Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "CE"

România a avut în 2010 cea mai mare scădere a venitului real pe agricultor din UE, de 8,2%


Venitul real al agricultorilor români a scăzut în acest an cu 8,2%, înregistrând cel mai mare declin dintre ţările Uniunii Europene (UE), alături de Marea Britanie, în timp ce, pe ansamblul blocului comunitar, venitul a crescut cu 12,3%, arată datele preliminare prezentate luni de Eurostat.

Venitul real pe agricultor s-a diminuat în 21 de state membre şi a crescut în 6.

Cele mai mari scăderi au avut loc în România şi Marea Britanie (-8,2% în cazul ambelor ţări), Grecia (-4,3%) şi Italia (-3,3%). În schimb, venitul real pe agricultor a crescut cel mai mult în Danemarca (54,8%), Estonia (48,8%), Irlanda (39,1%), Olanda (32%) şi Franţa (31,4%)

Creşterea venitului real din agricultură în 2010 la nivelul UE a fost provocată în mare parte de majorarea valorii producţiei agricole la preţuri de producător, în termeni reali, de 4,3%, în timp ce costurile de producţie au crescut, în termeni reali, cu 0,8%.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.rombel.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România a avut în 2010 cea mai mare scădere a venitului real pe agricultor din UE, de 8,2%

Comisarul european pentru programare financiară şi buget, Janusz Lewandowski, vine joi în România


Comisarul european pentru programare financiară şi buget, Janusz Lewandowski, va efectua o vizită oficială în România joi, 2 decembrie, potrivit unui comunicat emis marţi de CE.

„Oficialul european se va întâlni cu preşedintele Senatului României, Mircea Geoană, şi cu ministrul român de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, precum şi cu membrii comisiilor parlamentare de afaceri europene şi de finanţe, buget şi bănci”, se arată în comunicat.

De asemenea, comisarul Lewandowski va susţine un discurs în deschiderea conferinţei cu titlul „Zece ani de azi înainte. Dezvoltare şi guvernanţă economică în Europa”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene şi Centrul Român de Politici Europene.

Sursa: NewsIn

Foto: http://gandeste.org/

Publicat in : Economic - FinanciarComments (13)

CE se aşteaptă ca economia României să avanseze cu 1,5% în 2011, potrivit prognozei de toamnă


Comisia Europeană (CE) estimează că economia României va scădea cu 1,9% la finalul acestui an, dar se aşteaptă ca aceasta să avanseze cu 1,5% în 2011, în special ca urmare a investiţiilor, potrivit prognozei de toamnă.

Comisia se aşteaptă ca economia României să avanseze cu 1,5% anul viitor în special ca urmare a investiţiilor, în vreme ce companiile şi-au ajustat liniile de producţie pentru a îndeplini cererea externă crescută.

Potrivit CE, deficitul de cont curent este prognozat să ajungă la 5,5% din valoarea nominală a produsului intern brut (PIB) în 2010, faţă de 4,5% în 2009, în principal ca urmare a diminuării sumelor trimise în ţară de cei ce lucrează în străinătate. Totuşi, această evoluţie reprezintă o îmbunătaţire comparativ cu cifrele înregistrate în perioada 2006-2008, se mai arată în raport.

Deficitul de cont curent este prognozat să se stabilizeze la 5,6% din PIB în 2011, întrucât cetăţenii români care lucrează în afara ţării beneficiază de îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii, iar sumele de bani trimise în ţară ar putea să crească din nou anul viitor.

De asemenea, prognoza de toamnă prevede că deficitul bugetar ar trebui să se reducă la 4,9% din PIB în 2011 şi la 3,5% în 2012.

Totodată, rata şomajului este estimată să ajungă la 7,4% în 2010, faţă de 6,8% anul trecut, şi să se diminueze uşor în 2011-2012. Potrivit raportului Comisiei, relansarea angajărilor va fi întârziată ca urmare a lipsei de flexibilitate din piaţa muncii şi ca urmare a concedierilor din sectorul public.

Oficialii Comisiei estimează şi că majorarea TVA şi creşterea preţurilor pentru mâncare va împinge inflaţia spre 8% în 2010, de la 4,6% anul trecut, dar că inflaţia anuală se va încadra în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR), de 3% plus sau minus un punct procentual la finalul lui 2011 şi în 2012.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.incont.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE se aşteaptă ca economia României să avanseze cu 1,5% în 2011, potrivit prognozei de toamnă

PE nu a primit din partea CE nicio propunere de retragere de fonduri destinate României


Europarlamentarul român Ramona Mănescu, coordonator al grupului liberal în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, infirmă o ştire apărută marţi din surse bulgare, potrivit căreia Comisia Europeană ar fi solicitat retragerea unor fonduri europene alocate României şi Bulgariei.

Potrivit unei ştiri apărute marţi în presa din Bulgaria, preluată de cea din România, Comisia Europeană ar fi cerut Parlamentului European să retragă o serie de fonduri UE ale Bulgariei şi României, deoarece aceste ţări nu au capacitatea să le absoarbă.

Potrivit europarlamentarului socialist bulgar Ivailo Kalfin, fondurile vizate în cazul Bulgariei erau alocate în cadrul Facilităţii Schengen şi al programului de preaderare ISPA. „În total, 27,5 milioane de euro din banii destinaţi pregătirii aderării la Schengen le vor fi luaţi Bulgariei şi României”, a anunţat europarlamentarul bulgar. El a adăugat că patru milioane de euro din fondurile alocate pentru Bulgaria în baza ISPA probabil că nu vor fi plătite.Comisia Europeană ar fi explicat că, din cauza problemelor la licitaţiile publice, implementarea multor proiecte a înregistrat întârzieri, a scris agenţia Focus News.

Eurodeputata Ramona Mănescu precizează, într-un comunicat transmis NewsIn, că „în realitate este vorba despre propunerea Comisiei Europene privind Bugetul General al UE pentru anul 2010”.

În fiecare an, Comisia propune aşa-numitul „transfer global”, destinat să reechilibreze creditele de plată pentru exerciţiu bugetar curent. Acest document, adoptat în Comisia Bugete a PE în luna octombrie, nu face referire în niciun caz la o pierdere de fonduri, ci este vorba despre o procedură uzuală de reportare a sumelor alocate iniţial pentru 2010, pentru  anii următori, 2011 sau chiar 2012, precizează europarlamentarul ALDE.

Situaţii de acest gen – explică Ramona Mănescu – apar atunci când Statele Membre înregistrează întârzieri în implementarea proiectelor prevăzute iniţial a fi finalizate până la finele respectivului an şi când, implicit, estimările de plăţi iniţiale se dovedesc a fi fost nerealiste. În consecinţă, Comisia propune reportarea acestor fonduri, plăţile aferente proiectelor în curs urmând a fi efectuate în anii următori, pe măsură ce acestea vor fi finalizate.

