IT-işti din judeţ continuă să se evidenţieze în plan mondial şi obţin succese notabile în domeniu, lucru care creşte prestigiul Clujului în ceea ce priveşte calitatea şi profesionalismul forţei de muncă de pe piaţa locală.

Una dintre cele mai importante competiții mondiale, organizată de Microsoft, a adus medalia de argint pentru doi tineri clujeni. Doi studenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au câştigat locul al doilea în cadrul finalei mondiale a concursului „Imagine Cup 2012”, secţiunea „Windows Azure Challenge”.

Guvernul va introduce un nou sistem de calcul al taxelor pentru operaţiunile cerute de firme şi persoane fizice autorizate la Registrul Comerţului şi va stabili tarife fixe pentru aceste servicii, complet diferit faţă de sistemul actual. Astfel, pentru înregistrarea în registru a unei persoane juridice (incluzând autorizarea constituirii, înmatricularea, autorizarea funcţionării şi declaraţia pe propria răspundere) va fi achitată o taxă unică de 250 lei, în timp ce pentru înregistrarea unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale ori familiale va fi percepută o taxă de 90 lei, scrie Mediafax.

În sistemul actual costurile generate de această operaţiune totalizează 244,95 lei şi sunt compuse din: verificare unicitate sediu – 10 lei, înmatriculare – 120 lei, obţinere CUI – 10 lei, certificat constatator Lg. 359/2006 (2 ex.) – 60 lei, transmitere declaraţii către autorităţi – 10 lei, transmitere publicare acte în Monitorul Oficial – 10 lei, obţinere cazier fiscal – 10 lei, îndrumare prealabilă – 4,95 lei.

Cererile de menţiuni simple (verificarea disponibilităţii sau rezervării denumirii unei firme, numirea lichidatorului, extrasul de registru) vor fi taxate cu 45 lei, după noul plan de tarifare, atât pentru firme, cât şi pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale ori individuale, în timp ce pentru cererile de menţiuni complexe, cu două sau mai multe operaţiuni, firmele vor fi taxate cu 220 lei.

Noile taxe vor fi aplicate într-un interval de două luni după ce vor fi avizate de Executiv, conform unui proiect de hotărâre. Guvernul mizează pe venituri suplimentare anuale de peste 100 milioane de lei.

Dacă în anii anteriori, chiriile şi speculaţiile la bursă erau cele mai prospere surse de venit pentru clujeni, serviciile şi profesarea unor meserii liberale au devenit propagator pentru cele mai mari câştiguri obţinute de persoanele fizice în 2011. Cei care au reuşit să cumuleze venituri brute de milioane de lei, fără a avea nevoie de firmă, activează în domeniile comerţului, avocaturii şi a serviciilor medical-sanitare.

Totuşi, tranzacţiile cu acţiuni au reuşit să se menţină în prim-plan, întrucât posesorul celui mai consistent câştig, de peste 4,3 milioane de lei, provine din această zonă, potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj. Un astfel de clujean a beneficiat, de pe urma investiţiilor sale în acţiuni, de un venit de peste 958.000 de euro pe lună (calculat la cursul BNR din 30 iulie, de 4,558), adică de aproape 80.000 de euro lunar. Chiriile, au dispărut cu totul din această ecuaţie, în 2009 ele suplimentând semnificativ câştigurile celor care pot fi consideraţi adevăraţi magnaţi locali.

Topul celor mai mari venituri brute din Cluj, conform fişei fiscale

4.368.192 de lei—transfer titluri de valoare;

1.968.383 de lei—comerţ;

1.869.687 de lei—avocaţi;

1.867.425—avocaţi;

1.664.117—servicii

„Aceste categorii cu venituri mari sunt reprezentate odată de persoanele provenite din anumite structuri aferente profesiilor liberale reglementate prin legi speciale (cum ar fi experţi contabili, auditori, arhitecţi, medici, avocaţi), iar pe de altă parte, de acele persoane care au obţinut venituri deosebite dintr-o anumită tranzacţie. Dar acestea sunt cazuri sporadice şi nu reprezintă venituri constante”, explică Emil Culda, economist. Acesta precizează că breasla liber profesioniştilor s-a dezvoltat în plan local, „iar situaţia în acest domeniu tinde să se reaşeze”, cu toate că în medie câştigurile se plasează sub nivelurile din perioada 2007-2008. Serviciile din acest sector devin tot mai importante în economia Clujului.

