleargă după cai verzi pe pereţi” încercând să câştige un sfert de punct, dar cu anumite costuri ulterioare.

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că pentru trimestrul al treilea din 2011 vrea să atragă între 13 şi 15 miliarde de lei de pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat.

„Pentru trimestrul III al anului 2011, Ministerul Finanţelor Publice anunţă atragerea unui volum indicativ cuprins între 13 şi 15 miliarde lei, reprezentând emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, contribuind la menţinerea rezervelor financiare existente în valută în contul trezoreriei statului. În scopul optimizării portofoliului şi consolidării curbei randamentelor MFP va lansa în această perioadă emisiuni de certificate de trezorerie cu discont cu maturităţi de 6 şi 12 luni şi va redeschide emisiunile de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu maturitate de 3, 5 şi respectiv 10 ani”, spun reprezentanţii MFP.

Valoarea este similară cu cea anunţată pentru cel de-al doilea trimestru din acest an.

MFP preciza la începutul anului că va face public, trimestrial, volumul indicativ al împrumuturilor, urmând ca prin prospectul de emisiune lunar să fie anunţat volumul efectiv al acestora precum şi alte elemente specifice emisiunilor anunţate.

„În anul 2011 volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de Ministerul Finanţelor Publice pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul deficitului bugetar, de 4,4% din PIB, care urmează să fie finanţat în proporţie de circa 50% de pe piaţa internă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în 2011, care este în sumă de 34,4 miliarde de lei pentru portofoliul actual de titluri de stat”, se preciza într-un document postat pe pagina de internet a ministerului.

Sursa: NewsIn

Guvernul analizează, miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care întreprinderile mici şi mijlocii vor putea utiliza aşa-numitul card Kogălniceanu prin care vor putea beneficia de subvenţionarea parţială de către stat a dobânzilor la credite şi garantarea împrumuturilor de la bănci.

„Programul sprijină mediul de afaceri pentru dezvoltarea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă, program prin care statul se implică şi sprijină direct IMM-urile pe cele două componente”, a declarat premierul Emil Boc, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri.

Astfel, un IMM va putea beneficia de o subvenţionare a maximum 70% din rata dobânzii aferente creditului, însă dobânda subvenţionată nu va putea fi mai mare de 6,5% pe an. În al doilea rând, statul va oferi o garanţie de maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei. Pentru perioada care a mai rămas din 2011, fondul pentru subvenţionarea dobânzii este de 24.000.000 lei, iar pentru garantarea creditelor acordate de bănci IMM-urilor fondul alocat este de 400.000.000 lei.

„Este posibil ca cel puţin 4000 de beneficiari în 2011 să intre sub incidenţa prevederilor bugetare existente. În anii 2012 sau 2013, numărul lor se va tripla, cel puţin. Dacă anul acesta programul va fi un succes, vom încerca să găsim pentru ultima parte a anului resurse pentru suplimentarea bugetului. Este încă o formă de sprijin pentru mediul privat în vederea susţinerii dezvoltării economice”, a spus Emil Boc.

Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, a arătat că programul intră în categoria ajutoarelor de stat, însă sunt respectate cu stricteţe condiţiile puse de Comisia Europeană pentru asemenea ajutoare. „Sumele trase din linia de credit pot fi utilizate numai pentru plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului general consolidat, cheltuieli privind aprovizionarea, producţia, desfacerea, cheltuieli pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii, cheltuieli privind prelucrarea şi valorificarea stocurilor, alte tipuri de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii curente”, a declarat Karoly Borbely.

Sursa: NewsIn

Bursa de Valori Bucureşti anunţă că, începând din 1 iulie, Piraeus Bank România va acţiona în calitate de Market Maker pentru trei emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark, pentru piaţa reglementată la vedere administrată de BVB, devenind primul Market Maker pe piaţa obligaţiunilor de stat.