În ceea ce priveşte proiectele finanţate din fondul de preaderare ISPA, România a solicitat o extindere a perioadei de eligibilitate a proiectelor până în luna decembrie 2012, extindere acceptată, de altfel, de către Comisie în luna aprilie a acestui an. Astfel, plăţile aferente proiectelor care au înregistrat întârzieri în implementare în anul 2010, în marea majoritate, din cauza problemelor pe care România le are cu licitaţiile, vor fi efectuate în anii următori, 2011 şi 2012, pe măsură ce vor fi finalizate, arată Ramona Mănescu.

Referitor la implementarea Programului „Facilitatea de tranziţie pentru noile State Membre”, în cazul României previziunea iniţială nu a putut fi îndeplinită din cauza procesului lent de contractare şi a faptului că autorităţile de implementare au prezentat Comisiei, cu întârziere, documentele aferente cererii de propuneri, susţine europarlamentarul liberal. „Însa nici în acest caz nu este vorba despre o solicitare a Comisiei de a retrage fondurile europene alocate României şi Bulgariei, ci de o realocare a resurselor pentru anii următori, operaţiune efectuată de Comisia Europeană  la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, după revizuirea execuţiei actuale şi a utilizării prevăzute a creditelor de plată”, subliniază Ramona Mănescu.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.clujtoday.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru PE nu a primit din partea CE nicio propunere de retragere de fonduri destinate României

România se împotriveşte ca la viitorul summit UE să fie abordată tema noii perspective financiare


România nu doreşte abordarea, la viitorul summit european, a unor aspecte ce anticipează negocierile privind noua perspectivă financiară, care urmează să fie lansate anul viitor, după prezentarea Comunicării Comisiei Europene, a anunţat luni, la Bruxelles, ministrul de externe Teodor Baconschi.

Ministrul român al afacerilor externe a participat luni la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG). Principalul subiect de pe agenda reuniunii a fost pregătirea Consiliului European din 16-17 decembrie 2010. Miniştrii de externe au stabilit agenda reuniunii la nivel înalt, şefii de stat şi de guvern urmând a discuta la summit-ul din decembrie politicile economice, cu accent pe calendarul de instituire a mecanismului permanent de gestionare a crizelor şi reforma pensiilor, precum şi relaţiile UE cu partenerii strategici.

În contextul pregătirii Consiliului European, ministrul  român de externe a reiterat importanţa transmiterii unui mesaj pozitiv cu privire la Balcanii de Vest şi perspectiva europeană a regiunii.

În ceea ce priveşte politicile economice, miniştrii de externe au avut un schimb de opinii privind stadiul procesului de creare a mecanismului permanent pentru gestionarea crizelor, inclusiv din perspectiva modificărilor care vor fi aduse Tratatului de la Lisabona. În acest sens, preşedintele UE, Herrman van Rompuy, a lansat consultări cu Statele Membre.

Potrivit MAE, ministrul român de externe a subliniat importanţa ajungerii, la Consiliul European din decembrie, la un acord cu privire la conţinutul mecanismului şi la calendarul de implementare, care implică o amendare punctuală a Tratatului.

De asemenea, Teodor Baconschi a precizat că România nu doreşte abordarea, la viitorul summit european, a unor aspecte care anticipează negocierile privind noua perspectivă financiară, care urmează să fie lansate începând cu anul viitor, după prezentarea Comunicării Comisiei Europene, informează MAE. Aspectele legate de cheltuielile Uniunii nu trebuie discutate separat de obiectivele politice, consideră România.

Miniştrii de externe au avut un schimb de opinii pe baza prezentării, de către vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a programului de lucru al Comisiei pentru 2011, construit pe structura celor cinci priorităţi politice ale Uniunii:  abordarea crizei economice şi optimizarea evoluţiilor în sensul redresării economice; restabilirea creşterii economice pentru crearea de locuri de muncă, prin implementarea programului de reforme sub strategia Europa 2020; consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie; lansarea negocierilor pentru un buget modern al UE; exercitarea influenţei europene în plan global.

Comisia Europeană intenţionează să asigure continuarea implementării iniţiativelor emblematice prezentate pe parcursul anului 2010, dar şi lansarea de măsuri de reformă majore pentru sectoare-cheie, prin Cartea albă privind transporturile, revizuirea Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune pentru Pescuit. În context, vor fi prezentate propuneri legislative detaliate privind instrumentele financiare specifice şi programele prin care va fi implementat noul cadru financiar.

Miniştrii de externe au apreciat calitatea programului de lucru al Comisiei Europene, subliniind, printre altele, că aplicarea principiului „reglementare inteligentă” va aduce beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru comunitatea de afaceri.

Miniştrii de externe au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe baza Comunicării Comisiei Europene „Consolidarea răspunsului european la dezastre: rolul protecţiei civile şi al asistenţei umanitare”.

Ministrul român de externe a arătat că documentul Comisiei Europene reprezintă o bună bază pentru o abordare eficientă şi vizibilă a Uniunii în caz de dezastre. A susţinut, de asemenea, importanţa cooperării între diversele agenţii responsabile, la toate nivelele, şi a subliniat că România este interesată să participe la un viitor centru european de reacţie la crize.

Totodată, miniştrii de externe au agreat să continue discuţiile privind utilizarea unui sistem de video şi teleconferinţe care să faciliteze, la nivelul Consiliului, comunicarea în situaţii de criză.

Sursa: NewsIn

Foto: http://02varvara.wordpress.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România se împotriveşte ca la viitorul summit UE să fie abordată tema noii perspective financiare

PE îşi prezintă poziţia în legătură cu bugetul UE pe 2011,după eşecul negocierilor cu statele membre


Negocierile privind bugetul UE pentru anul 2011, care au avut loc între Parlamentul European și Consiliu, au ajuns la un impas luni seara, după ce câteva state membre au refuzat discutarea unei proceduri ce ar fi implicat PE în discuțiile despre sistemul de finanțare al UE pe termen mediu.

Potrivit presei, Marea Britanie şi Olanda s-ar fi împotrivit cel mai mult faţă de învestirea PE cu prerogative suplimentare în chestiunile bugetare.

Echipa de negociere a Parlamentului a subliniat disponibilitatea PE de a limita creșterea plăților în 2011 la 2,91 %, în timp ce pragul angajamentelor financiare (care determină viitoarele plăți) a fost stabilit la 1%. Totuși, membrii Parlamentului European au reiterat solicitarea de a deschide discuțiile privind implicarea Parlamentului în revizuirea sistemului de finanțare UE pe termen mediu, pentru a evita viitoare crize bugetare, arată un comunicat al legislativului european.

