PARTEA I.

Raspunderea penala a intreprinzatorilor pentru infractiuni comise in legatura si cu incalcarea dispozitiilor legale privind constituirea, organizarea, modificarea si incetarea societatilor comerciale, reglementate de dispozitiile Legii 31/1990.

Indiferent de forma de constituire a societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza limitele raspunderii asociatiilor ca regula de baza si anume ca obligatiile sociale ce apartin societatii sa fie garantate cu patrimonial social. Asa cum este si normal, exista si situatii de exeptie, situatii care difera in functie de forma de organizare a societatii.

Avand in vedere realitatea ca societatile comerciale au o importanta deosebita in domeniul afacerilor, legiuitorul roman incrimineaza anumite fapte de incalcare a normelor prevazute de Legea 31/1990. Dispozitiile de incriminare cuprinse in lege au un caracter special in comparatie cu cele existente in Codul Penal, astfel ca daca o fapta este prevazuta ca fapta penala si de legea in discutie si de Codul Penal, vor avea prioritate in aplicare dispozitiile Legii 31/1990, afara de cazul in care pedeapsa prevazuta de Codul Penal este mai severa.

Un aspect important de retinut este ca Infractiunile cuprinse in lege sunt savarsite cu intentie, sau mai bine spus, cu rea credinta. O alta caracteristica este ca infractiunile sunt calificate datorita faptului ca subiectul este o persoana calificata (fondator, administrator, director, cenzor etc.)

Art.271 din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

1. a) prezintă, cu rea-credinţă, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, asemenea date;
2. b) prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;
3. c) refuză să pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la 26 şi 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credinţă, să îndeplinească însărcinările primite.

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• Infractiunea consta in prezentarea cu rea-credinta in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului/actionarilor/asociatilor/expertilor, a unor date incorecte asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice sau juridice ale acesteia ; ascunderea cu rea-credinta in parte sau in tot a unor astfel de date.
• Aceasta fapta poate fi comisa prin orice mijloace : mass-media, internet, afise publicitare, anunturi, comunicari, etc.

Art. 272 din Legea 31/1990 prevede:

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

1. a) dobândeşte, în contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi, la un preţ pe care îl ştie vădit superior valorii lor efective, sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
2. b) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;
3. c) se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
4. d) încalcă dispoziţiile 183.

    (2) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. b), dacă a fost săvârşită de administratorul, directorul, membrul directoratului ori reprezentantul legal al societăţii în cadrul unor operaţiuni de trezorerie între societate şi alte societăţi controlate de aceasta sau care o controlează, direct ori indirect.

    (3) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. c), dacă este săvârşită de către o societate ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect.

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• Infractiunea consta in incheierea unor contracte de vanzare-cumparare dezavantajoase d.p.d.v. economic pentru o societate pe actiuni in cadrul careia faptuitorul are calitatea de fondator, administrator, director general, etc., existand o diferenta foarte mare de valoare intre contraprestatiile partilor, avand ca effect prejudicierea societatii in cauza.
• Aceasta fapta este incriminata numai daca este savarsita cu intentie. Tentativa nu se pedepseste.
• Constituie infractiune fapta unei persoane care conduce sau controleaza o societate prin deturnarea cu buna stiinta a activelor patrimoniale (bunuri, creante sau creditul de piata).
• Este infractiune, daca este indeplinita cerinta prin care bunurile sau creditul a fost folosit contrar intereselor societatii, pentru obtinerea unor avantaje proprii sau pentru favorizarea unei alte societati in care faptuitorul are interese directe sau indirecte.
• Constituie infractiune de imprumut direct, daca actul juridic a fost incheiat intre faptuitorul imprumutat si societatea imprumutatoare. Imprumutul indirect este si el incriminat, fiind realizat prin intermediul unui interpus persoana fizica sau juridical, dar adevaratul beneficiar al imprumutului fiind persoana care administreaza societatea care a imprumutat.

Art.272¹ din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

1. a) răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea ori scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce îi aparţin, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
2. b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• Constituie infractiune aducerea la cunostinta altor persoane a unor date nereale, folosirea unor instrumente nelegale si intrebuintarea unor mijloace frauduloase ce au ca rezultat marirea ori scaderea valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii.
• Este o infractiune savarsita cu intentie directa si calificata prin scopul ilicit urmarit. Tentativa nu se pedepseste.
• Prezentarea altor persoane a unor profituri fictive ale societatii ce nu au o acoperire reala in bani, constituie infractiune.

