Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

CE a adoptat un amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi zona euro

A- A A+
CE a adoptat un amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi zona euro

Comisia Europeană a adoptat miercuri cel mai amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi din zona euro de la lansarea uniunii economice şi monetare, care cuprinde şi două noi regulamente, ce au ca obiect depistarea şi abordarea eficace a dezechilibrelor macroeconomice.

„Pentru remedierea deficienţelor legislaţiei actuale, se are în vedere lărgirea domeniului de aplicare şi intensificarea supravegherii politicilor fiscale, precum şi aplicarea unor politici macroeconomice şi a unor reforme structurale. De asemenea, se prevăd noi mecanisme de asigurare a aplicării în cazul statelor membre care nu respectă legislaţia”, se spune într-un comunicat emis miercuri de Comisia Europeană.

Pachetul legislativ este format din şase texte de lege, şi anume patru propuneri care vizează chestiuni de ordin fiscal, inclusiv o reformă amplă a Pactului de stabilitate şi creştere (PSC), şi două noi regulamente, care au ca obiect depistarea şi abordarea eficace a dezechilibrelor macroeconomice incipiente din UE şi din zona euro.

Astfel, componenta preventivă a PSC are rolul de a asigura că statele membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate pentru a beneficia de rezerve în perioade mai puţin favorabile. Pentru a se delimita de autosuficienţa manifestată anterior în perioadele de prosperitate economică, monitorizarea finanţelor publice se va axa pe noul concept de politică bugetară prudentă, care are rolul de a asigura convergenţa către obiectivul pe termen mediu. Comisia poate formula o avertizare dacă se constată că statele membre din zona euro deviază în mod semnificativ de la politica bugetară prudentă.

Potrivit CE, prin componenta corectivă a PSC se doreşte evitarea comiterii unor erori grosolane în derularea politicilor bugetare. Modificarea regulamentului are rolul de a urmări mai îndeaproape evoluţia datoriei şi de a o corela cu evoluţia deficitului în  luarea deciziilor legate de procedura de deficit excesiv. Statele membre a căror datorie depăşeşte 60% din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a acestei datorii într-un ritm satisfăcător, definit ca o reducere cu 1/20 a diferenţei faţă de pragul de 60% în ultimii trei ani.

Modificările componentei corective şi a celei preventive a PSC sunt susţinute de un nou set de sancţiuni financiare etapizate pentru statele membre ale zonei euro.

„În ceea ce priveşte componenta preventivă, consecinţa unei devieri semnificative de la politica bugetară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă. În cazul componentei corective, dacă se stabileşte că într-o ţară există deficit excesiv, ţara respectivă trebuie să  constituie un depozit nepurtător de dobândă, în sumă de 0,2% din PIB. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv”, se arată în comunicat.

Pentru asigurarea aplicării, se are în vedere un „mecanism de votare inversă” la impunerea acestor sancţiuni, adică propunerea Comisiei pentru aplicarea unei sancţiuni se consideră adoptată dacă nu este respinsă de Consiliu prin majoritate calificată. Dobânzile acumulate la depozite şi amenzile vor fi redistribuite statelor din zona euro care nu se află nici în situaţia de deficit excesiv, nici în cea de dezechilibru excesiv.

Modificările sunt astfel concepute încât să faciliteze potenţiala trecere către un sistem de asigurare a aplicării legat de bugetul UE, după cum se prevede în comunicarea Comisiei din 30 iunie.

Pachetul legislativ conţine şi o directivă care stabileşte cerinţele minime care trebuie respectate de către statele membre.

„Deoarece politica bugetară este descentralizată, este esenţial ca obiectivele PSC să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale, adică în setul de elemente care compun fundamentul guvernanţei bugetare la nivel naţional (sisteme contabile, statistică, previziuni, reguli de politică bugetară, proceduri bugetare şi relaţii bugetare cu alte entităţi precum autorităţile locale sau regionale)”, potrivit comunicatului.

Totodată, procedura de dezechilibru excesiv este un nou element al cadrului UE de supraveghere economică. Aceasta cuprinde o evaluare periodică a riscurilor de producere a dezechilibrelor, pe baza unei tabele de marcaj a indicatorilor economici.  Pe această bază, în cazul statelor membre cu un risc ridicat, Comisia poate lansa examinări minuţioase în urma cărora se vor identifica problemele care determină respectiva situaţie. În cazul statelor membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibre care periclitează funcţionarea UEM, Consiliul poate adopta recomandări şi poate iniţia o „procedură de dezechilibru excesiv” .

Un stat membru căruia i se aplică procedura de dezechilibru excesiv trebuie să prezinte un plan de acţiuni corective, supus aprobării Consiliului, care va stabili termenul de realizare a acţiunilor corective. Dacă se constată în mod repetat că acţiunile corective nu se realizează, statul membru respectiv va fi supus unor sancţiuni.

Astfel, regulamentul privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro prevede că, dacă se constată că un stat membru al zonei euro nu respectă în mod repetat recomandările Consiliului în scopul remedierii dezechilibrului excesiv, acesta va trebui să plătească o amendă anuală egală cu 0,1% din PIB-ul său.  Amenda poate fi oprită numai prin votul cu majoritate calificată („votarea inversă”, a se vedea mai sus), exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.moldova.md

Related Posts with Thumbnails