Astfel, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Piraeus Bank România este Market Maker pentru următoarele emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark, tranzacţionate sub simboluri: B1307A, B1504A, B1604A.

Principalele caracteristici ale acestor emisiuni de obligaţiuni, precum şi parametrii specifici cu privire la activitatea de Market Maker pentru obligaţiunile de stat tranzacţionate la Bursă se regăsesc pe site-ul BVB.

Sursa: NewsIn

Pe primele locuri în topul surselor de finanțare pe care managerii intenționează să le acceseze în eventualitatea unei viitoare nevoi de credit se plasează fondurile proprii (73,6%) și finanțările din programe ale Uniunii Europene (73,5%), se arată într-un studiu realizat de Rentrop&Straton.

”Creditele bancare, fondurile proprii, leasingul și împrumuturile de la cunoscuți sunt cele mai importante surse de finanțare la care apelează companiile. În ceea ce privește finanțările viitoare, managerii și-ar dori finanțare din fonduri UE și din programe guvernamentale. Un posibil motiv pentru această tendință poate fi reprezentat de oportunitatea de a reduce nivelul de dependență față de creditele bancare și posibilitatea de a obține fonduri nerambursabile și parţial rambursabile”, a declarat preşedintele Rentrop&Straton, George Straton.

Managerii români iau în considerare și creditele bancare –  48,7%, urmate de finanțarea din programe ale guvernului (38,2%), leasingul (30,6%), creditele de la furnizori și clienţi (26,2%) și  împrumuturile de la cunoscuți (16,4%).

Mai puțin utilizate de manageri sunt creditele pe efecte de comerț (factoring-ul și scontarea) – 11,7%, emiterea de acțiuni și obligaţiuni (4,4%, respectiv 2,5%) și fondurile de capital de risc (2,6%).

În ceea ce privește alegerea modalității de finanțare, managerii țin cont mai întâi de riscurile asociate și de costurile implicate de alternativa de finanțare.

”Accesul la finanțare reprezintă cea mai presantă problemă întâmpinată de companii la momentul actual, în derularea activității, urmată de identificarea și atragerea clienţilor”, se precizează în analiză.

De asemenea, mai puțin de o treime din companiile românești au beneficiat până în prezent de finanțare din surse externe afacerii.

Astfel, 67,7% din fondurile obținute în urma finanțării au fost investite în echipamente, iar 47% din managerii români au folosit banii pentru activitățile curente (plata facilităților, a salariilor, etc.).

Analiza arată că 35,4% din fonduri au fost alocate pentru extinderea domeniului de activitate, 29,2% pentru noile tehnologii și 6,2% pentru cercetare.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.027 de respondenți, în perioada 1 – 22 iunie, de divizia market research a grupului romano-german Rentrop& Straton cu activități pe piaţa de informații specializate.

Sursa: NewsIn

Programul de subvenţionare a dobânzilor la credite pentru IMM-uri şi de garantare a creditării se va derula prin intermediul unei aplicaţii electronice de pe site-ul Agenţiei pentru IMM-uri, accesarea programului urmând să înceapă peste o lună.

Guvenrul a decis să creeze cardul Kogălniceanu pentru întreprinderile mici şi mijlocii ca urmare a solicitărilor venite din partea mediului patronal. „Condiţiile de creditare sunt încă aspre, iar gradul de capitalizare al întreprinderilor mici şi mijlocii reclamă accesul la finanţare”, a declarat, miercuri, Andreea Paul Vass, consilier al primului-ministru. Aceasta a afirmat că gradul de interes al băncilor pentru acest program nu poate fi decât unul mare în condiţiile în care acestea au garanţii suplimentare din partea statului privind achitarea creditelor de către IMM-uri. „Nu deformăm condiţiile bancare în niciun fel. Orice bancă este binevenită să intre în acest program. Nu există nicio raţiune pentru care băncile să nu considere programul atractiv”, a mai spus Vass.

