Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

CEBS: doar 7 bănci din 91, inclusiv ATEbank, nu au trecut cu bine testele de stres

A- A A+
CEBS: doar 7 bănci din 91, inclusiv ATEbank, nu au trecut cu bine testele de stres

Comitetul European pentru Supravegherea Sectorului Bancar (CEBS) susţine că numai 7 bănci din 91 nu au trecut cu bine testele de stres, lista băncilor care au nevoie de recapitalizare (totalizând 3,5 mld. euro) incluzând numai ATEbank, din rândul instituţiilor prezente şi în România.

CEBS susţine că numai 7 bănci au nevoie de o capitalizare însumând 3,5 miliarde de euro, iar cele 91 de bănci supuse testelor deţin 65% din totalul activelor bancare din UE. Iniţial, analiştii estimau că 10 bănci vor avea indici de adecvare a capitalului sub 6%.

„Ca rezultat al simulării efectului advers al unui şoc suveran, şapte bănci şi-ar vedea capitalul de rang I căzând sub 6 procente”, susţin oficialii CEBS.

„Nu au fost nişte teste uşoare. Au fost teste foarte bine definite, sigur, acest (indice de sovabilitate cerut- n.r.) 6% este mai mic decât ce avem noi (în România), 10%. Procentul înregistrat de marea majoritate a băncilor din Europa, de peste 8-9%, arată că sectorul bancar este suficient capitalizat”, a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Cele mai afectate de criză sunt băncile spaniole (cinci instituţii fără prezenţă în România), greceşti (ATEbank) şi banca germană Hypo Real Estate, specializată în creditare imobiliară, care a fost preluată de statul german.

„Evident, cred că este o veste îmbucurătoare”, spune analistul economic Constantin Rudniţchi.

„Capitalizarea lor este posibilă, …însă există fereastra de oportunitate, acum e momentul să vedem cum pornim creditarea. Un rezultat de stres-test foarte bun, nu e neapărat un lucru foarte bun pentru acţionari. Un rezultat impecabil, de două cifre, înseamnă că banii aceia stau blocaţi în capitalul de Rang I, ei nu produc”, a declarat Adrian Mitroi, preşedinte CFA România.

Grupul Piraeus Bank a anunţat că doreşte să achiziţioneze pachetele de acţiuni deţinute de statul elen în Banca Agricolă a Greciei (ATEbank) şi Hellenic PostBank, fuziune care ar majora şi cota de piaţă a Piraeus Bank România la 3,3%, conform activelor nete la 31 decembrie 2009.

Piraeus Bank intenţionează să cumpere de la guvernul elen 77,31% din Banca Agricolă a Greciei (ATEbank), care deţine cea de-a doua reţea de sucursale ca mărime din ţară şi 33,04% din Hellenic Postbank, pentru a crea cel mai mare grup bancar din Grecia.

Fuziunea Piraeus cu ATEbank ar urca noua entitate în clasamentul activelor nete bancare din România la o cotă de piaţă de 3,3%. Piraeus Bank România are 187 de sucursale şi o cotă de piaţă de 2,9% după activele nete bilanţiere, iar ATEbank a înregistrat o cotă de piaţă de 0,4%, la sfârşitul anului 2009, în România, conform datelor Băncii Naţionale a României.

Piraeus Bank, a patra bancă elenă după mărime, s-a oferit să cumpere acţiunile celor două instituţii de la stat, după ce Ministrul de Finanţe George Papaconstantinou a cerut fuzionarea acestora, informează Bloomberg. Ministerul de finanţe grec a anunţat în cursul zilei de joi că „va analiza” respectiva ofertă.

Piraeus Bank Group are în prezent 872 de sucursale în Grecia, Albania, Bulgaria, România, Serbia, Ucraina, Egipt, Cipru, New York şi Londra. În România, banca deţine 187 de sucursale, şi a deschis un nou sediu în 2010, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro.

ATEbank a intrat pe piaţa românească în iunie 2006 prin preluarea pachetul majoritar de acţiunial Mindbank, o instutiţie de credit axată pe segmentul IMM cu o cotă de piaţă de 0,2% în 2006, după active nete.

Totodată, băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine din România şi-au reafirmat, joi, la Bruxelles, sprijinul pentru filialele lor, dar consolidarea poziţiei externe a României le permite să îşi restrângă angajamentele de expunere la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009, anunţă FMI şi CE.

„Aceste angajamente, împreună cu pachetul multilateral de asistenţă financiară, ajută România la consolidarea încrederii investitorilor şi la revenirea economiei pe calea unei creşteri durabile. Participanţii au convenit că întărirea poziţiei externe a României permite un grad de flexibilitate în ceea ce priveşte angajamentele de expunere, la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie din 2009” se arată într-un comunicat comun al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE).

Reprezentanţii CE şi FMI s-au întâlnit joi la Bruxelles cu băncile-mamă ale celor mai mari nouă instituţii de credit cu capital străin care activează în România (Erste Group Bank, Grupul Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank).

La reuniune au participat şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale din România (BNR), ai Ministerului român al Finanţelor, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ai Băncii Europene de Investiţii (BEI), ai Grupului Băncii Mondiale, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai autorităţilor din ţara de origine.

Aceasta a fost cea de-a patra reuniune a Iniţiativei de Coordonare Bancară Europeană pentru România, după cele din 2009.

„Participanţii şi-au exprimat satisfacţia că băncile-mamă şi-au onorat în mare parte angajamentele de menţinere a expunerii în România la nivel de grup şi că oferă suficient capital tampon ex-ante filialelor lor, în funcţie de nevoie”, se mai arată în comunicat.

La sfârşitul lunii iunie 2010, expunerea băncilor-mamă în România a fost menţinut în linii mari, comparativ cu data de referinţă (sfârşitul lunii martie 2009). În plus, băncile-mamă au oferit capital suplimentar pentru 2009 şi 2010, iar rata adecvării capitalului filialele lor a rămas peste 10% pe toată perioada programului.

„Pentru a sprijini eforturile susţinute ale autorităţilor naţionale şi pentru a asigura întoarcerea economiei pe calea unei creşteri durabile, băncile-mamă şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de ţară. Odată cu stabilizarea economiei mondiale, participanţii au convenit că îmbunătăţirea poziţiei externe a României de la începutul programului permite un grad de flexibilitate în angajamentele de expunere de 95%. În acelaşi timp, mai multe bănci şi-au manifestat intenţia de a-şi creşte expunerea pe România în următoarele luni, pe măsură ce activitatea economică începe să îşi revină. Participanţii au reiterat importanţa accelerării absorbţiei fondurilor structurale de la UE, precum şi o mai amplă implicare a sectorului privat în acest proces”, se mai arată în comunicatul transmis joi seară de FMI şi CE.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), ares la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de adecvare a capitalului suficient de ridicat (de peste 10%), precum şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn

Related Posts with Thumbnails