Art.273 din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

1. a) emite acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
2. b) se foloseşte, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
3. c) acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii ori constituie garanţii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
4. d) predă titularului acţiunile înainte de termen sau predă acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori emite acţiuni la purtător fără a fi achitate integral;
5. e) nu respectă dispoziţiile legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
6. f) emite obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau acţiuni fără să cuprindă menţiunile cerute de lege.

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• In functie de felul actiunilor, nominative sau la purtator, determinate prin insusi actul  constitutiv al societatii, conditie care daca nu este indeplinita, impune ca actiunile sa fie nominative. Acestea, de regula, au valoare egala pentru a conferi posesorilor drepturi egale. Dispozitiile art.95 si 96² permit totusi emiterea de actiuni cu valori diferite.
• Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiouni pana cand nu se achita in totalitate emisiunea precedent de actiuni.
• Art.106 alin1 din Legea 31/1990 prevede ca o societate nu poate sa acorde imprumuturi sau avansuri si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor actiuni de catre un tert. Exceptie facand tranzactiile efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit, sau cele prin care salariatii societatii subscriu la dobandirea de actiuni la societate.
• Actionarii ce nu au efectuat plata varsamintelor pentru actiunile achizitionate nu au drept de vot si este obligatoriu sa se anuleze acele actiuni neplatite sau sa se decida urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante.
• Pentru actiunile anulate societatea este obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitatul social subscris.

Art.274 din Legea 31/1990 prevede:

    Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

1. a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
2. b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca membrii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceştia să fi fost scutiţi, prin hotărârea adunării generale, de plata vărsămintelor ulterioare;
3. c) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de societate s-a început urmărirea penală.

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• Modificarea formei juridice a societatii necesita o serie de formalitati si acte obligatorii, unele in forma autentica. Nerespectarea dispozitiilor legale in materie poate constitui infractiune.

Art. 275 din Legea 31/1990 prevede :

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului care:

1. a) încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile 144^3;
2. b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege sau încalcă dispoziţiile 193 alin. (2);
3. c) începe operaţiuni în numele unei societăţi cu răspundere limitată înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;
4. d) emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
5. e) dobândeşte acţiuni ale societăţii în contul acesteia în cazurile interzise de lege.

    (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi asociatul care încalcă dispoziţiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).

• Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
• ART. 144^3

    (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau auditori interni şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune.

    (2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie că sunt interesate soţul sau soţia sa, rudele ori afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv.

    (3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea, la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:

1. a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societăţii;
2. b) acordarea de către administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut ori constituirea unei garanţii în favoarea societăţii.

    (4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.

• ART. 193

    (2) Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate.

•  ART. 127

    (1) Acţionarul care, într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune.

    (2) Acţionarul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

Art.276 din Legea 31/1990 prevede :

Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.

• Aceasta infractiune poate fi comisa numai de cenzorul societatii

Art.277 din Legea 31/1990 prevede :

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an ori cu amendă persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispoziţiilor art. 161 alin. (2), ori persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încălcarea dispoziţiilor art. 39.

    (2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 alin. (2) şi ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.

    (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau cenzorul care îşi exercită funcţiile sau însărcinările cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.

• ART. 161

    (2) Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:

1. a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;
2. b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta;
3. c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului, în temeiul 73^1;
4. d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.

    (3) Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.

• ART. 39

    Nu pot fi numiţi experţi:

1. a) rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ori soţii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;
2. b) persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu ori o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură;
3. c) orice persoană căreia, ca urmare a relaţiilor sale de afaceri, de muncă sau de familie, îi lipseşte independenţa pentru a realiza o evaluare obiectivă a aporturilor în natură, potrivit normelor speciale care reglementează profesia.

Art.278 din Legea 31/1990 prevede:

• Dispoziţiile 271 – 277 se aplică şi lichidatorului, în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cadrul atribuţiilor sale.

Art.279 din Legea 31/1990 prevede :

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care:

1. a) trece acţiunile sau obligaţiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităţi în adunarea generală, în detrimentul altor acţionari ori deţinători de obligaţiuni;
2. b) votează în adunări generale, în situaţia prevăzută la lit. a), ca proprietar de acţiuni sau de obligaţiuni care în realitate nu îi aparţin;
3. c) în schimbul unui folos material necuvenit, se obligă să voteze într-un anumit sens în adunarea generală sau să nu ia parte la vot.