Preşedintele Agenţiei pentru IMM-uri, Cristian Haiduc a afirmat că programul este gândit astfel încât accesul să fie unul uşor, cu evitarea opreliştilor birocratice excesive. „Mecanismul va fi foarte simplu, totul va fi eletronic. Va fi o aplicaţie electronică, astfel încât IMM-ul să aibă un acces simplu, transparent, fiecare formular va fi în format electronic”, a spus Haiduc, precizâd că aplicaţia va fi utilizabilă pe site-ul agenţiei pentru IMM-uri în circa o lună.

Nu toate IMM-uril sunt eligibile pentru acest program, neputând fi selectate cele care se ocupă de intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, asigurări, armament, alcool, tutun şi activităţi interzise la finanţare ca ajutor de minimis, cum ar fi agricultura primară, distribuirea produselor agricole, pescuit. Totodată, candidaţii trebuie să îndeplinească o serie amplă de condiţii: societatea comercială să aibă minimum doi ani de funcţionare, să nu fie în procedură de insolvenţă, să prezinte garanţii colaterale, să nu fie în dificultate conform normelor europene, să nu fie emisă o decizie de recuperare a ajutorului de stat, să nu se afle în litigiu cu Ministerul de Finanţe sau cu Ministerul Economiei şi nici cu instituţia de unde doreşte să ia un credit, să nu figureze cu credite restante sau cu incidente majore cu cecuri.

Sursa: NewsIn

Restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au crescut în mai cu 2,7% faţă de luna precedentă, până la 18,53 miliarde lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor fiind de 8,9%, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

La finalul lunii aprilie, soldul restanţelor ajunsese la 18,04 miliarde lei, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor a fost de 8,8%. La sfârşitul anului trecut, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 7,7%.

Soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în mai de 8,43 miliarde lei, adică 10,7% din totalul împrumuturilor în lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 10,10 miliarde lei (7,7% din totalul împrumuturilor în valută).

Soldul creditelor populaţiei şi agenţilor economici se cifra la sfârşitul lunii mai la 209,31 miliarde lei, faţă de 206,28 miliarde lei la sfârşitul lunii aprilie.

Sursa: NewsIn

Banca Europeană de Investiţii (BEI) furnizează un împrumut de 125 de milioane euro companiei Corporación Gestamp SL pentru a sprijini activităţile sale de cercetare, dezvoltare şi inovare în sectorul confecţiilor metalice din industria auto, a anunţat marţi banca.

O sumă suplimentară de 50 milioane de euro va fi intermediată de Instituto de Credito Oficial (ICO). Contractul de finanţare între BEI şi SL Corporación Gestamp pentru 125 de milioane euro a fost semnat luni la Madrid.

Proiectul finanţat de BEI constă din două părţi: prima vizează activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare în sectorul confecţiilor metalice din industria auto, pentru a îmbunătăţi consumul de combustibil şi siguranţa vehiculelor. În al doilea rând, investiţiile vor viza implementarea tehnologiei pentru creşterea productivităţii şi eficienţei energetice în uzinele din regiunile de convergenţă din Ungaria, Slovacia şi Turcia, precum şi construirea de noi uzine în Republica Cehă şi România. Punerea în aplicare a proiectului va avea loc între 2011 şi 2014.

Potrivit BEI, investiţiile în Europa Centrală şi de Est vor avea efecte pozitive asupra economiilor locale, precum şi un efect direct asupra ocupării forţei de muncă în aceste regiuni de convergenţă şi modernizarea activităţilor companiei în Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi Turcia. Este de aşteptat ca Gestamp să-şi mărească personalul cu circa 400 de noi angajaţi la nivel local.

Proiectul va contribui, de asemenea, la creşterea durabilă a sectorului de producţie şi la consolidarea mediului de afaceri regional, apreciază BEI.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este instituţia UE de finanţare pe termen lung care promovează obiectivele europene. BEI a fost creată în 1958 şi îşi desfăşoară activitatea în cele 27 de state membre ale UE şi în peste 130 de alte ţări din întreaga lume.

