Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "criza"

Raport OCDE – exista riscul unei noi recesiuni in economia mondiala


– criza din zona euro ramane o amenintare majora pentru economia globala;
– problemele bugetare ale SUA reprezinta o alta amenintare serioasa la cresterea economiei globale;
– presiunea pentru fragmentarea zonei euro este o amenintare de colaps;
– impactul masurilor de austeritate asupra cresterii economice este mai puternic decat se preconiza;
– guvernele ar trebui sa restranga reducerile bugetare;
– este necesara continuarea relaxarii cantitative in zona euro, Japonia, China si India;
– OCDE a redus perspectivele de crestere economica a 31 din cei 34 de membri;
– OCDE prognozeaza o scadere a PIB-ului zonei euro cu 0.1% in 2013;
– OCDE prognozeaza scaderea in 2013 a PIB-ului in Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia, Slovenia si Spania;
– prognoza pentru cresterea economica in 2013 a tarilor dezvoltate a scazut de la 2.2% la 1.4%;
– PIB-ul tarilor dezvoltate va creste in 2014 cu 2.3%;
– rata somajului va creste pana la jumatatea lui 2013, apoi va scadea treptat;
– SUA va trebui sa evite „decalajul fiscal-bugetar” si sa rezolve treptat problema deficitului;
– PIB-ul SUA va creste in 2013 cu 2% si in 2014 cu 2.8%;
– actuala politica monetara a SUA este adecvata, inflatia fiind redusa;
– PIB-ul Chinei va creste in 2013 cu 8.5% si in 2014 cu 8.9%.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Raport OCDE – exista riscul unei noi recesiuni in economia mondiala

CRIZA dă fiori nordului Europei. Companii mari îşi reduc estimările financiare


Criza datoriilor începe să dea fiori nordului Europei, în condiţiile în care companii mari, de la Schneider la Daimler, îşi reduc estimările pentru acest an, Sandvik va micşora producţia, iar Pernod-Ricard, BASF şi ABB au avertizat că încetinirea activităţilor va continua.

„Situaţia economică actuală este marcată de o lipsă de siguranţă şi de o volatilitate în creştere. Daimler nu poate menţine ţinte nerealiste. Trebuie să acceptăm acest fapt”, a declarat joi, într-o conferinţă, directorul financiar al grupului german, Bodo Uebber, transmite Bloomberg.

Aproape jumătate din companiile componente ale indicelui Stoxx Europe 600 au raportat profit net trimestrial sub estimări, din cauza reducerii cheltuielilor de către populaţie şi guverne.

Efectele crizei datoriilor declanşate în Grecia în 2009 s-au extins în Germania, cea mai mare economie europeană, unde încrederea oamenilor de afaceri a scăzut în această lună la cel mai redus nivel din ultimii doi ani şi jumătate, din cauza cererii mai mici pentru exporturile ţării.

Sursa: Mediafax

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CRIZA dă fiori nordului Europei. Companii mari îşi reduc estimările financiare

Profiturile de pe Wall Street, “atinse” de Grecia


Pentru al treilea an consecutiv, veniturile din operaţiunile de investment banking şi trading ale companiilor financiare americane ar putea să scadă cu cel puţin 30% în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale acestui an, estimează Richard Ramsden, analist al Goldman Sachs.
Grecia a fost principalul motiv pentru care trimestrul doilea a fost unul negativ pentru companiile financiare, în ultimii trei ani.
Volumul tranzacţiilor s-a restrâns, iar pieţele de acţiuni şi de obligaţiuni au scăzut, din cauza temerilor investitorilor că Grecia va renunţa la euro, iar criza datoriilor se va extinde în ţări precum Spania.
Aceste probleme au dus la scăderea profiturilor, bonusurilor şi numărului de locuri de muncă ale firmelor de pe Wall Street, în a doua jumătate a anului trecut, şi riscă să aibă un efect similar în acest an, potrivit www.economica.rtv.net
„Va fi o vară dificilă cel puţin, pare o repetare a ultimilor doi ani. Valorile de piaţă ale băncilor sunt prea mici, dar investitorii îşi spun că nu se vor mai lăsa păcăliţi”, a declarat David Konrad, analist la KBW.

