Fascinați de Trump? Liderii de afaceri germani laudă politicile economice ale S.U.A. la Davos


Forumul Economic Mondial de la Davos poate anticipa adesea evoluțiile viitoare în politică, tehnologie și finanțe. În acest an, ne-a arătat că unii capi ai industriei europene sunt mulțumiți de politicile economice ale lui Donald Trump.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, nu există doar o economie globală și o singură lume a afacerilor. Există mai multe lumi și straturi, la fel ca diferitele niveluri ale unui sediu de companie, cu scări rulante între anumite etaje, cu scări șubrede între altele și cu unele etaje fără nici un fel de legatură intre ele.

Politicienii coexistă la etajul lor, au discursuri, se întâlnesc sau se evită reciproc și apoi pleacă să-și continue călătoriile, fie inspirați, fie epuizați. Importanța lor este clasificată ținând cont dacă ajung să ia cuvantul în auditoriul mare și pentru cât timp și dacă vor fi salutați și intervievați de fondatorul WEF (Formului Economic Mondial) Klaus Schwab.

Stelele lumii financiare, alături de mulți reprezentanți ai grupurilor de interese, vin la Davos pentru a-și cultiva rețelele, a încheia contracte și a celebra petreceri de noapte, precum cea organizată de firma de consultanță McKinsey cu premierul canadian Justin Trudeau. Aparitia publică la Davos nu este întotdeauna crucială și unii oaspeți nici măcar nu intră în centrul de congrese. Printre invitații importanți din lumea financiară în cadrul reuniunii se numără directorii băncilor importante și managerii fondurilor speculative de investiții.

Multinaționale precum Apple, Google și Facebook apar cu armate întregi în speranța de a intui noile tendințe și de a orienta opinia publică.

 

Centrele de putere

Davos are ca punct focal geografic, centrul de congrese, cu auditoriile și vestiarele sale mari și mici, invadate de paltoane, pălării și cizme de zăpadă.

Oamenii de aici tind să petreacă mult timp pe holuri cu banale cani de espresso în mâna. Aici poti discuta cu oameni precum Marty Baron, redactorul-șef al Washington Post sau cu palidul AG Sulzberger, noul editor al New York Times, despre planurile lor în aceste vremuri de transformare structurală . Oamenii îl pot aborda pe Benjamin Netanyahu, care vrea doar să-și exprime entuziasmul în ce-l priveste pe Donald Trump; Justin Trudeau se plimbă vesel; Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, apără Uniunea Europeană împotriva unei Polonii discordante, evitând condamnarea polonezilor în mai multe limbi; și asa mai departe.

Și apoi există centrul neoficial al WEF – promenada situată puțin mai sus, unde hotel după hotel au fost închiriate de corporații și unde Eric Schmidt, de la compania Alphabet a holdingului Google, și Sheryl Sandberg de la Facebook invită grupuri la prânz, unde Bill Gates își invită oaspeții la cină. Deși conversațiile sunt, în general, numai pentru fundal, reporterii pot totuși să prindă câteva detalii pe care le redau mai apoi în articolele lor.Unele ediții ale WEF sunt aparent irelevante. Însă altele, precum ediția din 2018, când problemele majore ale timpului nostru par să se ciocnească aici, ar putea prilejui găsirea unor răspunsuri.

 

Regele Donald

Pe cand era doar om de afaceri, Donald Trump nu a fost niciodată invitat la WEF, dar în acest an prezența lui a putut fi resimțită cu mult înainte ca elicopterul său să aterizeze joi, pe zăpadă. Când a apărut, era excesiv de bronzat și frezat in stilul caracteristic, dar cumva  mai ostentativ decât de obicei, aparent îmblânzit de scriitorii săi de discursuri și de teleprompter.