În decembrie 2008, Banca a lansat programul de stimulare pentru industria auto. Obiectivul principal al acestor credite este de a sprijini dezvoltarea industriei de profil, cu un accent pe automobilele ecologice.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României (BNR) a afişat marţi un curs de referinţă de 4,2115 lei/euro, cu 0,18% mai mic faţă de şedinţa precedentă, în vreme ce dolarul american a pierdut teren în raport cu moneda naţională, ajungând la 2,9491 lei/dolar.

Cursul BNR de luni a fost de 4,2192 lei/euro.

Pentru dolarul american, BNR a afişat un curs de referinţă de 2,9491 lei/dolar, cu 0,76% mai mic faţă de nivelul de 2,9718 lei/dolar din şedinţa anterioară.

Pe piaţa monetară, dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut faţă de şedinţa precedentă, situându-se sub rata dobânzii de politică monetară, de 6,25% pe an.

BNR a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 3,64% pe an, faţă de 3,87% în şedinţa precedentă, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a coborât la 4,14% pe an, de la 4,37% în şedinţa anterioară.

Sursa: NewsIn

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a declarat marţi că nu există un plan B pentru a evita falimentul Greciei, în cazul în care Parlamentul de la Atena nu aprobă planul de austeritate al Guvernului.

„Uniunea Europeană continuă să fie gata de a oferi sprijin Greciei. Dar Europa nu poate ajuta Grecia, dacă Grecia nu se ajută ea însăşi”, a spus Rehn.

Comisarul european a menţionat că programul economic al guvernului elen, „singura cale de a evita falimentul imediat”, include strategia fiscală pe termen mediu şi calendarul privatizării. „Programul trebuie aprobat pentru ca noua tranşa din ajutorul financiar să fie eliberată”, a adăugat Rehn.

Sindicatele din Grecia au început marţi o grevă generală de 48 de ore, după ce premierul elen Giorgios Papandreou a cerut Parlamentului să susţină un pachet de măsuri de austeritate.

Luni, Papandreou a declarat că numai programul de austeritate, evaluat la 28 de miliarde de euro, pe care l-a propus guvernul său va pune din nou Grecia pe picioare. Dacă Guvernul pierde, UE şi FMI ar putea bloca ultima tranşă din împrumutul promis Greciei, care ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că băncile franceze sunt dispuse să ofere noi credite pe 30 de ani Atenei, atunci când actualele datorii expiră. El a precizat că şi alte ţări europene, ale căror bănci au împrumutat bani Greciei, analizează acelaşi model pentru a evita un faliment al ţării. Însă Marea Britanie a negat că exercită presiuni asupra băncilor sale.

Sursa: NewsIn

Administratorii fondurilor de pensii private au încheiat anul 2010 cu o pierdere cumulată de 63,24 milioane lei, cele mai mari pierderi fiind înregistrate de BCR Pensii şi Eureko, se arată în raportul anual de activitate al CSSPP pentru 2010.

„Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de BCR Pensii (-31 milioane lei) şi Eureko Pensii (-11,86 milioane lei), ca urmare a cheltuielilor ocazionate de preluarea fondurilor de pensii administrate privat OTP şi Prima Pensie (de către BCR Pensii) şi KD (de către Eureko)”, se arată în raport.

Potrivit CSSPP, singurele fonduri care au încheiat anul trecut cu profit au fost ING Pensii, cu un profit de 2,21 milioane lei şi Generali SAFPP, care, chiar dacă din administrarea fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat o pierdere de 0,97 milioane lei, pe total a obţinut un profit de 0,27 milioane lei, datorită rezultatului bun obţinut din administrarea fondurilor de pensii facultative (profit 1,24 milioane lei).