Parlamentul European este preocupat de faptul că, în condițiile alocării unor responsabilități suplimentare către UE prin Tratatul de la Lisabona, vor fi necesare din ce in ce mai multe manevre bugetare ad-hoc sau, în cel mai rău caz, nu se vor identifica modalitățile pentru a finanța politicile și sarcinile adoptate.

Dacă ar fi implicat în discuțiile pe marginea bugetului (de exemplu în calitate de observator), Parlamentul European nu numai că ar putea contribui,  prin prezentarea punctelor de vedere din PE în dezbateri încă de la începutul procedurii, dar, prin aceasta, ar putea facilita adoptarea de către Parlamentul European a rezultatului negocierilor, prin prezența reprezentanților săi la discuții și soluții propuse. (Pentru adoptarea viitorului cadru financiar, este necesară aprobarea Parlamentului European).

Poziţia Parlamentului faţă de taxa UE

Majoritatea membrilor Parlamentului European consideră ideea unei taxe UE ca fiind nerealistă. Pentru a crea o astfel de taxă nu numai că este necesară unanimitatea în Consiliu, dar și aprobarea tuturor parlamentelor naționale ale Statelor membre: e vorba de așa-numita „dublă unanimitate”. Parlamentul European cere însă deschiderea unor discuții cu privire la noi surse de finanțare pentru Uniunea Europeană, fără a defini anticipat care ar putea fi aceste surse de finanțare.

Principalul motiv pentru care Parlamentul European cere deschiderea  acestor discuții este faptul că sistemul actual pune prea multă presiune asupra bugetelor naționale, ceea ce face ca procedura anuală de bugetare să fie foarte dificilă și prea concentrată pe plafonul general al bugetului UE, în detrimentul a ceea ce este mai important, și anume conținutul bugetului. Și Comisia Europeană a prezentat un număr de opțiuni atunci când s-a pronunțat în ceea ce privește revizuirea bugetară (la 19 octombrie 2010).

Parlamentul European dorește să se ajungă la un acord asupra unei proceduri și a unei agende de lucru a discuțiilor înainte ca Uniunea Europeană să trebuie să decidă asupra viitorului cadru bugetar pe termen lung („Cadrul Financiar Multianual – CFM”, cunoscut și sub numele de „perspectivă financiară”).

Comisia Europeană este instituția care gestionează și implementează bugetul UE, ceea ce face ca această instituție să fie cea mai în măsură să calculeze nivelul plăților pentru un anumit an. Prin urmare, Parlamentul European a fost de acord să accepte estimarea Comisiei Europene de creștere cu 6% pentru plățile necesare în 2011 decât creșterea de 2,9% propusă inițial.

Pentru a ajunge la un acord asupra bugetului pe 2011,  principala condiție a Consiliului a fost însă de a avea un nivel mai scăzut de plăți. Chiar dacă mulți europarlamentari consideră nerealistă această cerință, ei sunt conștienți de faptul că partea importantă a bugetului o reprezintă nivelul angajamentelor.

În fapt, nivelul de plăți agreat reglementează momentul la care plățile ar trebui făcute, pe când angajamentele sunt decizii politice care determină cât de mult și unde anume Uniunea Europeană ar trebui să cheltuiască, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În condiţiile situației economice dificile în UE, Parlamentul pledează pentru o creștere a angajamentelor de aproximativ 1%, sub nivelul inflației.

Tratatul de la Lisabona prevede, referindu-se la următoarele negocieri bugetare pe termen lung („Cadrul Financiar Multianual – CFM”, cunoscut și sub numele de „perspectivă financiară”), că cele trei instituții europene, Consiliul, Comisia și Parlamentul European „trebuie să ia orice măsură necesară pentru a facilita adoptarea bugetului”(articolul 312, §5 TFEU).

În general, în privința bugetelor anuale, CFM și resurse proprii, președinții celor trei instituții europene „trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a promova consultarea și reconcilierea pozițiilor instituțiile pe care le conduc, în scopul de a facilita punerea în aplicare a prezentului Titlu”(articolul 324 TFUE).

Practic, ceea ce vrea Parlamentul European este să se ajungă la un acord asupra a cea ce înseamnă acest lucru în practică, mai exact să se stabilească o metodă pragmatică de lucru.

Europarlamentarii doresc ca bugetul (limitele superioare) pentru 2012 și 2013 să fie suficient de flexibil pentru a face loc noilor sarcini stabilite prin Tratat față de acum cinci ani când a fost adoptat cadrul bugetar actual. Acestea înseamnă resurse pentru noul Serviciu pentru Acțiune Externă, acțiunile pentru prevenire a viitoarelor crize financiare, o creștere a bugetului pentru noile Autorități de Supraveghere Financiară, intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, precum sau pentru proiectul de cercetare pentru energie din fuziune nucleară – „ITER”, care beneficiază de o susținere puternică din partea Statelor Membre.

O astfel de ajustare nu trebuie să însemne o creștere a bugetului total al Uniunii Europene, ci ar trebui mai degrabă să crească posibilitatea mutării fondurilor de la o linie bugetară la alta. În prezent, mutarea fondurilor între diferitele părți ale bugetului este foarte dificilă.

Un alt aspect important pentru Parlamentul European – preocupat să existe suficiente fonduri disponibile pentru a pune în aplicare deciziile – este așa-numita marjă de „flexibilitate”. Acest lucru are in vedere următorul aspect: dacă există o nevoie reală, dar neprevăzută, de fonduri suplimentare, atunci se pot adăuga fonduri suplimentare la bugetul UE, până la valoarea de 0,03% din venitul total brut. În anii trecuți această „flexibilitate” a fost folosită de Consiliu pentru a finanța construirea satelitului european „Galileo”, pentru a atenua criza alimentară din țările africane, iar, anul trecut, pentru a finanța pachetul de redresare economică pentru UE.

Punctul de vedere al Consiliului în prezent este că, în urma Tratatului de la Lisabona, acesta trebuie să decidă prin unanimitate pentru eliberarea „flexibilității” de 0,03%, în timp ce până acum a folosit ca procedură de decizie votul prin majoritate calificată (PE hotărând cu majoritate de trei cincimi din voturi).

Această metodă de lucru (decizie prin majoritate calificată în Consiliu şi votul a trei cincimi dintre membrii Parlamentului European) fusese inclusă în Acordul Interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. Ignorarea acestui aspect al Acordului Interinstituțional ar însemna că un singur Stat Membru poate bloca decizia în Consiliu.