Trump și-a citit discursul  fără a face nici o eroare, cu intonațiile corespunzătoare. Cu ochii îngustați, el s-a lăudat cu privire la fiecare nou record înregistrat pe piețele bursiere de la alegerea sa, precum și cu scăderea șomajului, pe care și-a asumat-o (chiar dacă a început de acum opt ani, dupa debutul mandatului predecesorului său Barack Obama.) Deci, a fost discursul lui Trump, din finalul WEF, o senzație?

A fost, în orice caz, unul politic. Sintagma „America in primul rand, nu înseamnă America singură” ​​va dăinui.

Și din punct de vedere social, a fost o senzație. Persoanele de la Davos încrezatoare în sine, cărora le place să minmeze importanța și bogăția, precum și cei care le au deja, și-au îndreptat atenția spre Trump de îndată ce a intrat într-o cameră. Și-au scos telefoanele mobile și au fotografiat un Trump fără îndoială mai important (și probabil mai bogat). Scopul lor principal a fost acela de a obține un selfie cu regele Donald. Numai cvartetul reporterilor New York Times – Peter Baker și echipa sa – au stat, în mod obisnuit și impasibil, în al cincilea rând, urmărind ce se desfășura în jurul lor.

Din păcate, Davosul din acest an a fost mai modest decât ultimul, deoarece oamenii au fost fascinați și uimiți de Trump. Joi, la o recepție organizată pentru aproximativ o sută de capi ai industriei și mai târziu la o cină pentru 15 șefi de corporații, președintele american a sărbătorit întoarcerea neoliberalismului și a fost chiar salutat de liderii corporativi –  puțini avand vreo reținere în acest sens.

 

Laude pentru directorii executivi din Germania

 

Participanții la recepție au povestit mai târziu cum Trump a lăudat pe unii directori executivi pentru investițiile lor în Statele Unite, care generează venituri de miliarde și angajează mii de muncitori. La rândul lor, ei au strigat „Da, domnule!” pentru a-i mulțumi. Mai târziu, la cină, șefii multinaționalelor germane Siemens, SAP și Bayer s-au întrecut reciproc în laude pentru planul fiscal al lui Trump. Joe Kaeser, CEO in Departamentul de inginerie al gigantului Siemens, a fost cel mai prietenos cu Trump, dar toți l-au curtat pe presupusul lor salvator prin entuziasmul cu care au vorbit despre propriile lor afaceri din Statele Unite.

Multe dintre elitele de afaceri ale lumii văd în Trump un salvator. Managerii băncii de investiții americane Goldman Sachs, directori ai Deutsche Bank și directorii executivi ai marilor companii industriale europene, au declarat neoficial în interviurile acordate că, deși nu agrează stilul lui Trump, preferă politicile sale. „Campania de dereglementare este cel mai bun lucru care a ieșit din Washington după o perioadă lungă de timp”, a spus unul. ”Acționează și trebuie să-i recunoaștem meritele”, a spus altul. „Un pic mai mult Trump ar face politicii germane mult bine”, a spus al treilea.

Perioada post-criză financiară, în care politicienii au încercat mai mult sau mai puțin serios să recâștige poziția superioară pe piețele care au ieșit de sub control prin impunerea de noi reglementări și prin îeliminarea lacunelor fiscale, se apropie de sfârșit. Trump dorește acum dea lovitura de grație acestor politici și consensului global asupra lor. În Davos, a devenit clar că el nu este singurul cu acest deziderat.

Ecouri ale lui Trump au putut fi auzite chiar și în timpul apariției Kaiser-ului Siemens de la hotelul Belvedere, unde a fost întrebat ce este astăzi Siemens. Răspunsul său a fost „Cea mai mare companie din lume”. A spus că a trebuit să întărească Siemens pentru că acesta a fost singurul mod în care a putut să-i ajute pe cei slabi – până la urmă, a afirmat el, cineva trebuie să se opună tuturor fondurilor speculative care se gândesc exclusiv la profiturile investitorilor.” Dar oare nu sunt ei aceiași investitori care determină Siemens să reducă locurile de muncă și o împing in brațele lui Trump?