Economia Clujului, dependentă de dezvoltarea serviciilor

După cum se argumentează şi în documentul Strategiei de dezvoltare a judeţului Cluj petru 2014-2020, economia locală este susţinută în principal de servicii. În ultimii 10 ani această nişă a adus o contribuţie de 58,3% la valoarea adăugată brută a judeţului. Potrivit datelor privind anii anteriori, ponderea cea mai mare o deţin serviciile cu caracter comercial, care în total însumau aproape jumătate din valoarea adăugată aferentă întregii sfere a serviciilor. În strategie, se mai arată că intermedierile financiare şi  imobiliare au trecut pe plan secund. Un trend favorabil au consemnat comerţul, în spectru larg, şi serviciilor oferite de cei care desfăşoară profesii liberale.

În acest sens, Emil Culda consideră că este necesar să se crească calitatea şi diversitatea serviciilor, iar libera iniţiativă să fie încurajată pentru a exista o cât mai mare competiţie pe piaţă. De altfel, economistul este de părere că serviciile financiare au pierdut din teren, cu atât mai mult cu cât „ele nu spun nimic despre sănătatea unei economii”.

Acest segment pare să aibă căutare în această perioadă, drept pentru care unii dintre dezvoltatori au hotărât să renunţe la construcţiile rezidenţiale şi să investească milioane de euro în birouri. Spaţiile ample sunt la mare căutare, investitorii străini aşteptând de ceva timp crearea la Cluj a unei infrastructuri de birouri, conforme cu standardele internaţionale. Cererea de pe piaţă, în special din partea companiilor de IT sau de intermediere financiară, depăşeşte cu mult potenţialul ofertei, spun specialiştii din domeniul imobiliar. Chiriile se situează în medie între 10-15 euro pe mp.

A fost vândut proiectul mall-ului de pe strada 21 Decembrie

Zilele trecute a fost anunţată una dintre cele mai importante tranzacţii imobiliare ale anului, a cărei ţintă este construcţia unui ansamblu de birouri.

Fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor au cumpărat fosta afacere a Atrium Center Cluj. “Noii investitori pregătesc trasarea planurilor pentru terenul de 2 hectare din locul fostei fabrici Tricotaje Someşul din centrul Clujului (strada 21 decembrie): la acest moment interesul major merge spre dezvoltarea de spaţii de birouri”, precizează reprezentanţii agenţiei de imobiliare REMAX, Grup de Lux.

Atrium Center dorea ca pe terenul fabricii de tricotaje, care pare că a fost achiziţionat cu 14 milioane de euro, să dezvolte un complex multifuncţional.

NEPI a preluat atât terenul, cât şi proiectul aferent care se referea la construcţia de  birouri, hotel şi mall, dar autorizaţia este însă expirată.

“Suprafaţa construită, luând în calcul zona şi autorizaţia deja eliberată, ar putea ajunge la 60.000 mp. Ansamblul multifuncţional a fost cel mai complex dintre proiectele anunţate de Atrium Centers în România. Conform proiectului, suprafaţa închiriabilă era de 45.205 mp şi cuprindea trei etaje de retail şi 8.500 mp închiriabili de birouri, plus un hotel de 180 de camera”, mai spune sursa citată, arătând că NEPI urmărea de trei ani tranzacţionarea acestui proiect.

“Foame de birouri” pe piaţa locală. Antreprenorii renunţă la rezidenţiale

Directorul Companiei de Apă Someş, Dorin Ceatarâş a obţinut în luna iunie autorizaţie pentru o construcţie mixtă, amplasată pe strada Septimiu Albini, potrivit site-ului Primăriei Cluj-Napoca. Construcţia destinată birourilor cuprinde demisol, parter şi trei etaje. Investiţia se cifrează la 800.000 de euro, iar lucrările sunt estimate a fi terminate în termen de doi ani.

