Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "CE"

Pentru a salva Europa din criză, CE lucrează la strategie de investiţii de până la 200 miliarde euro


Comisia Europeană (CE) pregăteşte un plan de investiţii de până la 200 miliarde de euro, finanţate din surse publice şi private, pentru a revigora creşterea economică în Europa, au declarat surse europene pentru El Pais, preluat de Les Echos, citat de www.mediafax.ro.

Proiectul îşi propune să susţină investiţii în infrastructură, energie din surse regenerabile şi tehnologii avansate, cu participarea sectorului privat.

CE ia în calcul două variante pentru finanţarea proiectului, cum ar fi utilizarea de 12 miliarde euro din fondurile mecanismului de stabilitate pentru a atrage finaţari private, iar cealaltă opţiune presupune injecţii de capital către Banca Europeană de Investiţii, in partea statelor UE.

Prima dintre acestea, care are cele mai mari şanse să devină realitate, se bazează pe BEI şi Fondul European de Stabilitate Financiară.

Publicat in : Economic - FinanciarComments (11)

Fonduri europene epuizate. Guvernul va acoperi cheltuielile neeligibile din Programul Operaţional Regional


Guvernul va scoate din trezorerie încă 750 milioane lei pentru a acoperi şi în al doilea trimestru plăţile aferente proiectelor din Programul Operaţional Regional (POR), Executivul fiind obligat să recurgă din nou la această procedură, ca şi în primele trei luni, din cauza epuizării prefinanţării CE. Prin POR sunt finanţate proiecte precum cele privind dezvoltarea infrastructurii şi a serviciiilor turistice, reabilitarea siturilor industriale poluate şi precum şi programe cu privire la microîntreprinderi.

În vara anului trecut, în urma unor nereguli constatate pe zona de achiziţii publice, Comisia Europeană (CE) a întrerupt rambursările pentru axa prioritară 2 din Programul Operaţional Regional, plăţile fiind reluate la sfârşitul anului trecut, informează www.mediafax.ro.

„În condiţiile epuizării prefinanţării CE, ca urmare a existenţei unei diferenţe substanţiale între procentul de prefinanţare acordat de Comisia Europeană, respectiv 9% pentru Fondul European de Dezvoltare Regională din suma alocată POR, şi procentul de prefinanţare acordat de România beneficiarilor de proiecte finanţate prin POR din instrumente structurale, de maxim 30%, cât şi valorii reduse a aplicaţiilor de plată transmise la CE pe baza cheltuielilor efectuate de beneficiari, este necesară identificarea altor surse de finanţare a cheltuielilor efectuate în cadrul POR”, se arată în document.

În cazul în care sumele rambursate de Comisia Europeană nu vor acoperi integral împrumutul, din cauza unor cheltuieli care ulterior sunt constatate drept neeligibile, Ministerul Dezvoltării va achita diferenţa din bugetul propriu.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Fonduri europene epuizate. Guvernul va acoperi cheltuielile neeligibile din Programul Operaţional Regional

CE solicită României să transpună integral normele UE în privinţa păstrării datelolor


Comisia Europeană a solicitat joi Germaniei și României să ia măsuri, în termen de două luni, în vederea asigurării conformității depline cu normele UE în domeniul păstrării datelor, subiect ce a dat naştere la controverse, legea respectivă fiind declarată neconstituţională.

De la momentul pronunțării de către Curtea Constituțională a Germaniei și, respectiv, a României, a hotărârilor de anulare a legilor naționale de transpunere a Directivei privind păstrarea datelor, cele două țări nu au arătat când și în ce mod vor adopta noile acte legislative în materie, arată Comisia Europeană.

Directiva privind păstrarea datelor obligă companiile de telefonie și furnizorii de servicii de internet să stocheze datele privind traficul de telecomunicații și localizarea, în scopuri legate de aplicarea legii.

Întârzierile înregistrate în prezent de Germania și România în ceea ce privește transpunerea directivei în legislația națională ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne a comunicațiilor electronice și asupra capacității autorităților polițienești și judiciare de a depista, a cerceta și a urmări penal infracțiunile grave. Prin urmare, Comisia a decis să adreseze acestor două țări avize motivate (etapa a doua de infringement – n.r.), solicitându-le să remedieze această încălcare a dreptului UE (articolul 258 din Tratatul Fondator al UE).

Germania (în ianuarie 2008) și România (în noiembrie 2008) au notificat Comisia cu privire la măsurile naționale de transpunere a Directivei privind păstrarea datelor. Cu toate acestea, la 2 martie 2010, Curtea Constituțională a Germaniei a anulat anumite dispoziții ale Legii privind supravegherea telecomunicațiilor din 31 decembrie 2007.

În data de 8 octombrie 2009, Curtea Constituțională a României a pronunțat o hotărâre similară prin care Legea nr. 298/2008 a fost declarată neconstituțională. Cele două instanțe nu au dispus că Directiva privind păstrarea datelor, în sine, ar fi neconstituțională. Cu toate acestea, deși niciuna din concluziile enunțate în hotărârile celor două Curți Constituționale nu exclude transpunerea completă a directivei într-o manieră conformă cu dispozițiile constituționale din Germania și România, încă nu au fost adoptate noi acte legislative.

La 17 iunie 2011, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere Germaniei și României. Germania a răspuns în data de 16 august 2011 și a informat Comisia că Ministerul de Justiție al Germaniei a elaborat o propunere de transpunere a directivei, care, în prezent, se află în faza de consultare interministerială.

De asemenea, informațiile furnizate de autoritățile române confirmă faptul că negocierile privind o nouă lege sunt încă în derulare la nivel interministerial.

În absența unor proiecte de lege care să transpună integral Directiva privind păstrarea datelor și în lipsa unor calendare detaliate pentru adoptarea acestora, Comisia a decis să adreseze Germaniei și României un aviz motivat, în temeiul articolului 258 din TFUE.

Directiva privind păstrarea datelor (2006/24/CE) a fost adoptată în 2006 și ar fi trebuit transpusă în legislația națională până la data de 15 septembrie 2007, statele membre având posibilitatea de a amâna păstrarea datelor comunicațiilor privind accesul la internet, poștă electronică și telefonia prin internet, până la 15 martie 2009.