    (2) Determinarea unui acţionar sau a unui deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unui folos material necuvenit, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art.280¹ din Legea 31/1990 prevede :

  Transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

• Transmiterea fictive a partilor sociale sau actiunilor detinutela o societate consta in cesiunea acestor participant cu intentia sustragerii de la raspunderea penal ace poate intervene ca urmare a comiterii unor fapte ilicite. In practica, in acelasi timp cu semnarea contractului de cesiune a partilor sociale sau a actiunilor sau imediat dupa aceasta sunt semnate si procese verbale de predare a evidentei contabile. In cazul in care transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor este efectuata in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, opinia de specialitate considera ca vor devein incidente dispozitiile art.280¹ din Legea 31/1990.

Art.280³ din Legea 31/1990 prevede :

Folosirea, cu ştiinţă, a actelor unei societăţi radiate, în scopul producerii de consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

• Potrivit art.237 din Legea 31/1990, la cererea oricarei persoane interesate sau a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatiiin urmatoarele cazuri:

Societatea nu mai are organe statutare

Actionarii au disparut ori nu au domiciliu cunoscut

Societatea nu mai are sediu social legal, sau sediul social a expirat

Activitatea societatii a expirat sau nu a mai fost reluata dupa perioada de suspendare anuntata organelor fiscal, perioada ce nu poate depasi 3 ani de zile

Societatea nu a depus situatiile financiare anuale, precum si raportarile contabile in termenul prevazut de lege

Societatea nu si-a depus la Ministerul Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, declaratia ca nu a desfasurat activitate de la constituire, daca perioada depaseste 60 de zile

Art.281 din Legea 31/1990 prevede:

“Faptele prevazute in prezentul titlu, daca, potrivit Codului penal sau altor legi special, constituie infractiuni mai grave, se sanctioneaza cu pedepsele prevazute de acestea”.

• Ca exemplu, fapta de a folosi bunurile societatii in scopul personal al administratorului acesteia poate realiza in acelasi timp, in functie de elementele concrete, continutul infractiunii prevazute de dispozitiile art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990, infractiuni de abuz in serviciu art.297 Cod penal, infractiuni de delapidare art.295 Cod penal, abuz de incredere art.238 Cod penal.

Incadrarea juridical se va face in functie de pedeapsa prevazuta de lege. Daca Legea 31/1990 prevede pedeapsa mai severa, se va aplica aceasta lege, in caz contrar fiind incidente dispozitiile Codului penal sau alte legi speciale.

Prezentul material are la baza lucrarea intitulata “GHIDUL PENAL AL OMULUI DE AFACERI – Consecinte penale ale activitatii economice ilicite”

Lucrare editata de S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

Drepturile de autor apartin in exclusivitate S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

Sursa:

CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ

OFICIUL JURIDIC

De la 1 septembrie, societăţile autorizate să subscrie riscuri de catastrofă naturală vor putea încheia asigurări facultative doar pentru sume asigurate care exced celor acoperite prin poliţa obligatorie pentru locuinţe, respectiv 10.000 de euro sau 20.000 de euro, la tarifele stabilite prin lege.

Poliţele facultative care au fost încheiate înainte de această dată se vor derula conform celor prescrise, fără a suferi schimbări până la termenul de expirare, informează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Proprietarii au obligaţia să-şi asigure locuinţele prin poliţe obligatorii, conform Legii 260/2008, iar dacă vor să aibă mai multe riscuri acoperite pot încheia o asigurare faculativă pentru o sumă ce depăşeşte pragul minim stabilit de lege.
Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor au o valoare minimă de 20 euro în ceea ce priveşte locuinţele de tip A şi de 10 euro pentru locuinţele tip B. Aceste poliţe asigură doar trei riscuri catastrofale: alunecări de teren, inundaţii şi cutremure.

Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei a intrat de joi în vigoare, iar actul normativ îmbunătăţeşte cadrul procedural existent, adaptând normele şi procedurile naţionale cu prevederile comunitare în domeniul concurenţei, potrivit unui comunicat emis de autoritate.

„Modificările şi completările aduse legii Concurenţei ne permit să acţionăm cu mai multă eficienţă astfel încât să asigurăm o funcţionare normală a pieţelor, ceea ce este în avantajul consumatorilor”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Ordonanţa prevede, printre altele, că o decizie a Consiliului Concurenţei poate fi suspendată de Curtea de Apel Bucureşti doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni de 30% din amenda stabilită prin decizia atacată, ceea ce va urgenta soluţionarea proceselor ce au ca obiect contestarea sancţiunilor aplicate de autoritatea de concurenţă.

De asemenea, conform noilor reglementări, Consiliul Concurenţei poate sancţiona cu amendă între 5.000 lei şi 40.000 lei autorităţile publice centrale şi locale pentru pentru nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate sau furnizarea de informaţii inexacte, incomplete. Legislaţia de până acum permitea Consiliului Concurenţei să amendeze doar agenţii economici.