Este cu adevărat compania model a Germaniei pusă la adăpost de un Trump ale cărui politici îi favorizează pe cei super-bogați, inclusiv pe sine, prin reduceri fiscale și dereglementare, în timp ce pretinde că luptă împotriva elitei și îi ajută pe oamenii care au rămas în urmă?

„Europa se întoarce”

Timp de câteva luni, Trump a pus un semn de întrebare asupra sistemului internațional multilateral de tratate și instituții comerciale, iar în Davos în acest an era evident cât de fragile au devenit loialitățile și convingerile. Dar Davos a arătat, de asemenea, ceea ce alte economii de vârf pot face pentru a contracara această tendință, reflectând o renaștere a acordurilor internaționale și o Uniune Europeană dornică de a stabili echitatea socială.

Angela Merkel a folosit scena mare acentrului de congrese pentru a susține un discurs adevărat și plin de suspans, creionând imaginea  Germaniei și a Europei pentru care se luptă. Expresia ei serioasă și alertă părea să sublinieze o înțelegere a faptului că fundamentele democrației liberale nu mai sunt în siguranță și riscă colapsul. Dar ce anume a vrut să spună în cuvântarea ei prin formularea pretențioasa „Economia de piață socială 4.0” ar fi un subiect potrivit pentru o un al doilea discurs, unul pe care poate l-ar putea susține  înainte să își formeze noul guvern. Cancelarul nu a intrat în detalii concrete și a fost inconsecvent – inclusiv în legătură cu modul în care Germania, Franța și alții pot ajunge la un acord asupra unor probleme decisive.

Justin Trudeau, purtând obișnuitele sale șosete colorate, a căutat să promoveze multiculturalismul, precum și negocierile comerciale și problemele femeilor, impulsionate de mișcarea #MeToo. El a subliniat, de asemenea, politicile familiale, echitatea salarială și educația și a spus că toți cei din auditoriu ar trebui să fie orientați spre a face lumea un loc mai bun. Pentru femei, a spus el, această schimbare trebuie să înceapă acum.

„Franța se află din nou în centrul Europei”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron de pe scena din centrul de conferințe. Macron s-a comportat aproape cu aceeași vehementă umilință la Davos, la fel ca Trump, deși poate chiar mai inocent și mai dornic. Cu cât vorbea mai mult Macron – oscilând între englezi și francezi – cu atât mai mult frica se strecura printre spectatorii săi, care voiau să fie entuziasmați că francezul pe care oamenii din Davos îl lăudau ca o întruchipare a spiritului forumului din acest an, a promis mai mult decât ar fi putut să ducă. Câte priorități poate avea o persoană, chiar dacă acea persoană este Macron?

„Trump face de fapt lucruri, în timp ce Europa până acum doar a spulberat speranța”, a spus un șef bancar puternic după aparițiile liderilor. Cu toate acestea, a fost prima oară după foarte mult timp când cuvintele „Europa” și „speranța” au fost auzite împreună la Davos. „Europa se întoarce” s-a dovedit a fi una dintre frazele cele mai repetate la forum. Între întâlniri și apariții, ministrul german al apărării, von der Leyen, putea fi găsită în salonul discret al Persoanelor Publice, unde a cerut multă apă după fiecare discuție. Von der Leyen spune că frământările în relațiile transatlantice au creat un sentiment de urgență în Europa. Ea spune că europenii trebuie să acționeze și să strângă rândurile pentru a atenua retragerea Americii – și au înțeles cu adevărat toate acestea. Apoi ea l-a descris pe Macron drept opusul lui Trump.

Joi noaptea,  bătrânul care a condus discutiile de la pupitrul din Hotel Seehof, a privit în negura timpurilor. Toată ziua, managerii și-au exprimat optimismul cu privire la evoluția economiei globale și la promisiunea noilor tehnologii. Era o joie euforică, una cu zăpadă abundentă și lumină de iarnă spectaculoasă. Apoi a venit George Soros. Miliardarul și speculatorul, care a profitat mai mult decât majoritatea celorlalți de binecuvântările piețelor și societăților libere, a fost tunete și fulgere.