Publicat in : Economic - FinanciarComments (9)

Soluţia pentru Europa în criză: uniunea monetară devine politică. Tot mai multe şanse ca Grecia să iasă din UE


Viitorul şi liniile spre care ar trebui să se îndrepte UE sunt o preocupare majoră pentru liderii europeni care pun în discuţie posibilitatea ca uniunea monetară să se extindă într-una politică. De altfel, aceast subiect trimite şi la ideea unei uniuni bancare, ceea ce ar putea deveni un proiect pe termen lung

De curând, cancelarul german Angela Merkel a subliniat că „lumea (vrea) să ştie” care este viitorul politic comun luat în considerare de europeni pe termen mediu şi a declarat că va aborda această temă cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, aflat în vizita la Berlin, transmite AFP.

Lumea vrea să ştie cum ne imaginăm uniunea politică (ce vine) odată cu uniunea monetară„, a spus cancelarul la începutul reuniunii sale cu Barosso, citat de www.inconto.ro.

Astfel, crearea acestei uniuni ar putea fi una dintre pricipalele aspecte dezbătute în cadrul unui summit european foarte asteptat la Bruxelles în 28 şi 29 iunie.

Barroso a insistat de asemenea asupra necesităţii de a acorda răspunsuri crizei pe termen scurt cât şi pe termen mai lung.

„Lucrurile trebuie să mearga mai repede, trebuie să mergem mai departe”, a adăugat acesta.

Pentru Merkel unul dintre punctele ce necesită clarificare pe termen mediu va fi problema supravegherii instituţiilor bancare şi „în ce măsura vom plasa băncile de o importantă sistemică europeană sub un control specific”.

UE încearcă să-şi păstreze stabilitatea, mai cu semă că şansele ca Grecia să iasă din zona euro se înmulţesc. Agenţia de rating financiar Standard and Poor’s consideră că există o posibilitate din trei ca Grecia să părăsească UE. Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat liderii europeni să fie pregătiţi de recapitalizarea băncilor în eventualitatea ieşirii Greciei şi să asigure finanţarea Spaniei, pentru ca economia ţării să nu se pregătească.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Soluţia pentru Europa în criză: uniunea monetară devine politică. Tot mai multe şanse ca Grecia să iasă din UE

Unul din nouă români a rămas fără loc de muncă în trei ani de criză. La Cluj, peste 16.600 de concedieri


Criza s-a resimţit la nivelul companiilor româneşti care au trecut la restructurarea reducerea semnificativă a personalului. În ultimii trei ani, aproape 600.000 de români au fost rămas fără locul de muncă.

Astfel dacă în 2009, erau 4.736.800 de angajaţi in România, la începutul acestui an, numărul lor se situa la 4.172.100 de persoane. Ceea ce însemnă că unul din nouă români a fost concediat în această perioadă.

În Cluj la 1 ianuarie 2009 erau înregistraţi 210.427 de angajaţi, ca la 1 ianuarie 2012 numărul lor să se diminueze la 193.775. Adică, peste 16.600 de persoane au fost concediate în aceşti trei ani de criză, potrivit graficului întocmit de portalul www.econtext.ro. Totuşi, variaţia numărului angajaţilor consemnată este în cazul judeţului Cluj de -7,90%, mult mai mică decât media pe ţară, de -12%.

Cel mai lovit judeţ de avalanşa concedierilor este Mehedinţi, unde unul din cinci angajaţi a rămas fără serviciu, minusul rezultat privind situaţia locurilor de muncă fiind de 9.687 salariaţi, respectiv -19,4%.

La celălalt pol se află Sibiul, care a  avut cele mai puţine reduceri de personal. 6,6% din forţa de munca din Sibiu a rămas pe liber în aceşti ani.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Unul din nouă români a rămas fără loc de muncă în trei ani de criză. La Cluj, peste 16.600 de concedieri

Oficial, românii au strâns cureaua în 2011


Românii au redus consumul considerabil consumul, fiind mult mai atenţi la ceea ce cumpără.

Peste 70% dintre români şi-au redus consumul sau au apelat la produse mai ieftine în acest an, resimţind efectele crizei economice, potrivit unui studiu realizat de Mednet Marketing Research Center, citat de www.mediafax.ro.