În domeniul fondurilor de pensii administrate privat în 2010 s-a înregistrat o pierdere de 45,97 milioane lei, cu excepţia ING Pensii, restul administratorilor înregistrând pierderi din administrarea acestor fonduri de pensii. În cazul fondurilor de pensii facultative, pierderea din 2010 a fost de 17,26 milioane lei, singurii administratori care au obţinut profit din administrarea fondurilor de pensii facultative fiind Allianz-Ţiriac Pensii Private şi Generali SAFPP.

Sursa: NewsIn

Previziuni FMI (iunie 2011)

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat o nouă analiză World Economic Outlook. Raportul realizează o retrospectivă a economiei mondiale în primele luni ale anului curent şi actualizează previziunile macroeconomice pentru trimestrele următoare. Economia mondială a debutat favorabil în 2011, cu un avans de 4,3% (anualizat) în trimestrul I, evoluţie în linie cu estimările de la raportul din aprilie. În fruntea procesului de relansare continuă să se afle economiile emergente şi în dezvoltare, care au evoluat în primele luni ale anului în linie cu previziunile FMI. Economia Zonei Euro s-a accelerat (ritm de 0,8% de la trimestru la trimestru), ca urmare a evoluţiei favorabile a investiţiilor în principalele economii: Germania şi Franţa. Evoluţia bună a economiei mondiale din primul trimestru al anului s-a reflectat pozitiv la nivelul pieţei forţei de muncă, scrie Ziua de Cluj

Centru de Incluziune Profesională la Cluj

În Cluj va funcţiona un Centru de Incluziune Profesională, pe bani europeni, după ce astăzi a fost lansat la Bastionul Croitorilor un proiect care urmăreşte creşterea gradului de ocupare a forței de muncă. Proiectul se adresează şomerilor din regiunea de dezvoltare Nord-Vest în special celor din Cluj-Napoca și șase regiuni rurale. Centrul de Incluziune Profesională urmează să aibă peste 600 de beneficiari, scrie Ziua de Cluj

Guvernul Boc a tăiat la sânge cheltuielile de capital şi nu dă oxigen economiei

Investiţiile publice sunt în scădere de doi ani şi jumătate, exporturile încetinesc, iar creşterea economică este anemică.Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă des­cendentă în ultimii doi ani şi ju­mătate, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei, iar scă­d­erile au continuat şi în primele cinci luni din acest an în ciuda îmbunătăţirii vizibile a încasărilor bugetare.În 2010 guvernul Boc a investit numai 19,4 mld. lei, pentru ca în primele cinci luni ale acestui an să cheltuiască numai 5 mld. lei. Pe hârtie guvernul Boc are foarte multe programe, dar în realitate investiţiile statului sunt la pământ. Iar calitatea slabă a infrastructurii demonstrează eficienţa scăzută a cheltuielilor realizate, scrie ZF

Veşti bune pentru bancheri: creditul privat se dezmorţeşte

Luna mai a adus cea mai rapidă creştere lunară a creditului privat din ultimul an, de 1,5%, ceea ce arată că bancherii reuşesc să găsească mai mulţi clienţi cărora să le vândă împrumuturi. Vestea rea: tot valuta este preferată.Un ritm mai mare de creştere se înregistrase ultima dată în iunie 2010, adică exact înainte ca Guvernul să anunţe măsurile dure de ajustare fiscală, care au anihilat revenirea timidă a economiei din pri­măvara trecută.Creşterea din mai anul acesta a venit în special din zona populaţiei, unde creditele în valută au făcut un salt, arătând astfel că promoţiile derulate de bancheri pentru ipotecare nu au rămas fără răspuns, scrie ZF

Bilanţul lui Yorgos Ioannidis: cum a preluat Romtelecom şi ce lasă în urmă

În cei aproape patru ani şi jumătate de mandat în fruntea RomTelecom (februarie 2007 – iunie 2011) grecul Yorgos Ioannidis a reuşit să stopeze declinul puternic al telefoniei fixe – principala sursă de venituri şi profitabilitate a companiei – şi să o direcţioneze către noi zone precum televiziunea, internetul – inclusiv prin lansarea unei companii proprii de cablu.Mandatul lui Ioannidis a coincis şi cu o restructurare perpetuă a companiei şi din motive ce ţineau de slăbiciunile interne ale companiei, de erori din trecut, dar şi pe fondul competiţiei dure cu operatori extrem de rapizi precum românii de la RCS&RDS, scrie ZF

