Miercuri 12 mai 2010 la Clubul Oamenilor de Afaceri al Camerei de Comerţ şi Industrie, în prezenţa reprezentanţilor mediului de afaceri clujean, a fost omagiată împlinirea a 20 de ani de la emiterea Decretului – Lege nr. 139 din 12 mai 1990 privind înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie din România. Redăm în continuare expunerea prezentată, din partea Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, cu această ocazie.
Onorată asistenţă,
Sărbătorim astăzi 20 de ani de existenţă post – revoluţionară a Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj cu gândul la cei ce i-au pus temeliile de început, dar şi la viitorul unor astfel de instituţii aflate din păcate, şi ele, într-o lume bulversată de o criză economică şi financiară mondială pe care, întreaga omenire afectată, face eforturi disperate să o depăşească.
Înainte de a mă referi la ziua de azi vă rog să îmi permiteţi să fac o succintă incursiune în trecutul istoric al acestei instituţii, unele aspecte permiţându-ne să tragem concluzii interesante şi, aş zice, folositoare.
“CAMARA MERCANTILA SI DE INDUSTRIE DE LA CLUJIU” s-a înfiinţat, legal, la 19 ianuarie 1851 prin ordinul guvernatorului civil şi militar al Transilvaniei care, în PUBLICAREA nr. 25, aducea la cunoştinţa publică următoarele „Gubernatoriului c(ezaro) – r(egesc) civil şi militariu, din 19 ianuarie 1851, în privinţa deschiderei Camarii mercantile şi de industrie la Clujiu, care se constituie pe temeiul lejii provisorie din 18 martiu 1850 prin alejere, şi carea coprinde în sine districtele: Clujiul, Rateagul, şi Alba Iulia, la 11 ale acesteia, se deschide şi se pune în activitate letiuita”
Din chiar momentul înfiinţării sale Camera de Comerţ şi Industrie a purtat grija proprietăţii economice a unei însemnate părţi din teritoriul Transilvaniei. Prima parte a activităţii a fost caracterizată de stimularea prin diferite măsuri a economiei, prin obţinerea de credite pentru industrie, comerţ şi agricultură, integrarea zonei în reţeaua de căi ferate, dezvoltarea învăţământului profesional, reglementarea sistemului de măsuri şi greutăţi, al vămilor etc. în raza comitatelor Cluj, Alba de Jos, Târnava, Turda, Dăbâca, Solnocul Interior, Districtul Năsăud, Districtul Bistriţa, Scaunele Mureşului şi Arieşului ceea ce vădeşte marea importanţă şi autoritate a Camerei încă din acea vreme.Din iniţiativa Camerei s-a fondat la Cluj, în anul 1858, prima bancă iar în 1868 s-a înfiinţat Şcoala superioară, devenită după 7 ani Academia Comercială, în 1896 s-a constituit Corporaţiunea Industrială iar în anul 1930, în urma intervenţilor făcute la Guvern, se înfiinţează Bursa de Mărfuri cu o investiţie de 36 milioane lei în clădirea unde funcţionează astăzi Cercul Militar.
Demn este de reţinut şi că în 1880 Camera de Comerţ şi Industrie Cluj efectuează prima misiune economică în Regatul României, iar în 1895 o delegaţie a sa participă la Expoziţia Mileniului de la Budapesta ca apoi în 1908 să participe la Congresul Internaţional de la Praga.
Au avut loc desigur multe alte evenimente economice şi comerciale dar voi reţine anul 1920 când, în noua conjunctură de revenire a Ardealului la patria mamă, are loc Adunarea Camerelor din Ardeal şi Banat, ca apoi, în 1921, să se organizeze primul Târg Internaţional de Mostre. Trei ani mai târziu Camera înfiinţează Şcoala Practică de Comerţ din Cluj iar în 1927 se dă în folosinţă Căminul de ucenici, pe strada Moţilor (colţ cu strada Coşbuc) pentru care a cheltuit 7,7 milioane lei. În 1922 primul preşedinte român devine Ioan F. Negruţiu sub îndrumarea căruia se editează Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj în limba română şi maghiară dar apare şi o primă lucrare de analiză:
“Raport despre relaţile economice ale teritorilor CCI Cluj”. Ca o dată importantă este şi anul 1925 când Parlamentul României a adoptat legea ce prevedea înfiinţarea Camerelor în fiecare judeţ ceea ce a permis să renască Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie cuprinzând toate Camerele regionale, în vederea unei mai bune coordonări a activităţii lor. Anul 1927 reţine şi un fapt editorial de prestigiu: “Industria şi bogăţiile naturale din Ardeal şi Banat” ceea ce a constituit repere în activitatea celor peste 27 de mii de industriaşi şi cca. 26 de mii de comercianţi care se aflau în jurisdicţia Camerei, cifre care atestă într-un fel dezvoltarea economică şi comercială în Transilvania după 1918. A urmat, se ştie, perioada totalitaristă când, începând cu anul 1948, s-a trecut la naţionalizarea întreprinderilor industriale şi miniere, a sistemului bancar, a societăţilor de asigurare, a instituţiilor de sănătate, a cinematografelor, farmaciilor şi o parte a fondului de locuinţe. După aproape un secol de existenţă Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj îşi înceta activitatea, partimoniul său trecând în proprietatea statului socialist iar atribuţiile/funcţiile sale, adaptate noilor condiţii create, au fost preluate de către direcţile comerciale regionale, ţara fiind reorganizată pe regiuni.