Parlamentul European nu dorește punerea în aplicare a prevederilor Tratatului de la Lisabona şi un acord asupra felului în care aceste prevederi vor fi puse în aplicare. Deputații europeni vor un acord asupra metodei de lucru cu celelalte instituții cu privire la stabilirea următorului cadru bugetar pe termen lung (așa numitul Cadru Financiar Multianual). Potrivit prevederilor legale, este necesară aprobarea unui nou cadru financiar de către Parlamentul European.

Parlamentul a propus utilizarea precedentului utilizat prin participarea la Conferințele Interguvernamentale, şi anume trei membri ai Parlamentului European care să participe la toate discuțiile, pentru a facilita astfel adoptarea în Parlament a textului propus și evitarea blocajelor.

Care au fost cerințele Parlamentului în timpul negocierilor cu Consiliul?

Conferința Președinților (structura decizională a PE reunind toți președinții grupurilor politice din PE) a formulat şapte cereri, care ar conduce la un angajament mai clar din partea Consiliului în direcția structurării unei metode formalizate prin care să implice Parlamentul European în viitor în dezbaterile privind sistemul de finanțare a Uniunii Europene (Cadrul financiar multianual). Aceste cereri ale PE s-au referit, printre altele, la: aducerea la zi a cadrului financiar actual în raport cu noile sarcini ale UE, așa cum trebuie să rezulte din aplicarea Tratatului de la Lisabona; Revizuirea la mijlocul perioadei cadrului financiar pentru anii 2012 și 2013 (ceea ce nu presupune mai mulți bani pentru buget, ci punerea în aplicare a unei metode de revizuire în concordanță cu competentele rezultate din aplicarea Tratatului de la Lisabona, posibile măsuri anti-criză etc); implicare adecvată în pregătirile și negocierile cu privire la noul cadru financiar multianual (conform Tratatului).

Nu există nici un acord. Ce se întâmplă mai departe?

Comisia a anunțat că va pregăti un nou proiect de buget cât mai repede. După această propunere, Consiliul trebuie să adopte poziția sa în termen de o lună, iar europarlamentarii au la dispoziție 42 de zile pentru a decide dacă îl aprobă.

Acestea sunt limitele maxime admise – instituțiile ar putea, însă, să adopte pozițiile lor mult mai repede, țintind un acord în luna decembrie.

Parlamentul își exprimă convingerea că șefii de stat și de guvern ai UE, care se vor reuni în perioada 16-17 decembrie, vor impulsiona găsirea soluțiilor necesare.

Cât timp nu există buget pentru anul 2011, va fi utilizat bugetul anului precedent, cu sume anuale împărțite în 12 părți, pentru fiecare lună. Implicațiile sunt severe, dar nu sunt catastrofale. Sistemul de previzionare pe 12 luni implică bugete lunare pentru fiecare categorie care reprezintă exact a douăsprezecea parte din bugetul anului 2010. Acest sistem nu ia în considerare faptul că plățile sunt mai mari în anumite luni decât în altele. Soluția la această problemă se află la art. 315 din Tratat, care spune că „pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul, cu majoritate calificată, poate decide să adauge fondurile necesare”. Apoi, Parlamentul European trebuie să aprobe sau să reducă această sumă în termen de 30 de zile.

Această procedură poate fi folosită pentru a ajuta realizarea plăților în special în domeniul agriculturii. Statele membre au avansat plățile directe către agricultori în valoare de 30 de miliarde de euro, iar Comisia Europeană trebuie să le compenseze în ianuarie 2011. Pe baza sistemului de previzionare pe 12 luni, în absența bugetului, Comisia Europeană va avea doar 6 miliarde de euro disponibile – și astfel, Statele membre și Comisia riscă să se confrunte cu probleme serioasă. Acesta este un exemplu de consecințe ce pot apărea în cazul în care bugetul nu va fi aprobat înainte de luna ianuarie, arată PE.

Toate politicile adoptate recent vor  întâmpina probleme bugetare din moment ce nu exista bani (sau foarte puţini) pentru punerea lor în aplicare conform bugetului pe 2010. Exemplele sunt noile Autorități de Supraveghere Financiară, Serviciul pentru Acțiune Externă și proiectul de cercetare privind energia din fuziune nucleară – „ITER”. În proiectul de buget pentru 2011, a fost planificată și o creștere de 14% pentru politica de coeziune.

Sursa: NewsIn

Foto: http://ionel-bostan.blogspot.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru PE îşi prezintă poziţia în legătură cu bugetul UE pe 2011,după eşecul negocierilor cu statele membre

Sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru dezvoltarea tehnologiilor inovatoare


Comisia Europeana a lansat marti, 9 noiembrie, prima runda de cereri pentru propuneri de proiecte in cadrul programului de investitii NER300, care vizeaza proiecte demonstrative in domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon si al energiei produse din surse regenerabile.

Initiativa Comisiei va oferi sprijin financiar substantial pentru cel putin opt proiecte privind tehnologiile de captare si stocare a dioxidului de carbon (CSC) si pentru cel putin 34 de proiecte privind tehnologiile inovatoare din domeniul energiei produse din surse regenerabile. Potrivit Comisiei, programul vizeaza impulsionarea dezvoltarii economice cu emisii reduse de dioxid de carbon in Europa, creand astfel noi locuri de munca ecologice si contribuind la atingerea obiectivelor ambitioase ale UE in materie de schimbari climatice.

Prima cerere de propuneri marcheaza inceputul implementarii initiativei NER300. Denumirea programului decurge din modalitatea de finantare, initiativa urmand sa fie finantata din vanzarea a 300 de milioane de certificate de emisii din Rezerva pentru instalatiile nou-intrate (NER) din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Conform unei evaluari realizate de Comisia Europeana, la preturile de piata actuale ale certificatelor de emisii, initiativa valoreaza aproximativ 4,5 miliarde de euro, fiind cel mai mare program de acest gen din lume. Programul va favoriza astfel, realizarea unor investitii de peste 9 miliarde de euro, avand in vedere faptul ca initiativa NER300 va finanta pana la 50 % din costurile de construire si functionare aferente proiectelor CSC si celor din domeniul energiei produse din surse regenerabile.

Finantarea NER300 va putea fi asigurata si prin utilizarea altor instrumente ale UE, precum Fondurile structurale, Fondul de Coeziune si Programul energetic european pentru redresare (PEER), la care se pot adauga contributii private si alocari suplimentare din partea statelor membre.

