Misiunea diplomatică a României de la Chişinău a fost printre puţinele privilegiate şi nu a simţit criza, în schimb în Suedia ambasada funcţionează la limita de avarie, iar în Cehia diplomaţii încearcă să găsească sponsori pentru a organiza sau a participa la unele evenimente.
Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, că misiunea diplomatică de peste Prut nu a simţit criza, în condiţiile în care Republica Moldova reprezintă unul dintre punctele cele mai importante ale diplomaţiei româneşti. „Eu sunt în situaţia privilegiată de a reprezenta România într-unul dintre punctele cele mai importante ale diplomaţiei şi, ca atare, am putut beneficia, de-a lungul acestor aproape doi de misiune la Chişinău de întregul sprijin al Ministerului şi, prin intermediul Ministerului, de susţinerea nu numai morală, ci şi materială şi politică a tuturor autorităţilor relevante ale statului român”, a explicat ambasadorul Marius Lazurca.
El a adăugat că la Ambasada României din Chişinău nu s-a simţit criza, dar a fost în situaţia raţională, nu neapărat impusă de criză, de a optimiza activitatea, de a redistribui mijloacele de care dispune pe priorităţi şi de a obţine rezultate bune în condiţiile date.
În schimb, ambasadoarea României în Suedia, Răduţa Matache, afirmă că cea mai mare problemă a fost într-adevăr legată de administrarea resurselor financiare şi de personal într-un an de criză. „Suntem o ambasadă extrem de mică, am avut colegi care au înlocuit câte trei alţi colegi, am încercat să nu scădem standardele, pentru că, odată ce scazi standardele, intri pe un tobogan pe care nu vrei să fii şi atunci am încercat cu buget redus, cu personal redus să rămânem totuşi una dintre ambasadele foarte bune din Stockholm”, a declarat ambasadoarea Răduţa Matche, pentru NewsIn. Ea a menţionat că majoritatea ambasadelor din Stockholm s-au confruntat cu măsuri de austeritate, cel puţin în ceea ce priveşte ambasadele care reprezintă state membre UE. „Dar este altceva să tai din ambasada unei ţări occidentale care are 50 de diplomaţi şi 20 de oameni personal local şi este altceva să tai dintr-o ambasadă de-a noastră. O spun cu mare responsabilitate şi o spun şi la Reuniunea ambasadorilor: Funcţionăm la limita de avarie!”, a punctat ambasadoarea României în Suedia.
Diplomatul român a apreciat însă că măsurile de austeritate şi criza au avut şi părţi bune, deoarece ca manager, abia într-un moment de criză „afli exact unde se duce fiecare bănuţ” din bugetul Ambasadei. „Deci, în ceea ce priveşte imaginea de ansamblu şi eficientizarea ei pot să spun că eu ca manager am câştigat foatrte mult şi am încercat să ne îndeplinim obiectivele chiar în condiţii de resurse reduse”, a mai afirmat ambasadoarea Răduţa Matache.
Ea a remarcat că un al doilea efect pozitiv al crizei şi al reducerilor a fost faptul că diplomaţii români de la Stockholm au fost obligaţi să inoveze extraordinar de mult. „Măsurile de austeritate ne-au determinat să venim cu soluţii noi sau să ne gândim ceea ce se mai poate face în viitor, pentru a continua să funcţionăm aşa cum vă spuneam, pe linia de avarie”, a mai spus diplomatul român.
Ambasadoarea României la Stockholm subliniază că în Suedia se află „o mână de diplomaţi” români. „Într-o ţară în care românii nu sunt foarte mulţi – 25.000, dar unde românii trăiesc în aproape fiecare parte a Suediei, o ţară în care trebuie să te deplasezi, o ţară care în care sunt 110 ambasade acreditate la Stockholm, trebuie să fii la nivelul lor, trebuie să fii parte din acest colectiv, deci acestea au fost marile provocări”, a afirmat ambasadoarea Răduţa Matache.
Întrebată dacă activitatea Ambasadei de la Stockholm a avut de suferit, ambasadoarea României în Suedia a apreciat că este greu de dat un răspuns tranşant. „Teoretic, pentru cineva care a văzut Ambasada din afară, a văzut că suntem în continuare foarte activi, colegii din Centrala MAE au văzut că încercăm să răspundem tuturor solicitărilor, încercăm să păstrăm standardele, dar a fost greu şi rămâne în continuare foarte greu de făcut planificarea muncii diplomatice în condiţiile în care nu ştii ce buget vei avea până la sfârşitul anului, în care ştii că bugetul pe care îl ai acum nu-ţi ajunge”, a explicat diplomatul.
Ambasadoarea României în Cehia, Daniela Gîtman, spune, la rîndul său, că se fac simţite şi la Praga câteva efecte negative ale crizei, în sensul că a fost redus foarte mult bugetul Ambasadei, buget care era dedicat acţiunilor de diplomaţie publică şi culturală. „De asemenea, şi numărul personalului a fost restrâns în mod evident, cu efecte asupra unei activităţi intense şi continue a ambasadei. Resimţim acest lucru în planul de proiecte culturale, avem însă o colaborare foarte bună cu ICR din Praga, care cumva suplineşte această dimensiune pe care şi Ambasada o adresează în mod serios”, a arătat ambasadoarea României în Cehia.
Ea a adăugat că şi prezenţa la diferite evenimente de gândire politice, think-tankuri, a fost oarecum împietată de restricţiile bugetare. „Însă încercăm să suplinim aceste dificultăţi prin atragererea de sponsori, am găsit nişte uşi deschise la câteva companii, care au înţeles să ne sprijine pentru a acoperi acest deficit financiar şi, de asemenea, colegii din Ambasadă şi colectivul, care încearcă, chiar dacă sunt mai puţini, să ţină acelaşi nivel de profesionalism şi să nu se lase neglijate anumite domenii din activitatea Ambasadei. Dar, per ansamblu, sperăm că lucrurile vor fi mai bune în anii viitori”, a conchis ambasadoarea Daniela Gîtman.
Sursa: NewsIn