Păstrarea datelor se referă la stocarea datelor privind traficul și localizarea care rezultă din comunicațiile electronice (și nu datele privind conținutul comunicațiilor). În temeiul directivei, datele privind traficul și localizarea păstrate de către furnizorii de servicii de internet și societățile de telefonie vor fi puse doar la dispoziția autorităților naționale de aplicare a legii, în anumite cazuri, în conformitate cu legislația națională, și dispozițiile relevante ale dreptului UE și ale dreptului public internațional.

În aprilie 2011, Comisia a adoptat un raport de evaluare care analizează modul în care statele membre au transpus directiva și care evaluează folosirea datelor păstrate și impactul asupra operatorilor și consumatorilor.

Directiva privind  păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului (Directiva 2006/24/EC) solicită statelor membre să se asigure că operatorii de telecomunicaţii păstrează anumite categorii de date (pentru identificarea identităţii, detalii despre apelurile efectuate şi mesajele de poştă electronică transmise, fără conţinutul acestora) în vederea investigării, depistării şi transmiterii în judecată a infracţiunilor grave, aşa cum sunt ele definite în legislaţia naţională.

Autorităţile responsabile cu punerea în aplicare a legii din cele mai multe state membre au raportat că păstrarea datelor joacă un rol central pentru protecţia publicului împotriva criminalităţii prin sprijinirea investigaţiilor. Aceste date oferă indicii valoroase şi dovezi care au fost utilizate pentru condamnarea infractorilor şi pentru achitarea suspecţilor nevinovaţi în cazuri care, fără aceste informaţii, nu ar fi fost niciodată soluţionate.

Totuşi, directiva a fost criticată de către autorităţile de resort pentru că nu oferă suficiente garanţii asupra modului în care datele sunt păstrate, accesate şi utilizate. Aşa s-a întâmplat şi în România, unde Legea nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost declarată neconstituţională la 8 noiembrie 2009.

Parcursul legislaţiei cu privire la stocarea datelor în România

Legea nr. 298/2008 privitoare la retenţia datelor a fost adoptată de Parlamentul de la Bucureşti la 18 noiembrie 2008, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu şi ulterior publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008.

Potrivit legii, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă din România ar fi fost obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locul unde se află cel care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. De asemenea, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă erau obligaţi să stocheze timp de şase luni SMS-urile trimise, destinatarul şi momentul trimiterii. Similar, cei care furnizau servicii de internet erau obligaţi să stocheze timp de şase luni următoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizică şi IP-ul celui care s-a conectat la internet, data şi ora la care s-a conectat, precum şi data şi ora la care s-a realizat deconectarea.

Legea prevedea ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, dacă informaţiile indică pregătirea unei infracţiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Controversele au început în ianuarie 2009, cu puţin timp înainte de a trebui ca legea să intre în vigoare.

ONG-urile au reclamat imediat că legea încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale, că România va deveni o ţară a lui Big Brother, iar cetăţenii ei vor fi transformaţi în roboţi controlaţi şi controlabili de către autorităţile statului, în urma legii care prevede stocarea datelor telefonice. Ca urmare, mai multe ONG-uri au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională. S-a ajuns chiar şi la marşuri de protest.

La rândul său, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că unele din noile prevederi privind reţinerea datelor telefonice încurcă activitatea procurorilor şi a spus că va propune Ministerului Justiţiei modificarea acestora.

Şi George Maior, directorul SRI, a afirmat că Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului va conduce la birocratizarea activităţii Serviciului. Există, în lege, o confuzie între zona obţinerii de informaţii şi aceea legată de zona judiciară, a explicat Maior.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a cerut o dezbatere publică pe tema noilor prevederi legale privind stocarea datelor privind convorbirile telefonice şi traficul pe internet, argumentând că există încă o teamă că astfel de instrumente ar putea să fie folosite în mod abuziv.

Supus acestor presiuni, Guvernul a adoptat un memorandum de amânare a aplicării prevederilor Legii 298/2008 până la 31 decembrie 2009. „Prin intrarea în vigoare a acestei legi, activitatea de urmărire penală este mult îngreunată şi în unele cazuri chiar blocată. În plus, nu toţi furnizorii  de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate şi nici nu pot asigura într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor”, a precizat Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale(MCSI).

De altfel, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a declarat că impedimentele pe care le implică Legea 298 privind reţinerea datelor telefonice au afectat anchetele în cazul Ciorogârla şi ale atacurilor de la Braşov şi de la o bancă din Cluj, Kovesi spunând că suspendarea legii este o idee bună.

Totuşi, şeful de atunci al Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, a declarat la 27 februarie 2009, pentru NewsIn, că aplicarea Legii 298/2008 nu este suspendată, pentru că Guvernul a aprobat doar un memorandum care prevede etapizarea aplicării actului normativ. Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) a explicat faptul că o lege poate fi suspendată doar printr-o altă lege sau o OUG. Puşcaş a mai spus că, dacă Legea privind reţinerea datelor nu era aprobată de Guvernul Tăriceanu în noiembrie 2008, România ar fi intrat în procedura de infringement.

La rândul său, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale de la vremea aceea, Gabriel Sandu, a declarat, pentru NewsIn, că nu va elabora o Ordonanţă de Urgenţă prin care să se suspende aplicarea Legii 298/2008, întărind ideea că în şedinţa de guvern s-a aprobat doar punctul referitor la elaborarea unui plan operaţional prin care să fie asigurate toate premisele aplicării acestei legi în cele mai bune condiţii.

Toate aceste cacofonii au luat sfârşit în momentul în care Legea nr 298/2008 a stocării datelor a fost declarată neconstituţională, la 8 octombrie 2009, CCR luând în discuţie o excepţie invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange.

În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arăta că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articolul 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Curtea Constituţională a arătat ulterior, în motivarea deciziei sale prin care Legea 298/2008 privind stocarea datelor telefonice a fost declarată neconstituţională, că textul este redactat „ambiguu”, afectează drepturi şi libertăţi fundamentale şi deschide posibilitatea unor „abuzuri” prin reţinerea datelor utilizatorilor.