Finantarea se va acorda pentru maximum trei proiecte pentru fiecare stat membru. Dupa consultarea statelor membre si efectuarea unei evaluari de catre Banca Europeana de Investitii, Comisia va stabili, printr-o decizie finala, lista proiectelor pe care urmeaza sa le cofinanteze. Societatile si companiile care doresc sa prezinte propuneri au la dispozitie trei luni pentru a depune ofertele la nivel national.

Mai multe informatii despre programul NER300 si cerintele pentru proiectele eligibile gasiti aici.

Sursa: DAE

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru dezvoltarea tehnologiilor inovatoare

CE vrea să interzică ţărilor UE să-şi mai trimită deşeurile nucleare în terţe ţări


Ţările membre UE nu vor mai avea voie să-şi exporte deşeurile nucleare în terţe ţări, potrivit unei noi propuneri prezentate miercuri de Comisia Europeană, în condiţiile în care reziduurile nucleare din câteva ţări foste comuniste, inclusiv România, au fost repatriate în trecut în Rusia.

În prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă statele UE nu doresc să depoziteze resturile combustibilului nuclear şi deşeurile radioactive pe teritoriul propriu, pot plăti ţări din afara blocului european care să preia aceste rămăşiţe. Comisarul UE pentru energie, Guenther Oettinger, vrea să pună capăt însă acestei practici.

„Nu vrem să exportăm deşeuri nucleare în ţări care nu sunt membre UE, aceasta este o soluţie ieftină (…), dorim ca deşeurile nucleare să rămână în totalitate pe teritoriul nostru, ceea ce înseamnă că fiecare îşi asumă responsabilitatea pentru propriile reziduuri”, a declarat Oettinger.

Oficialii UE au reamintit că reziduurile nucleare din câteva foste state comuniste – între care România, Cehia, Slovacia şi Letonia – au fost trimise în trecut în Rusia, unde standardele de siguranţă sunt considerate mai puţin severe decât în comunitatea europeană.

Moscova recuperase, până la 1 septembrie anul acesta, 1,3 tone de uraniu puternic îmbogăţit  – combustibil nou sau combustibil uzat – provenind de la reactoarele de cercetare de fabricaţie rusă din străinătate, inclusiv din România. Ţara noastră, cu sprijinul SUA, şi-a evacuat în Rusia, în 2009, întregul stoc de uraniu puternic îmbogăţit (peste 50 de kilograme). Acest combustibil se afla la reactorul de cercetare de la Piteşti şi la reactorul nuclear de cercetare de la Măgurele.

Comisarul Oettinger a prezentat miercuri un proiect de directivă care ar obliga guvernele UE să se ocupe de reziduurile radioactive pe termen lung – în prezent acestea sunt depozitate în facilităţi provizorii care au o durată de viaţă de 50-100 de ani. CE doreşte ca acestea să fie îngropate la sute de metri sub pământ.

Cele 14 ţări UE care folosesc în prezent energie nucleară – Franţa, Spania, Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Finlanda, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria – vor fi afectate cu precădere de noua reglementare. Polonia şi Italia intenţionează, la rândul lor, să dezvolte energia nucleară.

Ce propune Comisia

În fapt, Comisia a propus miercuri anumite standarde de securitate pentru depozitarea definitivă a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive care provin de la centralele nuclearo-electrice, precum și din activitățile medicale sau de cercetare. Prin directiva propusă, statelor membre li se cere să prezinte programe naționale în care să specifice când, unde și în ce mod vor construi și vor gestiona depozite definitive de deșeuri radioactive pentru a se garanta cele mai înalte standarde de securitate.

Directiva conferă standardelor de securitate convenite la nivel internațional caracter juridic obligatoriu și executoriu în Uniunea Europeană, precizează un comunicat al CE.

Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a declarat că „securitatea nucleară este de interes pentru toți cetățenii și pentru toate țările UE, indiferent dacă sunt în favoarea sau împotriva energiei nucleare. Trebuie să ne asigurăm că avem cele mai înalte standarde de securitate din lume pentru a ne proteja cetățenii, apele și solul împotriva contaminării radioactive. Securitatea este indivizibilă. Un accident care are loc într-una dintre țări poate avea efecte devastatoare și asupra celorlalte”, a argumentat comisarul.

În consecinţă, Comisia propune instituirea unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic și executoriu la nivelul UE, pentru a se garanta aplicarea, de către toate statele membre, a standardelor comune elaborate în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru toate etapele gestionării a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, până la depozitarea definitivă.

Directiva prevede, în special, următoarele:

– Statele membre trebuie să elaboreze programe naționale în termen de patru ani de la adoptarea directivei. Aceste programe trebuie să cuprindă: planuri pentru construcția și gestionarea instalațiilor de depozitare definitivă, prezentând un calendar concret pentru construcție, cu etapele și descrierea tuturor activităților necesare pentru implementarea soluțiilor de depozitare definitivă, evaluări ale costurilor și schemele de finanțare alese.

– Programele naționale trebuie notificate. Comisia poate solicita statelor membre modificarea acestora.

– Două sau mai multe dintre statele membre pot conveni asupra utilizării unui depozit definitiv situat pe teritoriul unuia dintre ele. Nu este permis exportul de deșeuri nucleare în scopul depozitării definitive în țări din afara UE.

– Publicul trebuie informat de către statele membre și trebuie să aibă posibilitatea de a participa la procesul decizional cu privire la gestionarea deșeurilor nucleare.

– Standardele de securitate elaborate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică devin obligatorii din punct de vedere juridic. Acestea implică existența unor autorități independente care acordă autorizații pentru construirea depozitelor și verifică analizele de securitate pentru fiecare depozit în parte.

UE produce anual 7.000 de metri cubi de deşeuri înalt radioactive

Greenpeace a criticat directiva propusă, argumentând că nu s-a ajuns încă la un consens ştiinţific în privinţa adâncimii la care reziduurile nucleare s-ar afla în siguranţă. Comisia Europeană susţine însă că există un larg consens în rândul oamenilor de știință și al organizațiilor internaționale, precum AIEA, potrivit căruia depozitarea geologică la mare adâncime reprezintă cea mai sigură și mai adecvată soluție de depozitare pe termen lung a deșeurilor nucleare de activitate înaltă.

Comisia Europeană a pornit de la premisa că la mai bine de 50 de ani de la punerea în funcțiune a primului reactor nuclear pentru producerea energiei electrice (în 1956, la centrala Calder Hall din Regatul Unit), nu există încă depozite definitive pentru deșeuri nucleare.

Anual, în UE se produc în mod obișnuit 7 000 de metri cubi de deșeuri radioactive de activitate înaltă, acestea fiind în majoritate păstrate în depozite intermediare. Deșeurile de activitate înaltă reprezintă acea parte a combustibilului nuclear uzat reprocesat care nu poate fi reutilizată și trebuie, prin urmare, depozitată definitiv.