Actul normativ prevede că recunoaşterea săvârşirii unei fapte anticoncurenţiale de către un agent economic reprezintă circumstanţă atenuantă care va conduce la diminuarea amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 25% din nivelul de bază.

În acelaşi timp, persoanele fizice care participă cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant la organizarea unui cartel pot fi sancţionate şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, similară aceleia de care s-a folosit pentru încălcarea legii. Această prevedere vine în completarea celei care permitea pedepsirea persoanelor fizice cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

De asemenea, la solicitarea Comisiei Europene sau a altor autorităţi naţionale de concurenţă, inspectorii Consiliului Concurenţei vor putea realiza de acum înainte, pe teritoriul naţional, inspecţii inopinate pentru aceste autorităţi.

Ordonanţa prevede totodată posibilitatea notificării intenţiei de a realiza o concentrare economică (preluarea unei companii sau fuziune), până în prezent autoritatea de concurenţă fiind notificată doar după semnarea actului de realizare a operaţiunii. În acelaşi timp, a fost îmbunătăţită procedura simplificată de notificare a concentrărilor economice, ceea ce va facilita analiza cu celeritate a acestor operaţiuni.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 75/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei a fost aprobată în sedinţa de Guvern din 30 iunie şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 459 din 2010.

Sursa: NewsIn

Foto: http://avocatura.lexignat.ro

Parlamentul României sancţionează clauzele abuzive din contractele economice încheiate între comercianţi şi consumatori.

Pentru o corectă informare publicăm în cele ce urmează conţinutul noilor prevederi ale legilor adoptate şi publicate în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 497 din 19 iulie 2010.

Art. I. Articolul 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 84. Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi Anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept.
Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale.”

Art. II. In anexa la legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea i, nr. 305 din 18 aprilie 2008, la punctul (1), litera j) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„j) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care:

• comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);
• comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
• comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale;”.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Este important de reţinut că pentru rezilierea unui contract partea interesată să obţină rezilierea trebuie să ceară acest lucru expres şi sub formă scrisă, pentru a putea creea condiţii de intervenţie Oficiului pentru Protecţia Consumatorului în cazul în care solicitarea în cauză nu ar fi pusă în aplicare de către prestator.

Deasemenea potrivit Legii 161/2010 încetarea raporturilor contractuale între ofertanţii de produse şi/sau servicii nu poate fi condiţionată de plata unor sume pentru reziliere. Excepţiile admise de către legiuitori sunt cele înscrise la Art. II din anexa la Legea 193/2000.

Sursa foto: http://www.itmarad.ro

Legea Nr. 31/1990 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 17 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv in cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata.

(2) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

(3) La inmatricularea societatilor comerciale si la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comertului:

a). documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social inregistrat la organul fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in a carui circumscriptie se situeaza imobilul cu destinatie de sediu social;

b). un certificat emis de organul fiscal prevazut la lit. a). care certifica faptul ca pentru imobilul cu destinatie de sediu social nu a fost inregistrat un alt document ce atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existent altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinta asupra aceluiasi imobil, dupa caz;

c). in cazul in care din certificatul emis potrivit lit. b). rezulta ca sunt deja inregistrate la organul fiscal alte documente care atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil cu destinatie de sediu social, o declaratie pe propria raspundere in forma autentica privind respectarea conditiilor referitoare la sediul social, prevazute la alin. (4).

(4) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati numai daca imobilul, prin structura lui si suprafata sa utila, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Numarul societatilor comerciale ce functioneaza intr-un imobil nu poate depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.

(5) Informatiile privind calitatea de asociat unic si indeplinirea conditiilor privind sediul social se inregistreaza in registrul comertului pe cheltuiala solicitantului.”

2. La articolul 202, dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate (2.1.) – (2.4), cu urmatorul cuprins:

“(2.1) Hotararea adunarii asociatilor, adoptata in conditiile alin. (2), se depune in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionata in registru si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV – a.

(2.2) Oficiul registrului comertului va transmite de indata, pe cala electronica, hotararea prevazuta la alin. (2.1) Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

(2.3) Creditorii sociali si orice alte personae prejudiciate prin hotararea asociatilor privitoare la transmiterea partilor sociale pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, precum si daca este cazul atragerea raspunderii civile a asociatului care intentioneaza sa isi cedeze partile sociale.Dispozitiile art. 62 se aplica in mod corespunzator.