„Vreau să vă atrag atenţia în legătură cu cât de departe putem merge cu tehnologia IT în viaţa privată a persoanelor.  De exemplu în România, urmând recomandările Uniunii Europene, a fost adoptată o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, iar în România a fost o dezbatere extrem de largă pe această temă. Probabil în ţările foste comuniste este mult mai dificil să le explici cetăţenilor de ce aceste date trebuie să fie stocate şi folosite de autorităţi în caz de necesitate”, comenta în 2009 preşedintele Traian Băsescu, la un forum IT, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Comisia Europeană nu a luat poziţie faţă de respingerea de către Curtea Constituţională a legii de implementare a directivei UE privind stocarea datelor, însă precedente din alte state membre arătau că România era obligată să modifice legea şi să aplice dreptul european.

„Nu comentăm asupra acestei decizii a Curţii Constituţionale, este o chestiune internă”, a declarat pentru NewsIn Michele Cercone, purtător de cuvânt al comisarului pentru justiţie, securitate şi libertăţi cetăţeneşti. Întrebat în legătură cu posibilele consecinţe ale netranspunerii directivei europene privind stocarea datelor în legislaţia românească, Cercone a spus că nu doreşte să speculeze asupra unor „situaţii ipotetice”.

Imediat după ce a fost declarată neconstituţională Legea 298/2008, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, declara pentru NewsIn că speră că un proiect de modificare a legii va fi promovat repede. „Legea privind retenţia datelor, încă de la momentul adoptării, am considerat că ne îngreunează activitatea foarte mult. De aceea am şi propus ministrului de justiţie modificarea acestei legi, încă de la începutul anului, am şi participat la un grup de lucru pentru finalizarea proiectului de modificare. Sper că proiectul de modificare a aceastei legi care a fost declarată neconstituţională va fi promovat cat mai repede”, a spus Kovesi.

La rândul său, ministerul condus atunci de PSD-isul Gabriel Sandu a promis că va cauta soluţii de evitare a infringementului, după ce Legea 298 a fost declarată neconstituţională. Ministerul Comunicaţiilor dădea asigurări că se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situaţia creată, în vederea identificării posibilelor soluţii pentru ca legislaţia românească să fie conformă cu acquis-ul comunitar.

La 23 iunie 2011, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a anunţat că a lansat spre consultare publică proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate  de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE solicită României să transpună integral normele UE în privinţa păstrării datelolor

România a solicitat CE un studiu actualizat privind impactul liberalizării pieţei muncii în UE


România, alături de Bulgaria, a solicitat Comisiei Europene realizarea unui nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţelor forţei de muncă asupra economiilor din statele membre ale UE, studiul urmând a fi publicat în cursul lunii noiembrie 2011, informează MAE.

Conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, vechile state membre ale Uniunii Europene pot aplica măsuri restrictive tranzitorii privind accesul pe piaţa muncii al cetăţenilor noilor state membre, în trei etape temporale, de la data aderării, pe formula „2+3+2” ani. Aceste restricţii vor expira complet, în cazul românilor şi bulgarilor, la 1 ianuarie 2014.

În prezent, lucrătorii din România beneficiază de acces liber pe pieţele muncii din 15 state membre, iar 11 state membre aplică restricţii totale sau parţiale privind accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă. Spania a reintrodus în iulie restricţii pentru lucrătorii români, după ce din 2009 liberalizase accesul muncitorilor români.

Potrivit MAE, obiectivul României este deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii români în toate statele UE, astfel încât cetăţenii români să se bucure de acest drept fundamental cât mai curând posibil.

Ministerul Afacerilor Externe arată că menţine un dialog constant cu autorităţile din celelalte state membre UE pentru atingerea acestui obiectiv.

În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea, cu o largă majoritate, în cadrul sesiunii plenare din 25 octombrie 2011, a Rezoluţiei Parlamentului European privind deschiderea pieţei muncii din statele membre ale UE pentru cetăţenii români şi bulgari.

Iniţiativa Parlamentului European este complementară demersurilor României şi Bulgariei pe lângă statele membre şi Comisia Europeană pentru ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru lucrătorii din cele două state, arată MAE.

Raportul care a stat la baza rezoluţiei, iniţiat de parlamentarului european Traian Ungureanu (PPE, RO), a beneficiat de susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, transmiţând un mesaj unitar al Parlamentului cu privire la necesitatea liberalizării totale a pieţei forţei de muncă, respectării drepturilor lucrătorilor, dar şi a drepturilor membrilor de familie care îi însoţesc, precum şi a recunoaşterii calificărilor profesionale. Documentul face un apel ferm pentru eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii  pentru statele membre care încă le menţin.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază principalul mesaj al rezoluţiei, în sensul că libera circulaţie a lucrătorilor este un drept pe care îl au cetăţenii europeni şi, prin urmare, este necesară implementarea corectă şi coerentă a legislaţiei UE de către statele membre. Nu există o logică socio-economică de a menţine restricţiile de intrare pe pieţele forţei de muncă din unele state membre, în condiţiile în care nu se înregistrează efecte negative produse de mobilitatea forţei de muncă.

Rezoluţia Parlamentului European reiterează faptul că este necesară eliminarea eventualelor bariere directe sau indirecte, în special cele legate de comportamentul discriminatoriu bazat pe cetăţenie, refuzul acordării de drepturi pentru membrii de familie, sistemele de asigurări sociale şi alte bariere de natură să împiedice sau să descurajeze lucrătorii să circule liber în căutarea unui loc de muncă.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România a solicitat CE un studiu actualizat privind impactul liberalizării pieţei muncii în UE

România are capacitatea de a recupera întârzierile în absorbţia de fonduri europene, crede Cioloş


Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat luni că România are capacitatea de a recupera întârzierile privind absorbţia de fonduri europene şi s-a arătat optimist în ceea ce priveşte reluarea rambursărilor, .

”România s-a angajat din propria iniţiativă în vara acestui an la un plan de acţiuni pentru a clarifica rolul instituţiilor în achiziţii publice şi să înceapă controale la proiectele pentru care s-au făcut plăţi, aflate în derulare. Comisia Europeană  va analiza în zilele următoare rezultatele acestor clarificări, măsuri şi adoptări pe care România le-a făcut şi în funcţie de aceste lucruri să reia cererile de rambursări. Eu, din câte ştiu şi cu elementele pe care le am în momentul de faţă, sunt destul de optimist legat de acest lucru”, a spus Cioloş.