De asemenea, omul de afaceri Călin Buzoianu a primit aprobare pentru modificarea soluţiei constructive, privind ansamblul de locuinţe şi dotări servicii de pe strada Henri Barbusse. Aici, pe fostul teren al fabricii de dulciuri Feleacul, au fost începute lucrările un complex imobiliar, denumit Rezident Business Park.

Investiţia anunţată la începutul acestui an era apreciată 10 milioane de euro. Pentru această construcţie firma Felinvest, condusă de Călin Buzoianu, a contractat un împrumut de până la 5 milioane de euro de la Banca Comercială Carpatica şi a obţinut finanţare de la Banca Transilvania, 3 milioane de euro fiind asigurate din bugetul propriu.

Însă, dezvoltatorul a renunţat la ideea construirii unui ansamblu rezidenţial de 660 de apartamente şi s-a reprofilat pe birouri.  Prima clădire ar urma să fie finalizată în 2013.

Din 2009, Felinvest, fostul producător de dulciuri Feleacul, şi-a schimbat obiectul de activitate, trecând în sectorul imobiliar. Proiectul Rezident Business Park a fost reluat după câţiva ani.

“Era de aşteptat din partea dezvoltatorilor o astfel de reorienare spre construcţia de birouri. Există o cerere foarte mare în acest sens, cu disperare chiar, am putea spune. Investitorii străini care tot au prospectat piaţa în ultimii ani, ar putea să revină asupra intenţiei lor de a-şi deschide afaceri la Cluj, dacă vor găsi în perioada următoare infrastructura pe care şi-o doresc”, punctează Andreea Miron, director de Marketing al Remax.

Măsura terţului proprit, introdusă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în 2009, prevede că o firmă cu datorii la bugetul de stat din cauza creanţelor nerecuperate de la partenerii de afaceri, se poate adresa  Fiscului pentru a i se restitui banii blocaţi în piaţă. Practic, respectiva societate comercială va prezenta către organismele fiscale lista datornicilor. Recuperarea se va aplica în urma unui titlu executoriu.

“Fiscul poate executa silit prin poprire orice sume reprezentând venituri şi disponibilităşi baneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terte persoane sau pe care aceştia le vor datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.”, explică portalul AvocatNet. Excepţie de la această regulă  a executării silite fac creditele nerambursabile sau finanţările primite de la organizaţii internaţionale.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice va fi comunicată de organismul abilitat pentru executare printr-o adresă către terţul proprit. Totodată, va fi înştiinţat si debitorul despre înfiinţarea popririi. Această acţiune nu necesită validare.

Mai mult, în cazul datoriilor în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a acestor sume, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectiva.

Atunci când executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori pentru un singur datornic, acesta va comunica această situaţie şi va achita creanţele în ordinea de preferinţă stabilită de articolul 170 din Codul de procedură fiscală. Pentru plata creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia.

Apple, cea mai mare companie din lume după valoarea de piaţă, a strâns rezerve de numerar de 117,2 miliarde de dolari, bani cu care ar putea cumpăra peste 13 milioane de automobile Dacia Logan sau ar putea hrăni fiecare persoană din lume cu câte patru burgeri Big Mac de la McDonald’s.

La un salariu de 120.000 de dolari, Apple îşi permite să angajeze timp de un an 917.000 de bucătari sau să cumpere câte şapte autoturisme Ferrari pentru fiecare angajat, potrivit Mediafax.

Apple a cumpărat la sfârşitul săptămânii trecute, pentru 350 milioane de dolari, compania americană de securitate AuthenTec, specializată în identificare prin amprentă digitală.

Apple ar putea introduce, astfel, pe iPhone şi iPad, tehnologie avansată de securitate care să atragă clienţii din zona business-ului şi să ofere siguranţă la plăţi electronice, dacă va decide să lanseze un „portofel electronic” – plata la comerciant cu telefonul mobil.