Volkswagen a stabilit preţurile pentru modelul Golf Cabrio dedicat pieţei româneşti

După o absenţă de nouă ani, versiunea decapotabilă a modelului compact Golf revine în portofoliul Volkswagen. Cel mai ieftin Cabrio comercializat în România costă 21.056 de euro cu TVA inclusă. Modelul decapotabil Volkswagen Golf poate fi comandat, începând de astăzi, şi la dealerii din România ai mărcii germane.Pentru început, cea mai ieftină versiune Golf Cabrio – 1.2 TSI (105 CP) – costă 21.056 de euro, iar cea mai scumpă – 1.4 TSI (160 CP) DSG (cutie de viteze automată) – 26.279 de euro. Preţurile conţin TVA şi sunt aferente echipării de bază înainte de a fi personalizată cu echipamente opţionale, scrie EVZ

Compania Naţională a Uraniului (CNU) estimează pentru acest an un profit net de 1,56 milioane lei, în creştere cu aproape 5% faţă de cel realizat anul trecut, de 1,49 milioane lei, pe fondul prelucrării suplimentare a unor concentrate tehnice, potrivit datelor transmise la solicitarea NewsIn.

De asemenea, compania şi-a planificat pentru acest an venituri totale în valoare de 167,9 milioane lei, cu circa 7% mai mici faţă de cele înregistrate în 2010, de 180,9 milioane lei, se mai arată în datele transmise de CNU, la solicitarea Agenţiei NewsIn.

În 2010, Compania Naţională a Uraniului a avut un profit net de 1,49 milioane lei, mai mare cu 11% faţă de cel din 2009, de 1,34 milioane lei. Totodată, veniturile totale ale CNU au crescut anul trecut cu peste 18%, de la 153,02 milioane lei în 2009, până la 180,94 milioane lei în 2010, datorită creşterii semnificative a producţiei.

În prezent, CNU are circa 1.800 angajaţi. CNU este o compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Compania are în administrare resursele minerale de uraniu existente în România şi desfăşoară activităţi de cercetare geologică şi exploatare a zăcămintelor de uraniu, prepararea minereurilor şi rafinarea concentratelor, transportul şi comercializarea acestora, precum şi conservarea, închiderea şi ecologizarea obiectivelor cu activitate sistată.

Sursa: NewsIn

Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, manager de investiţii şi unic administrator al Fondului Proprietatea, anunţă că ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti a fost selectată drept custodele şi depozitarul Fondului Proprietatea.

Procesul de selecţie s-a desfăşurat în luna iunie 2011, iar contractul va intra în vigoare din luna august 2011, când prezentul contract de servicii de depozitare cu Bancpost va expira.

Şase bănci cu experienţă locală şi internaţională au fost invitate pentru a participa la procesul de selecţie şi au înaintat oferte demonstrând expertiza solidă şi standardele de calitate înalte solicitate de către Fond.

„Ne bucurăm că putem lucra cu ING Bank în calitate de custode şi depozitar pentru Fondul Proprietatea. Am organizat un proces de selecţie riguros la care au luat parte unele dintre băncile cu cea mai mare experienţă care operează în România. Suntem încrezători că vom avea o colaborare de succes cu ING Bank”, a declarat Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton a câştigat, în iulie 2009, mandatul în valoare de 4,06 miliarde euro al Fondului Proprietatea, fiind selectată dintre şapte companii globale de management al activelor. Franklin Templeton a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010.

Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în mai 2010, cu o echipă de 25 de angajaţi, incluzând şase specialişti locali în investiţii sprijiniţi de cei 40 de manageri de portofolii şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton Emerging Markets.

Sursa: NewsIn