Comisarul a precizat că problema rambursărilor a fost deja discutată cu autorităţile române.

”De fiecare dată când am întânire cu premierul şi preşedintele abordăm şi probleme care nu sunt strict legate de mandatul meu. Cu domnul premier, cu domnul preşedinte, dar şi cu Leonard Orban (ministrul Afacerilor Europene, n.r.) am discutat despre măsurile pe care România le-a luat pentru  rambursarea plăţilor pe fondurile structurale, pentru a clarifica lucrurile privind achiziţiile pe proiectele publice, pe simplificarea procedurilor la ANRMAP, la celelalte instituţii şi la autorităţile de management care se ocupă de fonduri structurale.  Eu nu aştept să vin în România să transmit mesaje. O fac şi de la Bruxelles dacă consider că trebuie transmis ceva pentru a evita problemele”, a precizat Cioloş.

În opinia comisarului european, crearea Ministerului Afacerilor Europene va duce la recuperarea întârzierilor pe absorţia de fonduri.

”Crearea acestui nou minister al Afacerile Europene şi numirea lui Leonard Orban în această funcţie reprezintă un pas important înainte. Dacă Orban va fi sprijinit de Guvern, de Parlament, România poate să recupereze mult din întârzierilr pe care le are în absorbţia fondurilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ, pentru că ambele aspecte sunt importante. O accelerare prea mare a absorbţiei din punct de vedere cantitativ nu este recomandată . Este posibil ca după un an sau doi să se vină cu corecţii financiare, pentru că plăţile s-au făcut cu erori sau pentru că nu s-a ţinut cont de reguli. Nu cred că este în interesul României. De aceea, aspectele cantitative şi calitative trebuie luate în vedere.  Este un pas înainte şi important să se vadă rezultatele atât cantitativ, cât şi calitativ”, a conchis Cioloş.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România are capacitatea de a recupera întârzierile în absorbţia de fonduri europene, crede Cioloş

Liderii UE vor lua măsuri decisive pentru contracararea crizei, afirmă Parisul, după reuniunea G20


Summitul Uniunii Europene de luna aceasta va permite luarea unor măsuri decisive privind contracararea crizei din Zona Euro, a declarat ministrul francez de finanţe Francois Baroin, după reuniunea grupului G20 de la Paris.

El a dat asigurări că summitul va oferi „răspunsuri clare” şi că băncile centrale vor continua să le furnizeze băncilor lichidităţi.

Potrivit comunicatului dat publicităţii după reuniunea de la Paris, miniştrii din G20 „îşi iau angajamentul ca FMI să aibă resurse adecvate”.

Întâlnirea din Franţa a intervenit pe fondul temerilor privind propagarea problemei deficitelor în UE. Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu această ameninţare la adresa economiei lor.

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au discutat vineri telefonic despre criză.

Şefa FMI, Christine Lagarde, a avertizat că economiile emergente, a căror creştere a ajutat la susţinerea economiei mondiale în perioada de criză globală, încep să fie afectate de problemele cu care se confruntă economiile dezvoltate. „Principala problemă este că situaţia s-a deteriorat în loc să se îmbunătăţească în ultimele trei săptămâni”, a explicat ea. „Am auzit mult din partea pieţelor emergente că sunt foarte îngrijorate în legătură cu riscul unei contagiuni”, a adăugat Lagarde.

Detalii despre planul de salvare discutat la Paris includ o ştergere mai mare decât prevăzut iniţial a datoriei Greciei, un fond european de salvare mult mai puternic şi recapitalizarea băncilor mai slabe, pentru a le ajuta în faţa pierderilor inevitabile.

Planul trebuie finalizat până la summitul de săptămâna viitoare, de la Bruxelles.

Potrivit BBC News, toţi ochii sunt îndreptaţi acum către liderii Franţei şi Germaniei, care trebuie să ofere detalii convingătoare la reuniunea la vârf. „În mod clar mai au multă muncă de făcut, atât în ceea ce priveşte strategia, cât şi detaliile”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner.

Miniştrii de finanţe din G20 au declarat că salută măsurile „de sporire a capacităţii şi flexibilităţii EFSF (Fondul european de stabilitate financiară – n.r.)”. Ei şi-au luat angajamentul să depună în continuare eforturi pentru a „maximiza impactul EFSF pentru a evita contagiunea”.

EFSF a fost folosit pentru a finanţa pachetele de salvare pentru Irlanda şi Portugalia, dar există temeri că nu va putea face faţă, dacă va fi nevoie să salveze şi economii mai mari, precum Spania sau Italia, ţări al căror rating a fost scăzut în ultimele săptămâni.

Un alt subiect discutat la Paris a fost o eventuală consolidare a FMI. În timp ce ţările emergente pledează pentru consolidare, alte state, în special SUA, sunt reticente şi preferă să aştepte ca Zona euro să ia măsuri mai puternice.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Liderii UE vor lua măsuri decisive pentru contracararea crizei, afirmă Parisul, după reuniunea G20

Grecia ar putea primi la începutul lui noiembrie opt miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE


Inspectorii financiari internaţionali au declarat că au ajuns la o înţelegere cu Grecia, în privinţa reformelor care vor repune pe picioare economia elenă, urmând ca ţara să primească, la începutul lui noiembrie, opt miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE, relatează BBC News.

Uniunea Europeană (UE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au anunţat că au stabilit împreună cu autorităţile de la Atena
„politicile economice şi financiare” care să permită deblocarea următoarei tranşe din pachetul de salvare pentru Grecia.

Anunţul vine după ce troica UE-FMI-BCE a comunicat că Grecia nu va putea atinge ţintele fiscale stabilite pentru anul în curs.

„Odată ce Eurogroup (miniştrii de finanţe din zona euro, n.r.) şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de opt miliarde euro va deveni disponibilă, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat.

Statele din zona euro vor contribui la ajutorul acordat Greciei cu 5,8 miliarde euro, restul de 2,2 miliarde euro venind din partea FMI.