Leul s-a apreciat puternic la ultima sesiune interbancară, după ce în ultimele săptămâni atinsese minime istorice, raportat la celelalte valute. Astfel, luni Banca Naţională a comunicat referinţe de 4,5558 lei/euro, respectiv de 3,7086 lei/dolar.

Presiunile politice şi-au pus amprenta semnificativ asupra monedei naţionale care, de la începutul lunii iulie, a consemnat un declin de 4,2%, ceea ce a presupus rate la credite mai mari pentru români. Luni, însă, dobânzile practicate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi erau de 4,79 – 5,28% pe an, sub nivelurile de la finalul săptămânii trecute, de 4,82 – 5,29% pe an.

Valorizarea leului în raport cu euro cu 5,8 bani, respectiv cu 4,89 bani în faţa dolarului, a fost influenţată şi de Banca Centrală. Unii dintre dealeri argumentau ieri că scăderea euro este doar „un foc de paie”, iar trendul descendent al monedei naţionale nu se va opri aici. Potrivit surselor din presă, oficialul unei bănci mari de pe piaţă a precizat că în şedinţa din 30 iulie au existat volume mai mari de vânzare de euro, dar a susţinut că acestea au apărut în urma unui ordin comercial semnificativ, care apoi s-a propagat în piaţă.”  În conformitate cu această tendinţă, jucătorii străini au închis din poziţii.

Pe de altă parte, guvernanţii sunt optimişti şi spun că revenirea monedei nu este doar o fază de moment, ci anunţă o mai mare încredere a investitorilor în România care, după referendum, au înţeles că nu au de ce să se teamă. „Leul se va stabiliza în viitor”, a apreciat luni seară premierul Victor Ponta într-o emisiune televizată. Acesta a ţinut să sublinieze că România va demonstra, în cadrul vizitei Fondului Monetar Internaţional şi a BănciiMondiale în ţară, că şi-a îndeplinit toate obligaţiile statuate de instituţiile financiare internaţionale. Aşadar, ţinte precum cele privind reducerea arieratelor sau reorganizarea managementului pentru companiile de stat au fost  satisfăcute.

În ciuda declaraţiilor premierului, rezultatul referendumului, despre care nu se ştie dacă va fi validat sau nu, ar putea determina o perioadă prelungită de instabilitate politică. Acest fapt se va răsfrânge asupra pieţelor financiare, împingând probabil leul la noi minime faţă de euro, potrivit unei analize Capital Economics.

Prin urmare, leul, dobânzile datoriei de stat şi alte active româneşti vor fi afectate, chiar dacă în următorul interval BNR va face tot posibilul pentru a calma fluctuaţiile prin intervenţii valutare. De altfel, aceeaşi sursă comentează că BNR nu va reuşi să reducă joi dobânda de politică monetară, care după estimări va fi menţinută la pragul de 5,25%.

Un program de ajutor financiar pentru Spania similar celor acordate Greciei, Irlandei şi Portugaliei ar fi imposibil economic şi politic, iar costurile ar ajunge până la 650 de miliarde de euro, avertizează un studiu al centrului Open Europe.

Spania are un necesar de finanţare de 542 miliarde de euro până la mijlocul anului 2015, la care se adaugă până la 100 de miliarde de euro pentru sectorul bancar. Regiunile spaniole ar putea avea nevoie de încă 20 de miliarde de euro, potrivit raportului, citat de cotidianul The Telegraph.

„Regiunile nu au un impact financiar puternic asupra Spaniei, dar cererile lor arată cât de dificil politic va fi controlul cheltuielilor. Actualul plan de susţinere a băncilor este insuficient, în timp ce un program financiar total, de 650 miliarde de euro, este imposibil”, a declarat Raoul Ruparel, şeful diviziei de cercetare la Open Europe, potrivit Mediafax.

Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj, în colaborare cu Business Management and Marketing Academy, organizează un seminar interactiv pe tema „Strategii de revitalizare a afacerii”. Cum dificultăţile financiare, generate de criză, au dat de furcă multor antreprenori sau administratorilor firmelor autohtone, acţiunea este concepută pentru a oferi soluţii viabile şi operaţionale pentru revigorarea afacerilor. Chiar şi atunci când auspiciile par nefavorabile, companiile pot avea salturi spectaculoase şi îşi pot reveni din declin, dacă aplică în mod corect anumite decizii strategice.

Acest seminar interactiv este rezultatul a unei vaste experienţe în domeniul proceselor de restructurare sau revitalizare organizaţională. Evenimentul este îndreptat spre o abordare practică a managementului companiilor, folosind studii de caz şi instrumente de analiză care pot duce la creşterea performanţei administrative. De altfel, acţiunea va include şi dezbateri despre natura şi implicaţiile diferitelor opţiuni strategice de revitalizare.

„Propunem o viziune integrată a afacerii, care ia în calcul toate componentele organizaţionale: strategia competitivă, strategia financiară, marketingul, managementul operaţiunilor şi managementul resurselor umane. Pe parcursul celor 3 ore vom oferi o imagine asupra  paşilor ce trebuie parcurşi şi vă punem la dispoziţie instrumentele ce trebuie utilizate în analiză şi planificare. Seminarul se adresează managerilor din companii din toate sectoarele de activitate, care urmăresc să îşi îmbunătăţească performanţa pe piaţă.”, explică organizatorii. Lectorii seminarului sunt Brîndusa Mureşan-MBA şi Marius Muresan- Dpl.mgmt.

Evenimentul se va desfăşura marti, 7 august,  între orele 10:00 – 13:00 sau între 17:00-20:00, la sediul CCI Cluj, sala Clubul Oamenilor de Afaceri – Dr. Augustin Raţiu.

Taxa de participare este de 100 RON + TVA / participant şi poate fi achitată fie în numerar la casieria CCI Cluj, fie prin virament bancar în contul – RO61 RNCB 0106 0266 0467 0001, deschis la BCR Cluj.

Reprezentanţii firmelor membre ale CCI Cluj au o reducere de 25% din cuantumul taxei de participare.

Confirmarea participării se va face prin trimiterea talonulului de participare de mai  jos, până la data de 2 august 2012, prin fax: 0364-730984 sau la e-mail: rlucia@ccicj.ro şi horea@ccicj.ro.

TALON DE PARTICIPARE la Seminarul “ STRATEGII DE REVITALIZARE A AFACERII”

S C ………………………………………………………………………………                                                    Membră a CCI Cluj ‚

Tel…………………………………….Fax……………………………….E- mail ……………………………………………………………………………………………

‚ vom participa ‚ nu vom participa

Vom fi reprezentati  de: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achiziţiile sub acest plafon urmând să fie eliminată şi garanţia de participare.

Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice şi care a fost discutat deja în Guvern în primă lectură, anunţă Mediafax.

Autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în cel mult cinci zile de la data realizării unei achiziţii directe a cărei valori estimate depăşeşte echivalentul în lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic, obiectul şi valoarea achiziţiei, cantitatea achiziţionată.

Salonul SPACE reprezintă marea întâlnire internaţională de afaceri dedicată crescătorilor de animale. Evenimentul se va desfăşura în perioada 11-14 septembrie, la Rennes, în mijlocul regiunii Grand Quest din Franţa, zonă recunoscută la nivel european pentru creşterea animalelor.

Salonul a reunit anul trecut 1.300 de expozanţi şi aproape 110.000 de vizitatori din 111 ţări, ceea ce poziţionează SPACE printre primele saloane de sector în plan mondial.

Participanţii vor beneficia de servicii, precum: vizitarea crescătoriilor (de porcine, avicole, cunicole, pentru lapte şi alăptare) şi a întreprinderilor agro-industriale din regiune (un centru de calitate a laptelui sau o uzină de alimentare pentru animale).

Programul acestor vizite poate fi consultat pe pagina de web: www.space.fr.