Aceste depozite intermediare sunt necesare pentru răcirea și scăderea nivelului de radiații al elementelor combustibile și al deșeurilor de activitate înaltă, însă nu sunt soluții pe termen lung, deoarece necesită întreținere și supraveghere continuă. Fiind de obicei situate aproape de suprafață sau la suprafață, depozitele intermediare implică, de asemenea, riscuri de accidente în situații precum prăbușirea unor aeronave, incendii sau cutremure.

Conform Tratatului Euratom, UE are competența juridică de a proteja populația împotriva radiațiilor ionizante. Decizia cu privire la mixul de energie este, însă, de competență națională.

Franţa, Suedia şi Finlanda deja s-au angajat să aibă operaţionale între 2020 şi 2025 aşa-numitele depozite geologice subterane, facilităţi care ar urma să păstreze material radioactiv ce poate avea o durată de viaţă de până la un milion de ani.

Sursa: NewsIn

Foto: http://tase-libos.blogspot.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE vrea să interzică ţărilor UE să-şi mai trimită deşeurile nucleare în terţe ţări

BERD se aşteaptă ca economia României să scadă cu 2% în 2010, faţă de 3% cum estima în iulie


Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează că economia României se va contracta cu 2% la finalul anului, faţă de 3% cum prognoza în iulie, iar pentru 2011 se aşteaptă la o creştere economică de 0,9%, potrivit unui raport publicat de instituţie.

BERD miza pe o stagnare a economiei româneşti în 2011 la prognoza din iulie.

Potrivit unui raport publicat la începutul lunii octombrie de Fondul Monetar Internaţional (FMI), România va marca o scădere economică de 1,9% anul acesta, cea mai severă dintre ţările emergente din Europa Centrală şi de Est, urmând ca, în 2011, să înregistreze cea mai slabă creştere, de 1,5%.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.capital.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru BERD se aşteaptă ca economia României să scadă cu 2% în 2010, faţă de 3% cum estima în iulie

CE a adoptat un amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi zona euro


Comisia Europeană a adoptat miercuri cel mai amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi din zona euro de la lansarea uniunii economice şi monetare, care cuprinde şi două noi regulamente, ce au ca obiect depistarea şi abordarea eficace a dezechilibrelor macroeconomice.

„Pentru remedierea deficienţelor legislaţiei actuale, se are în vedere lărgirea domeniului de aplicare şi intensificarea supravegherii politicilor fiscale, precum şi aplicarea unor politici macroeconomice şi a unor reforme structurale. De asemenea, se prevăd noi mecanisme de asigurare a aplicării în cazul statelor membre care nu respectă legislaţia”, se spune într-un comunicat emis miercuri de Comisia Europeană.

Pachetul legislativ este format din şase texte de lege, şi anume patru propuneri care vizează chestiuni de ordin fiscal, inclusiv o reformă amplă a Pactului de stabilitate şi creştere (PSC), şi două noi regulamente, care au ca obiect depistarea şi abordarea eficace a dezechilibrelor macroeconomice incipiente din UE şi din zona euro.

Astfel, componenta preventivă a PSC are rolul de a asigura că statele membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate pentru a beneficia de rezerve în perioade mai puţin favorabile. Pentru a se delimita de autosuficienţa manifestată anterior în perioadele de prosperitate economică, monitorizarea finanţelor publice se va axa pe noul concept de politică bugetară prudentă, care are rolul de a asigura convergenţa către obiectivul pe termen mediu. Comisia poate formula o avertizare dacă se constată că statele membre din zona euro deviază în mod semnificativ de la politica bugetară prudentă.

Potrivit CE, prin componenta corectivă a PSC se doreşte evitarea comiterii unor erori grosolane în derularea politicilor bugetare. Modificarea regulamentului are rolul de a urmări mai îndeaproape evoluţia datoriei şi de a o corela cu evoluţia deficitului în  luarea deciziilor legate de procedura de deficit excesiv. Statele membre a căror datorie depăşeşte 60% din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a acestei datorii într-un ritm satisfăcător, definit ca o reducere cu 1/20 a diferenţei faţă de pragul de 60% în ultimii trei ani.

Modificările componentei corective şi a celei preventive a PSC sunt susţinute de un nou set de sancţiuni financiare etapizate pentru statele membre ale zonei euro.

„În ceea ce priveşte componenta preventivă, consecinţa unei devieri semnificative de la politica bugetară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă. În cazul componentei corective, dacă se stabileşte că într-o ţară există deficit excesiv, ţara respectivă trebuie să  constituie un depozit nepurtător de dobândă, în sumă de 0,2% din PIB. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv”, se arată în comunicat.

Pentru asigurarea aplicării, se are în vedere un „mecanism de votare inversă” la impunerea acestor sancţiuni, adică propunerea Comisiei pentru aplicarea unei sancţiuni se consideră adoptată dacă nu este respinsă de Consiliu prin majoritate calificată. Dobânzile acumulate la depozite şi amenzile vor fi redistribuite statelor din zona euro care nu se află nici în situaţia de deficit excesiv, nici în cea de dezechilibru excesiv.

Modificările sunt astfel concepute încât să faciliteze potenţiala trecere către un sistem de asigurare a aplicării legat de bugetul UE, după cum se prevede în comunicarea Comisiei din 30 iunie.

Pachetul legislativ conţine şi o directivă care stabileşte cerinţele minime care trebuie respectate de către statele membre.

„Deoarece politica bugetară este descentralizată, este esenţial ca obiectivele PSC să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale, adică în setul de elemente care compun fundamentul guvernanţei bugetare la nivel naţional (sisteme contabile, statistică, previziuni, reguli de politică bugetară, proceduri bugetare şi relaţii bugetare cu alte entităţi precum autorităţile locale sau regionale)”, potrivit comunicatului.

Totodată, procedura de dezechilibru excesiv este un nou element al cadrului UE de supraveghere economică. Aceasta cuprinde o evaluare periodică a riscurilor de producere a dezechilibrelor, pe baza unei tabele de marcaj a indicatorilor economici.  Pe această bază, în cazul statelor membre cu un risc ridicat, Comisia poate lansa examinări minuţioase în urma cărora se vor identifica problemele care determină respectiva situaţie. În cazul statelor membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibre care periclitează funcţionarea UEM, Consiliul poate adopta recomandări şi poate iniţia o „procedură de dezechilibru excesiv” .

Un stat membru căruia i se aplică procedura de dezechilibru excesiv trebuie să prezinte un plan de acţiuni corective, supus aprobării Consiliului, care va stabili termenul de realizare a acţiunilor corective. Dacă se constată în mod repetat că acţiunile corective nu se realizează, statul membru respectiv va fi supus unor sancţiuni.