„Succesul programului continuă să depindă de mobilizarea finanţării adecvate, atât prin implicarea sectorului privat, cât şi a sectorului de stat,” se mai arată în comunicat.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Grecia ar putea primi la începutul lui noiembrie opt miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE

CE a aprobat fonduri nerambursabile de 724 mil.euro pentru autostrăzile Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu


Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută finanţări nerambursabile de 724 milioane euro pentru construcţia autostrăzilor Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu, cu temen de finalizare în 2013, a anunţat luni Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

„Aceste decizii ale Comisiei Europene constituie o veste extraordinară pentru România pentru că ne permit să începem decontarea din bani europeni nerambursabili a lucrărilor pentru construcţia autostrăzilor de pe Coridorul IV. Aprobarea finanţării europene pentru aceste două proiecte va duce şi la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene la MTI până la sfârşitul anului, urmând ca în 2012 şi 2013 să cheltuim integral cele două miliarde de euro alocate pentru proiectele de infrastructură rutieră. În următoarele săptămâni vor începe efectiv şi lucrările la aceste proiecte, după finalizarea perioadei de proiectare prevăzute în contractele semnate în lunile mai şi iunie anul acesta”, a declarat, luni, ministrul Anca Boagiu.

Cele două autostrăzi fac parte din Coridorul IV pan-european.

Proiectul Nădlac-Arad vizează proiectarea, supervizarea şi construcţia unei autostrăzi între Nădlac şi Arad, de 38,882 km, dar şi a unui drum de legătură între Nădlac şi DN7, în lungime de 5,911 km.

Astfel, vor fi construite două poduri, 11 pasaje, trei noduri rutiere, un centru de întreţinere şi două zone de servicii. Contribuţia nerambursabilă din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene pentru acest obiectiv este de 213,8 milioane euro, iar termenul de finalizare este 2013.

„Prin construcţia autostrăzii Nădlac-Arad se estimează o reducere cu 40% a numărului de accidente pentru traficul între Nădlac şi Arad, precum şi o reducere a timpului mediu de călătorie la 26 minute. Prin construcţia autostrăzii Orăştie-Sibiu se estimează reducerea cu 20% a numărului de accidente pentru traficul între Orăştie şi Sibiu, precum şi reducerea timpului mediu de călătorie la 56 de minute”, potrivit MTI.

Proiectul Orăştie-Sibiu are drept obiectiv proiectarea, supervizarea şi construcţia unei autostrăzi între Orăştie şi Sibiu, de 82,07 km. Proiectul prevede construcţia a nouă poduri, a trei viaducte, a 25 de pasaje, a opt noduri rutiere, a două centre de întreţinere şi a patru zone de servicii.  Contribuţia nerambursabilă din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene pentru acest obiectiv este de 510,1 milioane euro, iar termenul de finalizare este 2013.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE a aprobat fonduri nerambursabile de 724 mil.euro pentru autostrăzile Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu

CE a trimis o solicitare de informaţii României privind implementarea normelor în telecomunicații


Comisia Europeană (CE) a trimis o solicitare de informaţii României deoarece nu a notificat măsurile adoptate pentru implementarea în întregime, prin legi naţionale, a noilor norme din domeniul telecomunicaţiilor, termenul limită fiind 25 mai, potrivit unui comunicat transmis marți de CE.

România trebuie să răspundă la scrisoarea de notificare oficială în următoarele două luni.

Alte 19 țări au primit solicitări de informații, respectiv Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Solicitările de informaţii iau forma unor scrisori de notificare oficială în cadrul procedurilor UE de constatare a încălcării obligaţiilor conform legislaţiei comunitare.

Noile norme  în domeniul telecomunicațiilor acordă întreprinderilor şi consumatorilor noi drepturi în ceea ce priveşte telefonia, serviciile mobile şi accesul la internet. Printre acestea se numără dreptul consumatorilor de a schimba operatorul de telecomunicaţii într-o singură zi, fără a-şi schimba numărul de telefon, dreptul la mai multă claritate în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor şi o mai bună protecţie a datelor cu caracter personal înregistrate online.

”Punerea în aplicare în mod rapid şi consecvent a acestor norme este o prioritate a Agendei Digitale pentru Europa. Totuşi, deşi procedurile legislative sunt în curs în toate statele membre ale UE, iar majoritatea statelor membre a informat Comisia în privinţa unor măsuri de punere în aplicare, doar şapte state membre (Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia şi Marea Britanie) au notificat Comisiei faptul că au pus în aplicare în întregime noile norme”, se precizează în comunicat.

Termenul stabilit de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri al UE pentru punerea în aplicare a noilor norme a fost 25 mai.

Dacă nu primeşte răspuns sau dacă nu este mulţumită de răspunsul primit, Comisia poate trimite o solicitare formală de punere în aplicare a legislaţiei, sub forma unui „aviz motivat” în temeiul procedurilor UE de constatare a încălcării legislaţiei UE, şi, în cele din urmă, poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE a trimis o solicitare de informaţii României privind implementarea normelor în telecomunicații

CE recomandă statelor membre să faciliteze accesul la conturile bancare prin preţuri rezonabile


Comisia Europeană (CE) recomandă statelor membre să faciliteze accesul la un cont bancar, cu costuri rezonabile, pentru toţi consumatorii, indiferent de ţara în care îşi au reşedinţa şi de situaţia lor financiară, se arată într-un comunicat al CE.

„Accesul la un cont bancar de bază este una din priorităţile Actului privind piaţa unică. Acesta are potenţialul de a ameliora vieţile a milioane de europeni. Este important să se pună capăt practicilor care exclud cetăţenii de la accesul la un serviciu de bază atât de esenţial, dându-le astfel posibilitatea de a se integra pe deplin în societatea în care trăiesc şi de a se bucura de beneficiile pieţei unice”, a declarat, luni, într-un comunicat, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier.

Peste un an, Comisia va evalua situaţia şi, dacă este cazul, va propune noi măsuri, inclusiv de natură legislativă, se precizează în comunicat.

„Accesul la un cont bancar a devenit o precondiţie pentru participarea deplină la viaţa economică şi socială a unei societăţi moderne, iar utilizarea numerarului este în scădere rapidă. În lumea de astăzi, lipsa accesului la un cont bancar de bază îngreunează viaţa de zi cu zi şi o face mai costisitoare. Totul, de la plata facturilor pentru utilităţi şi încasarea unor venituri sau a unor beneficii, până la cumpărarea de bunuri şi servicii, devine o problemă. (…) Recomandarea de astăzi  (luni, n.r.) a Comisiei Europene, privind accesul la un cont de plăţi de bază, va promova incluziunea financiară şi socială pentru consumatorii din întreaga Europă”, se precizează în comunicat.