Informaţii suplimentare despre târg se pot obţine de la următoarele date de contact:

E-mail: marc.huot@amconseil.ro, marc.huot@amconseilroumanie.fr

Web site: http://www.amconseil.ro,  http://www.amconseilroumanie.fr

Potrivit unui proiect de HG supus consultării publice pe 17 iulie 2012 pe pagina web a Ministerului de Finanţe, Executivul pregăteşte o schemă de ajutor de stat in valoare de 100 de milioane de euro pentru finanţarea costurilor salariale aferente personalului înalt calificat in domenii precum IT&C, cercetare – dezvoltare şi inovare. Pentru a beneficia de acest ajutor de stat, firmele trebuie să dezvolte proiecte care implică crearea de noi locuri de muncă (pentru minim 300 de angajaţi la fiecare investiţie) şi menţinerea acestora pe termen mediu (5 ani de la ocuparea fiecărui loc de muncă).
„Prin adoptarea acestui act normativ se urmăreşte dezvoltarea regională a tuturor regiunilor României prin crearea de locuri de muncă în întreprinderi care promovează dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor noi, pentru realizarea de investiţii care fie conduc la obţinerea de produse,servicii, tehnologii inovative, fie includ o componentă ITC de minim 20% din valoarea investiţiei şi creşterea veniturilor la bugetul general consolidat”, se menţionează în proiectul de HG.
Conform documentului, nivelul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o întreprindere în cadrul schemei este echivalentul in lei a 28,125 milioane euro, dacă facilitează locuri de muncă ca urmare a realizării unei investiţii iniţiale în orice regiune, mai puţin regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov.
Pentru investiţiile şi locurile de muncă create în regiunea de dezvoltare 8, Bucureşti – Ilfov, nivelul maxim al ajutorului de stat de care poate dispune o societate este echivalentul în lei a 22,500 milioane de euro.
Perioada de valabilitate a schemei pentru care se pot emite acorduri de finanţare este de 2 ani, respective intervalul 2012 – 2013.
Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2013 – 2018, în limita bugetului anual alocat schemei. Bugetul total maxim al schemei este de 440 milioane lei, respectiv echivalentul a 100 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel:
a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare pentru perioada 2012 – 2013;
b) credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2013 – 2018.
În proiect se mai precizează că, numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 10. Anual, 5 firme pot beneficia de această finanţare.

Sursa: Enteprise Europe

Grecia a identificat economii de peste 11,6 miliarde pentru 2013 şi 2014, după cum prevedea angajamentul faţă de creditorii internaţionali pentru continuarea ajutorului financiar. Propunerile vor fi prezentate joi aprobării finale a liderilor coaliţiei de guvernământ, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

Pentru a-şi demonstra buna credinţă, guvernul elen a găsit posibilităţi de a economisi cu 27 de milioane de euro mai mult decât era prevăzut în memorandumul iniţial. Astfel, 10 milioane de euro au fost asigurate prin reduceri de salarii impuse miniştrilor, iar restul de 17 milioane de euro prin costuri imobiliare mai reduse ale ministerelor, potrivit Mediafax

Detaliile economiilor vor fi prezentate de premierul elen, Antonis Samaras, celorlalţi doi lideri din coaliţie, a afirmat sursa din Ministerul de Finanţe de la Atena.

Firmele de construcţie par că o duc tot mai greu, astfel încât chiar şi în plin sezon al lucrărilor se pregătesc de disponibilizări în masă.

De curând, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj a fost anunţată că două mari companii locale din sectorul construcţiilor, care au avut contractate lucrări cu statul, ar putea concedia sute de persoane. Situaţia este fără precedent pe timp de vară, întrucât firmele de construcţie nu au făcut niciodată disponibilizări în această perioadă, mai cu seamă că mulţi dintre angajatori pleacă în concediu, după cum a comentat directorul AJOFM Daniel Don.