Potrivit datelor obţinute în urma sondajului, respondenţii consideră că 2011 a fost un an marcat de criză  care s-a resimţit prin creşterea preţurilor (59%), reducerea salariului sau a câştigurilor salariale (47,9%), pierderea locului de muncă (18,6%), creşterea ratelor la credite din cauza devalorizării leului (15%) şi pierderea sau diminuarea beneficiilor extra-salariale (13,8%).

Publicat in : Economic - FinanciarComments (1)

Plecarea lui Berlusconi nu opreşte adâncirea crizei financiare italiene


Rata la care se împrumută Italia a atins, miercuri, pragul psihologic de 7%, începând de la care pieţele consideră o ţară ca fiind riscantă şi incapabilă să se finanţeze singură.

Dramatica creştere a ratei de împrumut pe zece ani a intervenit a doua zi după ce influentul premier Silvio Berlusconi a spus că va demisiona după ce va fi adoptat bugetul ţării. În vârstă de 75 de ani, Berlusconi a fost o forţă dominantă după fondarea, în 1994, a partidului său Forza Italia, iar plecarea sa pune capăt unei ere din politica italiană, comentează CNN.

Dar dacă spectacolul politic pe care îl aducea cu sine, de obicei, Berlusconi, poate păli acum, spectacolul financiar s-ar putea să fie abia la început. Rata de împrumut – stabilită de traderii care vând obligaţiunile italiene – a ajuns la 7,3% în cursul dimineţii, după ce atinsese pragul psihologic de 7% ceva mai devreme. „E ca plăcile tectonice”, a declarat un analist pentru CNN. „Ai o tensiune puternică, apoi se rupe”, a adăugat el.

Randmentul Irlandei depăşise cu puţin 8% înainte ca ţara să fi fost salvată, rata de împrumut a Greciei a atins 10%, iar a Portugaliei 9%.

Despre Italia şi Spania – a treia şi respectiv a patra cea mai mare economie din Zona euro – se spune adesea că sunt prea mari pentru a-şi permite un eşec. Puterile BCE şi ale blocului european sunt limitate când vine vorba de Italia. Cifrele sunt enorme, iar capacitatea politică şi financiară pentru a continua susţinerea statelor slabe ale UE se va afla în faţa unui test dificil, dacă Roma se va confrunta cu o criză.

Economia Italiei reprezintă 17% din cea a Zonei euro. Împreună, Grecia, Irlanda şi Portugalia – ţările care au avut nevoie până în prezent de pachete de salvare – reprezintă mai puţin de 6%.

Datoria Romei se ridică la 1.900 de miliarde de euro, adică 120% din PIB, în timp ce cele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei erau de 640 de miliarde de euro în 2010, potrivit Eurostat.

Italia are nevoie de 380 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2012 pentru răscumpărarea obligaţiunilor care expiră şi pentru acoperirea deficitului, potrivit analistului Elisabeth Afesth, de la Evolution Securities. Următoarea plată majoră se ridică la 26 de miliarde de euro şi ar urma să fie făcută în februarie. Iar, în condiţiile în care rata la care se împrumută Roma a a ajuns la 7%, autorităţile ar putea întâmpina probleme grave.

Afesth a avertizat că, atunci când această rată ajunge la 7%, este dificil de redus, fiind considerată de investitori un „punct de la care nu mai există întoarcere”.

Iar situaţia Italiei este, probabil, mai gravă decât sugerează această rată, care a atins pragul psihologic de 7% în pofida intervenţiei BCE. Potrivit Evolution Securities, BCE a început să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole în 8 august.

Numai săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană ar fi achiziţionat obligaţiuni în valoare de 9,52 de miliarde de euro, majoritatea italiene, afirmă Afseth.

În timp ce BCE – a cărei preşedinţie a fost preluată recent de italianul Mario Draghi – s-a dovedit un actor cheie pentru supravieţuitorea Zonei euro până în prezent, răbdarea sa pare să se epuizeze. Săptămâna aceasta, Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale luxemburgheze şi membru al Consiliului de guvernatori ai BCE, a declarat pentru cotidianul italian La Stampa că achiziţia de obligaţiuni ar trebui „să fie limitată cantitativ şi în timp”.