După cum se cunoaşte, din anul 1989, s-a trecut treptat la economia de piaţă şi o societate bazată pe principii democratice. Ca şi în celelalte judeţe ale ţării, multiplicarea în ritm accentuat a numărului persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în sectorul privat, şi apariţia cadrului legislativ necesar (legea nr. 31, legea nr. 15, decretul-lege nr. 54, legea nr. 26 toate din acelaşi an 1990) a permis înfăptuirea dorinţei de a repune în drepturile sale istorice, legitime, sistemul cameral, şi reînfiinţarea unei Camere de Comerţ şi Industrie la Cluj. Acest lucru a fost posibil datorită unui comitet de iniţiativă, format din 15 membrii, conducători de întreprinderi şi funcţionari de stat şi apariţiei decretului- lege nr. 139 din 12 mai 1990 privind înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie a României.
Astfel că la 5 iunie Adunarea Generală a consfinţit constituirea Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj şi afilierea ei ca membru la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Actul de constituire, autentificat de Notariat, a fost urmat de aprobarea înfiinţării instituţiei prin hotărârea de guvern nr. 799 din 23 iulie 1990. Imediat este demarată organizarea în cadrul ei a Oficiului Registrul Comerţului iar ca schemă internă, pentru eficienţă sporită, s-au constituit birouri profilate: Relaţii, Târguri şi Expoziţii, Juridic.
Se lansează şi revista Camerei intitulată “Economia de piaţă” iar pentru a ţine pasul cu timpul s-a infiinţat un compartiment de prelucrare automată a datelor, devenit în final Departamentul de Informatică precum şi centrul de formare – perfecţionare profesională şi resurse umane. Apoi s-au pus bazele SC EXPOTRANSILVANIA SA – unde Camera devine asociat principal, societate care, după ROMEXPO BUCUREŞTI este a doua intreprindere din ţară ca mărime şi activitate specializată în organizarea de târguri şi expoziţii.
Desigur, încercând să vină în întâmpinarea membrilor săi Camera de Comerţ a fost creuzetul a numeroase iniţiative: au luat fiinţă Biroul de Consultanţă gratuită, Arbitrajul comercial, Biroul de marketing şi strategie, Biroul de informaţii de afaceri, iar Departamentul de relaţii devine competent şi pentru colaborări internaţionale.
Paralel, s-a trecut şi la o descentralizare înfiinţându-se primele două oficii în teritoriu la Dej şi Turda, iar în 1997 se înfiinţează al treilea în oraşul Huedin . Apoi Biroul de consultanţă a preluat şi atribuţii în domeniul Proprietăţii industriale. Ţinând pas cu timpul, în iulie 1996, a luat fiinţă Biroul de Integrare Europeană iar departamentul Relaţii şi-a întregit activitatea prin Biroul de Asigurare a Calităţii. De asemenea, pentru a asigura condiţii optime de desfăşurare a activităţii, în luna octombrie a anului 1995 a fost cumpărat, din fonduri proprii ale Camerei, actualul sediu iar în iulie 1997 au fost finalizate lucrările de aducere la forma actuală.