Propunerea CE face referire la faptul că un consumator cu reşedinţa în Uniune, indiferent de situaţia sa financiară, ar trebui să aibă dreptul de a-şi deschide şi de a utiliza un cont de plăţi de bază, inclusiv în alt stat membru decât cel în care îşi are reşedinţa permanentă.

Contul bancar trebuie să îi permită titularului să primească, să depoziteze, să transfere şi să retragă fonduri. De asemenea, ar trebui să permită debitările directe şi viramentele, dar nu include creditele pe descoperit de cont.

În vederea garantării unor tarife corespunzătoare, care să le permită consumatorilor un acces efectiv la conturile de plăţi de bază, recomandarea stabileşte principiul că, în cazul în care contul nu este gratuit, comisioanele percepute de prestatorul de servicii de plată trebuie să fie rezonabile. Fiecare stat membru trebuie să determine ce înseamnă comision rezonabil, ţinând cont de criterii precum nivelul veniturilor din ţara respectivă, comisioanele medii pentru conturile de plăţi sau costul total al furnizării unui cont de plăţi de bază.

În acelaşi timp, statele membre au libertatea de a desemna unul, mai mulţi sau chiar toţi prestatorii de servicii de plată drept furnizori de conturi de plăţi de bază.

Totodată, CE propune statelor membre lansarea de campanii prin care publicul să fie informat de disponibilitatea acestor conturi de plăţi de bază, de condiţiile tarifare ale acestora, de procedurile care trebuie urmate pentru exercitarea dreptului de a avea acces la acestea şi de metodele prin care pot avea acces la un mecanism extrajudiciar de reclamaţie şi despăgubire.

Comisia solicită statelor membre să realizeze statistici fiabile privitoare la conturile de plăţi de bază, în vederea asigurării unei mai bune monitorizări a situaţiei.

Circa 30 de milioane de consumatori cu vârstă peste 18 ani din Uniunea Europeană nu au un cont bancar, potrivit unor studii recente. Dintre aceşti 30 de milioane de cetăţeni rămaşi în afara sistemului bancar, se estimează că între 6 şi 7 milioane se găsesc în această situaţie din cauză că li s-a refuzat accesul la un cont bancar.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE recomandă statelor membre să faciliteze accesul la conturile bancare prin preţuri rezonabile

CE şi FMI s-au întâlnit cu principalele bănci străine ce au subsidiare în România


Reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional s-au întâlnit în data de 16 martie 2011, la Bruxelles, cu băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România, care şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de România, informează CE.

La întâlnire au participat Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank, precum şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, Ministerului Finanţelor Publice din România, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Grupului Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiţii şi reprezentanţi ai autorităţilor din ţara-gazdă. Banca Centrală Europeană a participat în calitate de observator.

La reuniunea – organizată în cadrul Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare – băncile-mamă şi-aui reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de România, gest salutat de Comisia Europeană şi FMI.

Alături de noul program de asistenţă financiară de tip preventiv solicitat de România şi care urmează să fie aprobat de FMI şi UE, acest angajament pe termen lung va contribui la consolidarea încrederii investitorilor în România şi la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă, au apreciat CE şi FMI.

Aceasta a fost cea de-a cincea întâlnire a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare destinată României, după cele desfăşurate în anii 2009 şi 2010. Participanţii şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că, pe toată durata programului, băncile-mamă şi-au onorat în mare măsură angajamentele privind expunerea faţă de România la nivel de grup. De asemenea, băncile-mamă şi-au îndeplinit angajamentul de a furniza ex-ante capital suplimentar în anii 2009 şi 2010, astfel încât rata de adecvare a capitalului a subsidiarelor acestora s-a menţinut la peste 10% pe toată durata programului. Băncile vor continua să asigure un nivel al solvabilităţii cu mult peste 10%.

De asemenea, participanţii au reiterat rolul major pe care Iniţiativa europeană în domeniul coordonării bancare l-a avut în sprijinirea României pentru depăşirea punctului culminant al declinului economic şi financiar. Băncile şi-au exprimat în mod colectiv interesul de a menţine la un nivel adecvat sau de a-şi majora expunerea faţă de România.

În contextul Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, participanţii au convenit asupra unor discuţii periodice pentru continuarea dezbaterilor pe aceste teme.

Pe parcursul reuniunii, participanţii au fost informaţi asupra progresului realizat în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţionalităţilor referitoare la politicile economice convenite prin programul actual de asistenţă financiară, precum şi asupra principalelor condiţionalităţi prevăzute de noul program de tip preventiv în valoare de 5 miliarde euro, solicitat de România şi care urmează să fie aprobat atât de UE, cât şi de FMI.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE şi FMI s-au întâlnit cu principalele bănci străine ce au subsidiare în România

Principalele nouă bănci cu capital străin din ţara noastră vor să îşi menţină expunerea pe România


Băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în România şi-au afirmat angajamentul pe termen lung faţă de această ţară în cadrul unei reuniuni a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, organizată pe 16 martie la Bruxelles.

„În cadrul unei reuniuni a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, organizată în data de 16 martie 2011 la Bruxelles, băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în România şi-au afirmat angajamentul pe termen lung faţă de această ţară. Alături de noul program de asistenţă financiară de tip preventiv convenit cu FMI şi UE, acest angajament pe termen lung va contribui la consolidarea încrederii investitorilor în România şi la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

Reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional s-au întâlnit în data de 16 martie 2011 la Bruxelles cu băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România (Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank).

De asemenea, la reuniune au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, Ministerului Finanţelor Publice din România, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiţii, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor din ţara-gazdă. Banca Centrală Europeană a participat la reuniune în calitate de observator.