Astfel, la disponibilizări ar putea apela Hidroconstrucția Ardeal, societate din domeniul construcțiilor cu 1100 de angajaţi, care ar putea concedia 350 de oameni, și Tirrena Scavi, companie de construcții de drumuri, urmând să trimită în șomaj 100 de persoane. Acestui val de concedieri din construcţii li se alătură şi disponibilizările de la combinatul siderurgic Mechel Câmpia Turzii, care va da afără 300 de angajaţi. Prin urmare, în 2012 concedierile aferente acestui interval se dublează, în comparaţie cu perioade similare din anii trecuţi.

Concedierile de la Hidroconstrucţia nu sunt încă bătute în cuie, soarta angajaţilor depinde în mare măsură de decizia Hidroelectrica, potrivit reprezentanţilor companiei.

Cea mai mare parte a lucrărilor Hidroconstrucţia Ardeal se referă la amenajările de hidrocentrale, cum ar fi cea de la Răstoliţa din judeţul Cluj, proiectul fiind reluat din 1996. De atunci, lucrările au avanasat destul de lent, iar intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, pare să ţină construirea hidrocentralei pe loc, cu toate că în ultimii trei ani la Răstoliţa s-au făcut progrese semnificative, iar primul agregat a fost anunţat că va fi dat în folosinţă la finele lui 2012. Răstoliţa ar urma să fie a treia hidrocentrală din zonă ca putere energetică, după Mărişel şi Tarniţa.

Competiţie tot mai mare între constructorii locali

În general, piaţa construcţiilor româneşti este tot mai instabilă, dar nu din cauză că lucrările publice au un volum mai redus, ci fiindcă se înteţeşte concurenţa, potrivit specialiştilor din domeniu.

„Ca anunţ numărul lucrărilor publice am putea spune că este în creştere, însă constatăm un alt trend: concurenţa tot mai mare dintre firmele de construcţie care vin şi din alte judeţe pentru a efectua lucrări în zonă. Înainte, acum 5 ani, exista un fel de acord tacit între constructori şi fiecare îşi avea propriul teritoriu, dar criza a schimbat regulile”, menţionează Adriana Bodron Spătaru, managing partner IBC Focus, companie specializată în monitorizarea şi studierea pieţei construcţiilor din România.

Aceasta menţionează că de pe piaţă ies, aproape peste noapte, firme mari de construcţie cu cifre de afaceri consistente. „Noi am observat că, în fiecare an, din top 100 antreprenori din construcţii, 30% dintre aceştia dispar, având cifre de afaceri de milioane de euro”, mai menţionează managing partnerul IBC Focus.

Continuarea proiectului de la Salina Turda, construirea spitalului regional de urgenţă din Floreşti şi lucrările de asfaltare sunt marile investiţii publice din sectorul construcţiilor, preconizate la nivelul Clujului pentru următoarea perioadă.

A fost publicată în Monitorul Oficial Legea 148/2012, privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Legea stabileste regimul juridic al documentelor în formă electronic, acte ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în format electronic.
Facturile, bonurile fiscale şi chitanţele în formă electronică – inclusiv cele eliberate de bancomate – constituie documente justificative in intelesul Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, potrivit portalului finaciar Bancherul.
Este prima lege din Romania care are alocat un capitol pentru terminalele bancare de tip ATM.

Reprezentanţii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj au întreprins acţiuni de control a unităţilor alimentare amplasate în Iulius Mall. Comisarii au găsit numeroase nereguli în zona food-courtului de la mall-ul din Gheorgheni, astfel încât un restaurant a fost închis temporar. Au fost aplicate nouă amenzi, în total de 13.000 lei. Abaterile identificate se referă la depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime, produselor finite şi etichetarea incompletă a preparatelor destinate comercializării.

“Un operator economic, urmare controlului efectuat şi consilierii oferite, a luat decizia de a închide temporar unitatea, pâna la remedierea deficienţelor şi modernizarea spaţiului în care-şi desfăşoară activitatea”a declarat comisarulul şef de la Protecţia Consumatorilor Cluj, Mircea Radu. Este vorba restaurnatul fast-food Yummy Yang, specilizat în preparea mâncării chinezeşti.

După controalele de la Iulius Mall, vor fi verificate şi unităţile alimentare din Polus Center.