El a subliniat că, dacă intervenţiile băncii sunt subminate de lipsa eforturilor din partea guvernelor naţionale, apar semne de întrebare în legătură cu stimulentele.

Dacă Italia va fi nevoită să apeleze la un pachet de salvare, rezultatul este sumbru. Capacitatea financiară a fondului creat pentru astfel de situaţii, FESA, creşte la 440 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 140 de miliarde de euro sunt destinaţi Greciei, Irlandei şi Portugaliei, potrivit lui Afesth. Rămân 300 de miliarde de euro – o sumă pe care Italia ar înghiţi-o imediat, înainte de a avea nevoie de mai mult.

De asemenea, planurile de extindere a capacităţii FESA, aprobate la reuniunea de criză a liderilor europeni din luna octombrie, vor avea de suferit în urma scăderii încrederii pe pieţe. Aşa că pieţele urmăresc situaţia şi aşteaptă.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Plecarea lui Berlusconi nu opreşte adâncirea crizei financiare italiene

Stolojan: Nu mai trebuie să tăiem nici pensii, nici salarii, noi vom ieşi din criză


Europarlamentarul Theodor Stolojan a afirmat că situaţia economică a României nu impune reduceri suplimentare salariilor bugetarilor sau scăderea pensiilor atâta vreme cât cheltuielile statului sunt proporţionale cu veniturile.

Stolojan crede că, deşi impactul scăderii exporturilor în ţările afectate de criză se va resimţi şi în România, echilibrarea bugetară efectuată în anii precedenţi va face posibil să evităm noi măsuri de austeritate care să afecteze în mod sever populaţia. „Noi nu mai avem nevoie să tăiem nici pensii, nici salarii. Trebuie să fim atenţi şi să ne prevedem cheltuielile în funcţie de resurse, să ne dimensionăm cheltuielile în limita resurselor”, a declarat, vineri, europarlamentarul PDL.

Acesta a arătat că, pe plan internaţional, problema mai gravă este cea a ţărilor îndatorate excesiv, în cazul lor singura soluţie fiind ştergerea unei părţi a datoriei acumulate anterior. „Noi, românii, vom ieşi din criză. Mai greu este cu alte ţări care sunt îndatorate puternic în continuare şi pentru care creditorii trebuie să înţeleagă că, fără o restructurare a datoriilor, fără o soluţie de asumare a unor pierderi, lucrurile nu se rezolvă”, a afimat Stolojan.

Europarlamentarul PDL s-a referit direct la Grecia pledând pentru o reconsiderare a poziţiei statelor UE faţă de această ţară în sensul renunţării la unele creanţe pe care grecii le au deoarece „nu poţi ajuta o ţară puternic îndatorată cu o nouă datorie. „Problemele nu sunt atât de dificile pe cât par, soluţiile sunt dificile. Cineva trebuie să suporte nişte pierderi”, a conchis Stolojan.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Stolojan: Nu mai trebuie să tăiem nici pensii, nici salarii, noi vom ieşi din criză

Criza se simte diferit la ambasadele României din străinătate


Misiunea diplomatică a României de la Chişinău a fost printre puţinele privilegiate şi nu a simţit criza, în schimb în Suedia ambasada funcţionează la limita de avarie, iar în Cehia diplomaţii încearcă să găsească sponsori pentru a organiza sau a participa la unele evenimente.

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, că misiunea diplomatică de peste Prut nu a simţit criza, în condiţiile în care Republica Moldova reprezintă unul dintre punctele cele mai importante ale diplomaţiei româneşti. „Eu sunt în situaţia privilegiată de a reprezenta România într-unul dintre punctele cele mai importante ale diplomaţiei şi, ca atare, am putut beneficia, de-a lungul acestor aproape doi de misiune la Chişinău de întregul sprijin al Ministerului şi, prin intermediul Ministerului, de susţinerea nu numai morală, ci şi materială şi politică a tuturor autorităţilor relevante ale statului român”, a explicat ambasadorul Marius Lazurca.

El a adăugat că la Ambasada României din Chişinău nu s-a simţit criza, dar a fost în situaţia raţională, nu neapărat impusă de criză, de a optimiza activitatea, de a redistribui mijloacele de care dispune pe priorităţi şi de a obţine rezultate bune în condiţiile date.