Continuând o tradiţie despre care putem afirma că se suprapune cu istoria sa, Camera noastră, în calitate de reprezentant autorizat al comunităţii de afaceri, din toate domeniile, şi partener de afaceri cu autorităţile, a militat – cu consecvenţă – pentru : refacerea unităţii sistemului Cameral prin normalizarea relaţilor intercamerale şi recunoaşterea rolului şi locului Camerei de Comerţ şi Industrie a României, crearea unui mediu care să asigure funcţionalitatea relaţilor economice în condiţile economiei de piaţă şi îndeplinirea funcţilor Camerei de sprijinire, promovare, şi reprezentare judicioasă a numeroaselor societăţi comerciale înfiinţate de-a lungul anilor în judeţ, indiferent de mărimea capitalului social sau de profilul activităţii desfăşurate, armonizarea intereselor şi concertarea demersurilor organizaţilor şi asociaţilor de profil economic, pentru dezvoltarea şi consolidarea continuă a economiei judeţului, realizarea rolului de interfaţă pentru comunicarea rapidă şi integrată a posibilităţilor de finanţare şi realizare de proiecte prin programe care privesc mediul de afaceri;
De asemenea, ca o dovadă a consecvenţei cu care relaţiile Camerei au fost plasate în sfera dialogului şi a colaborării, în perioada la care ne referim, Camera a fost gazda mai multor personalităţi, reprezentanţi ai unor prestigioase organisme internaţionale, oameni de afaceri din străinătate, delegaţii ale unor Camere de Comerţ din afara graniţelor. Fără a epuiza lista amintim în ordinea primirii lor ambasadorii din 14 ţări (Italia, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Africa de Sud, Malaiezia, SUA, Elveţia, Macedonia, Chile, Mexic, India, Iran, Ucraina, Canada, ) consilieri comerciali din 22 ţări europene şi SUA, reprezentanţi a 20 de Camere de Comerţ din Slovacia, Ungaria, Serbia, Franţa, Belgia, Olanda, Republica Coreea, şeful delegaţiei UE la Bucureşti, reprezentantul resident al FMI în Romania, responsabilul BERD în ţara noastră, primarii oraşelor Köln, Korce – Albania, Sowon – Republica Coreea. Au fost organizate peste 25 parteneriate în ţări ca: Italia, Slovenia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Germania, Spania, Austria, Franţa, Grecia, Polonia, Croaţia, misiuni economice în Austria, SUA, Elveţia, Canada, Ungaria, Federaţia Rusă, Germania, Israel, Iugoslavia, 6 acorduri de colaborare semnate cu Camerele de Comerţ şi Turism România – Brazilia din Sao Paolo, Federaţia Camerelor de Comerţ exterior din Rio de Janeiro, Camera de Comerţ Industrie şi Producţie a Republicii Argentina din Buenos Aires, Camera de Comerţ şi Industrie a Ucrainei din oraşul Lvov, Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Fejér din Ungaria, Camera de Comerţ şi Industrie România – Bahrain ş.a.
În aceaşi ordine de idei se cuvine să menţionăm că în prezent Camera noastră are reprezentare, prin persoana preşedintelui Ştefan Dimitriu, în Colegiul de Conducere al Camerei României, în Consiliul pentru Inovare for consultativ al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştinţifică, Camera Româno – Maghiară Carpatia, în Senatul Universităţii Babeş Bolyai Cluj iar prin vicepreşedintele Ioan Constantinescu şi Gennaro Ciancio, membru în Colegiul Camerei, în Parlamentul European al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Putem spune, fără teama de a greşi, că toţi cei care au trecut efemer la conducerea acestei Camere au militat cu consecvenţă în favoarea unui ataşament solid faţă de valorile morale şi interesele economice ale acelora care le-au acordat, în timp, încrederea: oamenii de afaceri, membrii ai Camerei. Şi numai pentru toate acestea, la solemnitatea de astăzi, se cuvine să omagiem pe: Dumitru Corhuţ, regretatul Ioan Munteanu, Mircea Costin, Gheorghe Mureşanu,
Vasile Leordean preşedinţi Giurgea Ioan – secretar general şi până la actuala conducere Ştefan Dimitriu – preşedinte, Ioan Constantinescu Govoreanu, Ioan Gârba, Radu Munteanu, Marius Maier, Uioreanu Horea – vicepreşedinţi, Nicolae Beuran – consilier al preşedintelui şi a întregului personal care a făcut eforturi să asigure realizarea obiectivelor Camerei.
Suntem azi la o răscruce de drumuri şi aşteptăm ca reforma preconizată să pună capăt crizei şi să reluăm activitatea noastră mult îmbunătăţită desigur şi adaptată la noile condiţii în care trăim.
Pentru a complecta aşa cum se cuvine evenimentul sărbătorit astăzi daţi-mi voie să înmânez o diplomă de onoare preşedinţilor şi secretarului general aflaţi la conducerea Camerei în perioada 1990 – 2010.
Vă mulţumesc pentru atenţie!