Astfel, regulamentul privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro prevede că, dacă se constată că un stat membru al zonei euro nu respectă în mod repetat recomandările Consiliului în scopul remedierii dezechilibrului excesiv, acesta va trebui să plătească o amendă anuală egală cu 0,1% din PIB-ul său.  Amenda poate fi oprită numai prin votul cu majoritate calificată („votarea inversă”, a se vedea mai sus), exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.moldova.md

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE a adoptat un amplu pachet legislativ de consolidare a guvernanţei economice din UE şi zona euro

Depăşirea deficitului bugetar ar putea fi sancţionată cu reduceri de fonduri UE, avertizează Băsescu


Preşedintele Traian Băsescu le-a spus marţi parlamentarilor că, potrivit noului concept european privind guvernanţa economică, România riscă din 2012 să piardă fonduri europene, dacă nu va respecta cifrele bugetare convenite cu Bruxelles-ul.

România va trebui să transmită Comisiei Europene, începând din aprilie anul viitor, proiectul bugetului de stat pe 2012, fără avizul Comisiei bugetul neputând fi adoptat.

Şeful statului a arătat că marea problemă nu este neapărat obţinerea avizului CE în ce priveşte bugetul de stat, ci respectarea cifrelor prevăzute în buget. În caz contrar, statele care nu sunt în zona euro, riscă să piardă din fondurile europene alocate.

„Guvernanţa economică este alt nou concept la nivel european, care va introduce mai multă disciplină şi rigoare în procesele macroeconomice din ţările membre şi va preveni viitoarele crize(..) Indiferent de majoritatea care va guverna România în următorii zece ani, oamenii politici vor trebui să ţină cont de parcursul stabilit prin Strategia Europa 2020 şi de constrângerile guvernanţei economice europene”, a precizat şeful statului.

Preşedintele le-a explicat parlamentarilor că guvernanţa economică presupune că începând din aprilie anul viitor, România trebuie să transmită Comisiei Europene proiectul bugetului de stat pentru anul 2012. „Fără avizul Comisiei Europene nu se poate adopta bugetul de stat. Nu este valabil numai pentru România. Lucrurile sunt valabile de la Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Bulgaria ş.a.m.d., toate cele 27 de state membre trebuie să îşi supună bugetele avizului Comisiei Europene, un aviz care va deveni imperativ”, a explicat el.

Băsescu a precizat că, momentan, se analizează modul în care statele care nu respectă cifrele stabilite în buget să poată fi penalizate, dar nu s-a luat încă o decizie definitivă. „Vă pot spune ce s-a discutat la ultimul Consiliu: statele din zona euro vor fi penalizate prin amenzi reprezentând procente din produsul intern brut, că va fi 0,5, că va fi 0,3, că va fi 1, nu ştim. Se discută, dar aceasta pare a fi soluţia către care ne îndreptăm pentru statele membre ale zonei euro. Statele care nu se află în zona euro vor fi penalizate prin reducerea alocărilor Uniunii Europene”, a atenţionat preşedintele, arătând că o depăşire cu un procent a deficitului stabilit ar putea fi sancţionată cu o reducere de 1,3 miliarde de euro din fondurile nerambursabile.

„Deci nu se mai joacă nimeni cu nerespectarea criteriilor de la Maastricht şi principalele două criterii care vor fi în analiza sancţiunii statului care nu îndeplineşte criteriile de la Masstricht vor fi deficitul bugetar şi nivelul de îndatorare publică. De aceea, aţi văzut în obiectivele Guvernului că până în 2012 trebuie să trecem la un deficit maxim de 3%, pentru că aşa ne-am angajat, aceasta este regula pentru toate statele Uniunii”, a explicat Traian Băsescu. El a admis însă că România stă bine, faţă de multe alte state europene, în ce priveşte datoria publică.

„Aş îndrăzni să spun că ambele sunt medicamentele cele mai eficiente împotriva populismului şi demagogiei. Dar şi cel mai bun stimulent pentru dezvoltare”, a conchis şeful statului.

Preşedinţii Parlamentului slovac şi Senatului ceh, Richard Sulik şi Premysl Sobotka, au discutat luni despre metode prin care ţările din Europa Centrală şi cele baltice, împreună cu România şi Bulgaria, ar putea să blocheze unele directive economice ale UE, referindu-se cu precădere la controlul asupra bugetului naţional. Cei doi oficiali au analizat posibilitatea formării unui bloc care să fie suficient de puternic pentru a împiedica UE să implementeze o parte dintre deciziile sale. „Amândoi considerăm ideea ca UE să controleze bugetele o interferenţă în suveranitatea guvernelor şi parlamentelor noastre”, a spus Sobotka după reuniune.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.monday-media.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Depăşirea deficitului bugetar ar putea fi sancţionată cu reduceri de fonduri UE, avertizează Băsescu

Comisar UE: România are performanţele cele mai slabe din UE ca folosire a Fondului Social european


Laszlo Andor, comisarul european pe afaceri sociale, a declarat că până acum România nu a reuşit să folosească adecvat Fondul Social european, programul de reducere a sărăciei administrat de Bruxelles, relatează Financial Times.

România a asimilat mai puţin de 1% din  aproape 5 miliarde de dolari la care are dreptul în cadrul acestui program din 2007 până în 2013, comparativ cu 16% media în UE. Bucureştiul riscă să piardă banii, dacă nu le găseşte o întrebuinţare adecvată. România este „cel mai slab performer din UE în termeni de folosire a Fondului Social european, este o problemă majoră”, a subliniat Andor.

„Banii trebuie să fie în beneficiul comunităţii romilor mai mult ca până acum”, a adăugat el, precizând că statele membre nu au prezentat suficiente proiecte credibile pentru romi care să obţină fonduri UE.

Însă stigmatizarea romilor a afectat şi capacitatea lor de a beneficia de fondurile UE. „Nu este clar în ce măsură autorităţile din fiecare stat sunt cu adevărat decise să folosească banii pentru integrarea romilor”, a adăugat Andor.

România spune că a finanţat mai multe programe pentru integrarea romilor şi declară că finanţarea UE nu este suficientă şi presează Bruxelles-ul să vadă problema ca una paneuropeană, nu ca una strict naţională.