În schimb, ambasadoarea României în Suedia, Răduţa Matache, afirmă că cea mai mare problemă a fost într-adevăr legată de administrarea resurselor financiare şi de personal într-un an de criză. „Suntem o ambasadă extrem de mică, am avut colegi care au înlocuit câte trei alţi colegi, am încercat să nu scădem standardele, pentru că, odată ce scazi standardele, intri pe un tobogan pe care nu vrei să fii şi atunci am încercat cu buget redus, cu personal redus să rămânem totuşi una dintre ambasadele foarte bune din Stockholm”, a declarat ambasadoarea Răduţa Matche, pentru NewsIn. Ea a menţionat că majoritatea ambasadelor din Stockholm s-au confruntat cu măsuri de austeritate, cel puţin în ceea ce priveşte ambasadele care reprezintă state membre UE. „Dar este altceva să tai din ambasada unei ţări occidentale care are 50 de diplomaţi şi 20 de oameni personal local şi este altceva să tai dintr-o ambasadă de-a noastră. O spun cu mare responsabilitate şi o spun şi la Reuniunea ambasadorilor: Funcţionăm la limita de avarie!”, a punctat ambasadoarea României în Suedia.

Diplomatul român a apreciat însă că măsurile de austeritate şi criza au avut şi părţi bune, deoarece ca manager, abia într-un moment de criză „afli exact unde se duce fiecare bănuţ” din bugetul Ambasadei. „Deci, în ceea ce priveşte imaginea de ansamblu şi eficientizarea ei pot să spun că eu ca manager am câştigat foatrte mult şi am încercat să ne îndeplinim obiectivele chiar în condiţii de resurse reduse”, a mai afirmat ambasadoarea Răduţa Matache.

Ea a remarcat că un al doilea efect pozitiv al crizei şi al reducerilor a fost faptul că diplomaţii români de la Stockholm au fost obligaţi să inoveze extraordinar de mult. „Măsurile de austeritate ne-au determinat să venim cu soluţii noi sau să ne gândim ceea ce se mai poate face în viitor, pentru a continua să funcţionăm aşa cum vă spuneam, pe linia de avarie”, a mai spus diplomatul român.

Ambasadoarea României la Stockholm subliniază că în Suedia se află „o mână de diplomaţi” români. „Într-o ţară în care românii nu sunt foarte mulţi – 25.000, dar unde românii trăiesc în aproape fiecare parte a Suediei, o ţară în care trebuie să te deplasezi, o ţară care în care sunt 110 ambasade acreditate la Stockholm, trebuie să fii la nivelul lor, trebuie să fii parte din acest colectiv, deci acestea au fost marile provocări”, a afirmat ambasadoarea Răduţa Matache.

Întrebată dacă activitatea Ambasadei de la Stockholm a avut de suferit, ambasadoarea României în Suedia a apreciat că este greu de dat un răspuns tranşant. „Teoretic, pentru cineva care a văzut Ambasada din afară, a văzut că suntem în continuare foarte activi, colegii din Centrala MAE au văzut că încercăm să răspundem tuturor solicitărilor, încercăm să păstrăm standardele, dar a fost greu şi rămâne în continuare foarte greu de făcut planificarea muncii diplomatice în condiţiile în care nu ştii ce buget vei avea până la sfârşitul anului, în care ştii că bugetul pe care îl ai acum nu-ţi ajunge”, a explicat diplomatul.

Ambasadoarea României în Cehia, Daniela Gîtman, spune, la rîndul său, că se fac simţite şi la Praga câteva efecte negative ale crizei, în sensul că a fost redus foarte mult bugetul Ambasadei, buget care era dedicat acţiunilor de diplomaţie publică şi culturală. „De asemenea, şi numărul personalului a fost restrâns în mod evident, cu efecte asupra unei activităţi intense şi continue a ambasadei. Resimţim acest lucru în planul de proiecte culturale, avem însă o colaborare foarte bună cu ICR din Praga, care cumva suplineşte această dimensiune pe care şi Ambasada o adresează în mod serios”, a arătat ambasadoarea României în Cehia.