„Aceasta a fost cea de-a cincea întâlnire a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare destinată României, ulterior celor desfăşurate în anii 2009 şi 2010. Participanţii şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că, pe toată durata programului, băncile-mamă şi-au onorat în mare măsură angajamentele privind expunerea faţă de România la nivel de grup. De asemenea, băncile-mamă şi-au îndeplinit angajamentul de a furniza ex ante capital suplimentar în anii 2009 şi 2010, astfel încât subsidiarele acestora au menţinut o rată de adecvare a capitalului de peste 10% pe toată durata programului. Băncile vor continua să asigure un nivel al solvabilităţii cu mult peste 10%”, se arată în comunicat.

De asemenea, băncile şi-au exprimat interesul de a-şi menţine expunerea pe România.

„Totodată, participanţii au reiterat rolul major pe care Iniţiativa europeană în domeniul coordonării bancare l-a avut în sprijinirea României pentru depăşirea punctului minim al declinului economic şi financiar. Băncile şi-au exprimat în unanimitate interesul de a menţine la un nivel adecvat sau de a-şi majora expunerea faţă de România”, se precizează în comunicat.

În contextul Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, participanţii au convenit să se organizeze reuniuni periodice pentru continuarea dezbaterilor pe aceste teme.

Pe parcursul reuniunii, participanţii au fost informaţi asupra progresului realizat în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţionalităţilor referitoare la politicile economice convenite prin programul actual de asistenţă financiară, precum şi asupra principalelor condiţionalităţi prevăzute de noul program de tip preventiv în valoare de 5 miliarde euro, cu o durată de doi ani, care se anticipează a fi aprobat în curând atât de UE, cât şi de FMI.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Principalele nouă bănci cu capital străin din ţara noastră vor să îşi menţină expunerea pe România

Impas privind finanțarea Fondului de Solidaritate al UE


Alocarea banilor din Fondul European pentru Solidaritate pentru șase state din Europa Centrală și de Est care au avut de suferit de pe urma inundațiilor din 2010 a fost amânată, din cauza dezacordului dintre Comisia PE pentru bugete și Consiliul de miniștri privind modul de finanțare a ajutorului.

Membrii Comisiei pentru bugete au criticat Consiliul pentru respectarea riguroasă a limitei maxime de 2,91% în ceea ce privește creșterea finanțării, rezultatul unor aprige negocieri pentru bugetul 2011, în loc să găsească o soluție durabilă pentru evenimentele neprevăzute.

Majoritatea membrilor Comisiei pentru bugete dezaprobă modul în care Consiliul propune finanțarea  ajutorului pentru țările care au suferit de pe urma inundațiilor, prin crearea unei „rezerve negative”. Pentru aceasta se prevăd maximum 200 de milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă că va fi aproape epuizată după decizia actuală de mobilizare a 182,4 milioane de euro pentru România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă și Croația.

Președintele Comisiei pentru bugete, Alain Lamassoure (PPE, FR), a declarat: „Recurgerea la aceasta abordare învechită  [a „rezervei negative”] nu este o soluție”. El a făcut referire la declarația semnată de statele membre în cadrul ciclului bugetar de anul trecut, care precizează că UE își va respecta obligațiile sale financiare. „Trebuie să găsim un acord pentru a face față evenimentelor neprevăzute”, a insistat deputatul european.

Criticând refuzul Consiliului de a aproba noi sume, Derek Vaughan (S&D, UK), a acuzat în mod direct Marea Britanie: „Marea Britanie este cea care blochează, deoarece primul ministru a promis păstrarea limitei de 2,91% în ceea ce privește creșterea finanțărilor. Se va întâmpla așa de fiecare dată de acum înainte ?” Salvador Garriga (PPE, ES) și Helga Trüpel (grupul Verzilor/ALE, DE) au susținut de asemenea că Consiliul ar trebui să respecte declarația pe care a semnat-o. Deputatul Salvador Garriga a declarat: „nu mă pot gândi acum la altceva mai urgent”.

László Surján (PPE, HU) a fost de acord că „noi sume” ar trebui aprobate prin rectificarea bugetului, dar a spus că ar prefera să se respecte propunerea actuală pentru „a demonstra solidaritate și pentru a evita dificultăți în plus pentru oamenii care au așteptat deja un an pentru a primi un ajutor financiar”.

Deputații speră că în cadrul reuniunii cu Președinția maghiară a Consiliului și cu Comisia (trilog) din 30 martie se va găsi o soluție la acest impas, așa încât sprijinul financiar să poată fi acordat cât mai curând și să poată fi implementată o abordare structurală pentru evenimentele neprevăzute. Președintele Lamassoure a declarat că este curios să vadă cum interpretează statele membre însele declarația de anul trecut.

Reprezentantul Președinției maghiare a solicitat o acțiune urgentă, declarând că speră să se ajungă la „o soluție tehnică pentru această problemă politică.”

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Impas privind finanțarea Fondului de Solidaritate al UE

Cum vrea Comisia Europeana sa schimbe viata IMM-urilor


Desi cele 23 de milioane de intreprinderi mici si mijlocii din Uniunea Europeana asigura locuri de munca pentru 67% din forta de munca din sectorul privat, IMM-urile au de infruntat foarte multe obstacole, de cele mai multe ori de natura administrativa. Acum, la aproape trei ani de la intrarea in vigoare a Small Business Act, act normativ destinat sa intareasca si sa simplifice viata intreprinderilor mici, Comisia Europeana si statele membre au stabilit noi cai de actiune pentru a raspunde problemelor ridicate de noile realitati economice.

Inca de la adoptarea primului cadru de politici cuprinzator pentru IMM-uri, SBA a usurat sarcinile administrative, a facilitat accesul companiilor la finantare si a sprijinit accesul acestora pe noi piete. 100 000 de IMM-uri au beneficiat de pe urma instrumentelor financiare ale programului-cadru pentru inovatie si competitivitate, creand peste 100 000 de locuri de munca, in timp ce, prin directiva privind platile cu intarziere, autoritatilor publice li se cere, in prezent, sa isi plateasca furnizorii in termen de 30 de zile, imbunatatind fluxul de lichiditati al intreprinderilor.

Potrivit aceluiasi set de masuri, in majoritatea statelor membre timpul si costurile necesare pentru infiintarea unei intreprinderi s-au redus considerabil, scazand media UE pentru o societate privata cu raspundere limitata de la 12 zile si 485 € in 2007, la 7 zile si 399 € in 2010.