Sursa: NewsIn

Foto: http://catilupascu.wordpress.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Comisar UE: România are performanţele cele mai slabe din UE ca folosire a Fondului Social european

România va primi 1,2 miliarde euro de la Uniunea Europeană până la sfârşitul lunii septembrie


Uniunea Europeană va vira României 1,2 miliarde euro până la sfârşitul lunii septembrie, în cadrul acordului încheiat în 2009, în condiţiile în care Comisia Europeană a împrumutat din piaţă suma necesară finanţării României, a declarat joi directorul Erste Asset Management, Nicoleta Albu.

„Uniunea Europeană, în cadrul acordului semnat de România cu FMI şi UE, trebuie să ne facă o plată de 1,2 miliarde de euro până la sfârşitul acestei luni (septembrie, n.r.)”, a declarat, la The Money Channel, Nicoleta Albu.

Suma se va duce direct în visteria Ministerul de Finanţe şi va ajuta la finanţarea deficitului bugetar, iar avantajul este legat de costul redus al împrumutului.

„Banii aceştia pe care Comisia Europeană îi va strânge, cu garanţia celor 27 de state membre, sunt destinaţi României. Împrumutul este pe 7 ani, la o dobândă de 2,37% sau ceva similar”, a mai precizat Albu.

Potrivit lui Albu, România va plăti înapoi împrumutul cu un randament de 3% pe an, un cost foarte avantajos pentru România. Costul de risc al ţării este în momentul de faţă de 3,6%, iar pentru un împrumut extern, România ar mai plăti în plus câteva puncte procentuale peste acest nivel al CDS-ului.

Până în prezent, România a obţinut din împrumutul de la Uniunea Europeană două tranşe, în valoare totală de 2,5 miliarde euro.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.pressalert.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComments (1)

CE propune o piaţă europeană a instrumentelor financiare derivate mai sigură şi mai transparentă


Comisia Europeană (CE) informează că a prezentat miercuri o propunere de regulament care vizează creșterea siguranței și transparenței pieței instrumentelor financiare derivate negociate pe piețe nereglementate (over the counter OTC).

„În acest proiect de regulament, Comisia propune ca informaţiile privind contractele cu instrumente financiare derivate OTC să fie raportate către aşa-numitele registre centrale de tranzacţii şi să poată fi accesate de către autorităţile de supraveghere. De asemenea, toţi ceilalţi participanţi la operaţiunile de pe piaţă vor avea, la rândul lor, acces la mai multe informaţii”, se arată în comunicat.

Comisia mai propune şi compensarea prin intermediul contrapartidelor centrale (CPC) a contractelor standard cu instrumente financiare derivate OTC. Acest procedeu va reduce riscul de credit al contrapartidei, altfel spus riscul ca o parte la contract să intre în incapacitate de plată.

Următorul pas este analizarea propunerii de către Parlamentul European şi de către statele membre ale UE. După adoptare, regulamentul se va aplica de la sfârşitul anului 2012.

„Pieţele financiare nu îşi mai pot permite să arate ca în vestul sălbatic. Instrumentele financiare derivate OTC au un impact considerabil asupra economiei reale, de la creditele ipotecare la preţurile alimentelor. Lipsa unui cadru de reglementare pentru instrumentele financiare derivate OTC a contribuit la declanşarea crizei financiare, cu consecinţele dezastruoase pe care le resimţim cu toţii. Propunem reguli care vor aduce mai multă transparenţă şi mai multă responsabilitate pe pieţele instrumentelor derivate. Astfel, vom şti cine ce face şi cine ce datorează, şi cui anume. În acelaşi timp, vom lua măsuri pentru a evita cazurile în care incapacitatea de plată a unei entităţi individuale destabilizează un întreg sistem financiar, aşa cum s-a întâmplat în situaţia colapsului Lehman”, a declarat comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier.

Un instrument financiar derivat este un contract încheiat între două părţi cu privire la valoarea viitoare sau statutul activului aflat la baza sa (de exemplu, evoluţia ratelor dobânzii, evoluţia unei valute sau posibilitatea ca un debitor să intre în faliment). Un instrument financiar derivat OTC este un instrument derivat care nu se tranzacţionează la bursă, ci se negociază privat între două contrapartide.

Sursa: NewsIn

Foto: http://nicolaefederiuc.wordpress.com

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE propune o piaţă europeană a instrumentelor financiare derivate mai sigură şi mai transparentă

România ocupă locul 67 în topul celor mai competitive ţări din lume


România se situează pe locul 67 în topul celor mai competitive ţări din lume, publicat de Forumul Economic Mondial, în coborâre cu trei locuri faţă de anul trecut, scorul general obţinut de ţara noastră fiind de 4,16 puncte, din şapte posibile, informează The Money Channel.

Înaintea României se situează ţări precum Barbados, pe locul 43, Muntenegru pe 49, Ungaria pe 52, Azerbaidjan pe 57, Slovacia pe 60 sau Rusia pe 63, dar stă mai bine decât Letonia, care se află pe poziţia 70, Bulgaria, pe 71, Grecia pe 83 sau Ucraina pe 89.

Cel mai competitiv stat din lume rămîne Elveţia, cu un scor de 5,63 de puncte, în timp ce Statele Unite au căzut de pe locul doi pe patru. În acelaşi timp, Suedia a urcat pe poziţia a doua, fiind urmată de Singapore. În clasamentul celor mai competitive 10 state ale lumii mai intră, în ordine, Germania, Japonia, Finlanda, Olanda, Danemarca şi Canada.

Raportul Competitivităţii Globale 2010-2011 a fost publicat de Forumul Economic Mondial, o organizaţie creată la începutul anilor 70 şi care a funcţionat până în 1987 sub titulatura de Forumul pentru Managementul European. Organizaţia s-a bazat pe un sistem de parteneriat încheiat cu mai multe firme, aşa-numitele 1.000 de companii de prim rang din lume.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.scoala-japoneza.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România ocupă locul 67 în topul celor mai competitive ţări din lume

România ocupă penultimul loc în UE după indicele încrederii în economie din august


România a câştigat în august 1,4 puncte la indicele încrederii în economie, calculat de Comisia Europeană, însă, cu toate acestea, se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană după acest indice, fiind urmată doar de Grecia, informează The Money Channel.

Calificativul României, situat la 76,4 de puncte, este foarte departe de media europeană, de aproape 103 puncte.

Îmbunătăţirea uşoară a încrederii în economia României a fost generată de sectoarele consumatorilor, comerţului cu amănuntul şi construcţiilor. Pe de altă parte, perspectivele în industrie au rămas neschimbate în august faţă de iulie, în timp ce în servicii, aşteptările s-au înăsprit uşor.

La nivel european, indicele încrederii a ajuns în august la cel mai bun nivel din ultimii trei ani. Ţările cu cel mai ridicat indicator sunt Suedia şi Germania, cu peste 110 puncte.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.clubafaceri.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComments (11)