Ea a adăugat că şi prezenţa la diferite evenimente de gândire politice, think-tankuri, a fost oarecum împietată de restricţiile bugetare. „Însă încercăm să suplinim aceste dificultăţi prin atragererea de sponsori, am găsit nişte uşi deschise la câteva companii, care au înţeles să ne sprijine pentru a acoperi acest deficit financiar şi, de asemenea, colegii din Ambasadă şi colectivul, care încearcă, chiar dacă sunt mai puţini, să ţină acelaşi nivel de profesionalism şi să nu se lase neglijate anumite domenii din activitatea Ambasadei. Dar, per ansamblu, sperăm că lucrurile vor fi mai bune în anii viitori”, a conchis ambasadoarea Daniela Gîtman.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (7)

Liderii din zona euro se reunesc joi pentru un summit consacrat crizei elene


Liderii din Zona euro se întâlnesc joi, în cadrul unui summit de urgenţă, pentru a încerca să rezolve criza elenă şi să prevină extinderea sa către aşa-numitele economii periferice, relatează BBC News.

Politicienii vor discuta o serie de măsuri, inclusiv un nou împrumut pentru Grecia, şi rolul investitorilor privaţi în restructurarea datoriilor.

Potrivit informaţiilor disponibile, va fi discutată şi o nouă taxă pentru bănci.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat în legătură cu prea mult optimism.

Grecia a primit primul său pachet de salvare în mai anul trecut, însă criza datoriilor subminează în continuare încrederea pieţelor globale în ea, unii analişti sugerând chiar că ameninţă viitorul euro.

Politicienii şi investitorii cer o acţiune decisivă, pentru a ajuta la depăşirea aceastei situaţii.

„Nimeni nu ar trebui să îşi facă iluzii; situaţia este foarte gravă”, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Necesită un răspuns. Altfel, consecinţele negative vor fi resimţite în toate colţurile Europei şi dincolo de ea”, a adăugat el.

Guvernatorul Băncii Angliei, Sir Mervyn King, a declarat că actuala criză din Zona euro reprezintă cel mai grav şi imediat risc pentru sistemul financiar britanic.

Şi preşedintele american Barack Obama s-a implicat în acest dosar, sunând-o marţi seară pe Merkel, pentru a sublinia importanţa rezolvării acestei probleme pentru refacerea economică globală.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional le-a cerut liderilor europeni să ia măsuri rapide şi decisive. Amânarea lor ar fi foarte costisitoare pentru economia mondială, a avertizat FMI.

Însă există diviziuni în rândul liderilor din Zona euro privind cea mai bună metodă pentru a rezolva criza.

Pare să existe un consens privind necesitatea unui nou acord de împrumut, aparent similar celui de 110 miliarde de euro alocat anul trecut, spun analişti.

Însă acesta este doar un plasture, ce nu rezolvă problema fundamentală a îndatorării Greciei.

Atena a implementat deja o serie de măsuri de austeritate, inclusiv reduceri ale cheltuielilor şi creşteri ale taxelor, iar anterior luna aceasta a fost de acord să aplice acţiuni mai drastice pentru reducerea datoriei.

Dar există senzaţia că nu este suficient. Singurul mod de a rezolva problema este restructurarea datoriei Greciei, consideră mulţi observatori.

Germania a propus să i se permită Atenei mai mult timp să plătească, prin convertirea datoriei existente în noi obligaţiuni. Berlinul vrea ca investitori privaţi, în special bănci, să participe la restructurare.

Însă Banca Centrală Europeană se opune vehement acestui plan, afirmând că o astfel de transformare ar reprezenta faliment din punctul de vedere al agenţiilor internaţionale de rating, ceea ce ar submina încrederea investitorilor în euro.

O alternativă de a determina investitorii privaţi să contribuie la pachetul de salvare este introducerea unei noi taxe pentru bănci.

Există informaţii că liderii vor discuta o astfel de taxă, ce ar fi, însă, foarte nepopulară în rândul băncilor.

Aceste diviziuni explică tentativele lui Merkel de a limita aşteptările înainte de summitul ce va începe la Bruxelles, la ora locală 13.00 (14.00 ora României).

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Liderii din zona euro se reunesc joi pentru un summit consacrat crizei elene