In acelasi timp, procedurile online eficientizate si oportunitatile de ofertare in comun au facut ca participarea la achizitii publice sa fie mai usoara pentru IMM-uri, iar noul Centru UE din China destinat intreprinderilor mici si mijlocii sprijina accesul IMM-urilor pe pietele chineze.

Totusi, in ciuda povestilor de succes si a reusitei reformelor adoptate, o reexaminare a stadiului actual al implementarii arata ca mai sunt multe de facut pentru ajutorarea intreprinderilor mici si mijlocii. Statele membre, desi au recunoscut importanta aplicarii rapide a Small Business Act, inca prezinta diferente majore de adoptare a liniilor convenite, rezultatele obtinute variind considerabil de la o tara la alta, tarile UE trebuind sa isi intensifice eforturile de promovare a antreprenoriatului si a IMM-urilor.

In acest sens, Comisia Europeana va promova aplicarea principiului documentului unic, potrivit caruia autoritatile publice nu vor mai solicita aceleasi informatii, documente sau certificate daca acestea au fost deja furnizate cu ocazia altor proceduri si vor fi realizate „ghisee unice” in statele membre pentru facilitarea procedurilor administrative. In acelasi timp, pentru a stimula investitiile, cercaterea si inovarea, IMM-urile vor avea acces la mai multe sisteme de garantare a imprumuturilor, iar bancile vor avea posibilitatea de a implementa cu usurinta imprumuturi ale BEI si alte instrumente de finantare europeana. De asemenea, programele europene vor deveni mai accesibile prin simplificarea procedurilor.

Avantajele pietei unice vor fi consolidate prin masuri pentru facilitarea recuperarii transfrontaliere a creantelor, revizuirea sistemului european de standardizare pentru realizarea unor standarde mai favorabile si mai usor accesibile IMM-urilor si stimularea utilizarii normelor de etichetare a originii. Tot la nivelul pietei unice, in ciuda progreselor inregistrate, multe IMM-uri raman sceptice in privinta comertului transfrontalier. In primul rand, companiile considera ca sistemul de plati este greoi, la fel ca instrumentele de rezolvare a unor eventuale conflicte cu clientii, in special in zona de e-commerce.

Pe plan local, autoritatile vor trebui sa prezinte anual o planificare a legislatiei fiscale ce va intra in vigoare in urmatoarea perioada bugetara si sa reduca timpul necesar obtinerii licentelor si permiselor la o luna pana la sfarsitul lui 2013.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Cum vrea Comisia Europeana sa schimbe viata IMM-urilor

CE va pune la dispoziţia României 1,4 mld. euro prin noul acord, programul va începe la 1 mai


Directorul de ţară pentru România în cadrul Comisiei Europene (CE), Istvan Szekely, a declarat marţi că, în cadrul noului acord de tip preventiv, CE va pune la dispoziţia României 1,4 miliarde euro, iar dacă programul este aprobat de Consiliul European, acesta poate începe de la 1 mai.

„Autorităţile române au solicitat un nou acord de tip preventiv pe doi ani care, din partea noastră, se situează la un nivel de 1,4 miliarde euro, care va fi oferit împreună cu programul FMI-ului şi susţinut de Banca Mondială. Dacă acest program este aprobat de Consiliul European, acesta poate să înceapă de la data de 1 mai 2011. La nivel de experţi s-a ajuns la acorduri în ceea ce priveşte cadrul macroeconomic şi măsurile de reformă ce vor susţine acest program comun”, a spus Szekely.

Totodată, şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a anunţat marţi că oficialii Fondului au ajuns la o înţelegere cu autorităţile române privind un nou acord, de tip precautionary, în valoare de 3,6 miliarde de euro.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE va pune la dispoziţia României 1,4 mld. euro prin noul acord, programul va începe la 1 mai

O noua serie de finantari nerambursabile din partea Comisiei Europene


Comisia Europeana a lansat recent cererea de propuneri pentru acordarea de finantari nerambursabile in domeniul retelelor trans-europene de energie (TEN-E), pentru anul 2011, avand o suma maxima disponibila de 24,15 milioane euro.

Conform celor stabilite de Comitetul de asistenta financiara pentru proiectele trans-europene in domeniul energiei (TEN-E), data limita de depunere a propunerilor de proiecte este 28 februarie 2011.

Comisia va organiza o sesiune de informare cu privire la finantarea TEN-E (Information Day TEN-E) pentru anul 2011, care este programata a avea loc la 28 ianuarie, la Bruxelles. Inregistrarea participantilor este deja posibila, pana la data de 21 ianuarie, la adresa urmatoare de internet.

Calendarul estimativ al programului de lucru TEN-E pentru anul 2011:

* ianuarie 2011 – lansarea cererii de proiecte TEN-E 2011;

* 28 ianuarie 2011 – organizarea zilelor de informare (Information Day TEN -E);

* 28 februarie 2011 – termenul limita de depunere a propunerilor de proiecte;

* mai 2011 – procesul de evaluare a propunerilor;

* iulie 2011 – reuniunea Comitetului de Asistenta Financiara: selectia TEN-E 2011;

* septembrie 2011 – selectia 2011- exercitarea dreptului de examinare al PE;

* octombrie 2011- selectie 2011 – Decizia COM;

* decembrie 2011 – deciziile individuale ale COM pentru TEN-E 2011.

In vederea definitivarii acestor decizii individuale (care vor fi notificate de Comisie), beneficiarii vor fi contactati, de catre reprezentantii Comisiei, pentru a discuta proiectul de decizie si pentru a completa eventual informatiile solicitate.

In Romania, tratarea strategica a infrastructurii energetice este esentiala. De aceea, mobilizarea tuturor factorilor responsabili pentru asigurarea investitiilor necesare, mai ales din fonduri europene, pentru dezvoltarea sectorului energetic reprezinta o necesitate.

Romania s-a implicat si se va implica, in continuare, in dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere, prin sprijinirea procesului de investitii in domeniul energetic, sustinand dezvoltarea interconexiunilor cu statele vecine din UE (Bulgaria, Ungaria) si din spatiul extra-UE (Republica Moldova, Serbia, Ucraina, zona caspica).

Sursa: Departamentul pentru Afaceri Europene

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru O noua serie de finantari nerambursabile din partea Comisiei Europene