(2.4) Transmiterea partilor sociale va opera, in lipsa unei opozitii, la data expirarii termenului de opozitie prevazut la art. 62., iar daca a fost formulate o opozitie, la data comunicarii hotararii de respingere a acesteia.”

3. La articolul 203, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

“(3) Actul de transmitere a partilor sociale si actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociati vor fi depuse la oficiul registrului comertului, fiind supuse inregistrarii in registrul comertului potrivit dispozitiilor art. 204  alin. (4)”.

Sursa: Monitorul Oficial al Romaniei – Partea I Nr. 421/23.06.2010

Modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul le dă autorităţilor locale puterea de a ţine sub control dezvoltarea imobiliară a oraşelor.

Guvernul a aprobat, în ultima şedinţă, modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Modificările, salutate de urbanişti, sunt menite să stopeze haosul architectural care a marcat în ultimii ani investiţiile imobiliare din oraşele României. Pentru Cluj, noul act normative obligă administraţia locală să urgenteze elaborarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG), dar va şi reduce considerabil importanţa comisiei tehnice de urbanism, care până acum era decisivă pentru aprobarea proiectelor. Pe viitor documentaţiile se vor apoba exclusiv în concordanţă cu PUG-ul oraşului.

Modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul le dă autorităţilor locale puterea de a ţine sub control dezvoltarea imobiliară a oraşelor.  Regulile de rang inferior, precum planurile urbanistice zonale sau de detaliu (PUZ sau PUD), nu vor mai putea da peste cap “regula de aur”, planul urbanistic general (PUG).

Este vorba despre modificarea unei legi importante care ţine de urbanism, de viaţa noastră de zi cu zi. Chiar dacă aveam o legislaţie pusă la punct, este loc şi de mai bine”, a precizat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely. Ministrul Laszlo Borbely a precizat că modificările şi completările aduse acestei legi urmăresc o dezvoltare urbanistică armonioasă, care să ducă la o viaţă mai bună, mai civilizată, pentru cetăţenii României. În vederea corectării deficienţelor existente în domeniul urbanismului, s-a decis limitarea urbanismului derogatoriu prin consolidarea planului urbanistic general (PUG) şi încadrarea mult mai strictă a documentaţiilor de ordin inferior (PUZ, PUD). Astfel, emiterea autorizaţiilor de construire se va face direct, ca regulă generală,  în baza prevederilor Planului Urbanistic General pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor. PUG-ul va dicta Planul Urbanistic General va identifica în mod obligatoriu zonele cu reglementări ce nu pot fi modificate prin Planuri urbanistice zonale sau de detaliu, va conţine lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare, va stabili şi delimita zonele cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, va prevedea zonele în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. De asemenea, Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) mai mare de 4 se va stabili numai prin Planul Urbanistic General şi regulamentul local de urbanism. Limitarea modificărilor nejustificate a indicatorilor urbanistici prin sporirea autorităţii administraţiei publice locale şi a interesului public în raport cu interesul privat PUZ se va elabora numai după emiterea unui aviz de oportunitate eliberat de administraţia publică locală, care va prevedea teritoriul ce urmează a fi reglementat, funcţiunile admise, reglementări obligatorii şi dotări de interes public necesare. Acesta va putea modifica reglementări din Planul Urbanistic General cu privire la regimul de construire, înălţimea maximă admisă, Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) şi retragerea clădirilor faţă de aliniament. Limitarea urbanismului derogatoriu PUZ va putea modifica părţi ale Unităţii teritoriale de referinţă (UTR) în limita unui Coeficient de utilizare a terenului (CUT) de maxim 20% faţă de cel aprobat iniţial. Vor putea fi realizate modificări ale Coeficientului de utilizare a terenului (CUT) de peste 20 % faţă de cel aprobat numai prin refacerea PUZ la nivelul întregii unităţi teritoriale de referinţă şi numai la iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale competente. Creşte importanţa consultării publice Noul act normativ obligă să se asigure participarea publicului în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajarea teritoriului şi urbanism, prin informare, consultare şi alte forme de participare în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiilor. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, “modalităţile concrete de realizare a procedurii de consultare vor fi prevăzute în metodologia „Procedura de informare şi consultare a populaţiei pentru planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului”, care va fi elaborată şi aprobată până la sfârşitul anului 2008”. Consolidarea planificării urbane integrate Planul Urbanistic General se va elabora în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se va corela cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică. MDLPL urmăreşte, totodată, întărirea acestor măsuri punctuale de urgenţă printr-o reformă a cadrului legislativ şi instituţional din domeniul urbanismului.