„Societățile deschise sunt în criză”, a spus Soros cu o voce fragilă – și „întreaga civilizație este în joc”. Diferite „forme de dictatura și state mafiote, exemplificate de Rusia lui Putin, sunt în afirmare”, a spus el. „În Statele Unite, președintele Trump ar dori să înființeze un stat mafiot, dar nu poate, deoarece Constituția, alte instituții și o societate civilă vibrantă nu-i vor permite”.

Chiar mai mult decât Trump, excesele digitalizării îl îngrijorează cel mai mult pe filantropul în vârstă de 87 de ani, „creșterea și comportamentul monopolist” al companiilor de platforme IT gigantice. El a susținut că Google și Facebook devin un pericol pentru democrație din cauza puterii lor tot mai mari pe piață și a faptului că ei influențează gândirea oamenilor fără ca aceștia să-și dea seama. Situația ar putea deveni periculoasă dacă aceste „monopoluri informatice bogate în date” ar trebui să respecte statele autoritare. „Acest lucru ar putea duce la o rețea de control totalitar, cum nu ar fi putut să-și imagineze nici măcar Aldous Huxley sau George Orwell”, a avertizat Soros.

 

Tehnologia la un punct de cotitură

Cei mai mulți participanți la Davos nu au avut nici măcar o viziune sumară asupra viitorului digital. Dar numeroase paneluri și discursuri au arătat clar că industria IT se regăsește încă o dată la un punct de cotitură. În același mod în care guvernele au căutat să îmblânzească băncile și piețele financiare, ar putea (și ar trebui) să-și îndrepte atenția spre a struni corporațiile tehnologice, deși acest lucru s-ar putea dovedi a fi mult mai dificil.

Chiar și reprezentanții acestor afaceri recunosc acum că, viteza cu care platformele digitale și inteligența artificială transformă societatea amenință să suprasolicite oamenii. „Dimensiunile schimbărilor care au loc pe piața muncii sunt diferite de cele din trecut”, a declarat Norbert Winkeljohann, șeful firmei de consultanță și audit PwC din Germania. „Ritmul schimbării nu a fost niciodată atât de rapid, dar nu va mai fi niciodată așa de lent”, a declarat președintele canadian Trudeau.

În Davos, era clar că piața muncii nu este decât o parte a problemei. Întrebările fundamentale la care trebuie să se răspundă sunt despre cine controlează digitalizarea din lume, cine determină modul în care este folosită și cui servește. Roboții și inteligența artificială sunt atât de dezvoltați, spun experții, că au deja capacitățile urechilor și ochilor umani. Ei încă nu au picioare și mâini la fel de sofisticate ca ale noastre, dar ce se întâmplă dacă, în trei până la opt ani, roboții vor juca pe terenuri sportive sau chiar vor fi implicate în diferite niveluri ale Davosului și se dovedesc a fi mai competenți decât oamenii ? Ce se întâmplă dacă roboții pot ucide și pot lua decizii de viață sau de moarte? Ce se întâmplă dacă acești roboți sunt predispuși la erori ca Google Photos cu software-ul de recunoaștere a feței? Da, grijile lui Soros sunt justificate.

Unele companii de tehnologie au recunoscut deja că fundația lor cea mai importantă începe să se erodeze: și anume încrederea pe care utilizatorii și guvernul le au în ele. „În Tech we Trust” a fost numele unui eveniment care se concentrează în mare parte pe neîncrederea în Facebook și altele. Panelul a inclus o Dara Khosrowshahi relaxată, noul CEO al platformei de taxi Uber, care a susținut că a avut loc o „schimbare culturală reală” în urma scandalurilor companiei. La rândul său Facebook, a aplicat în mod clar o strategie similară la Davos: umilința. Oficialii de la Facebook voiau să învețe punând întrebări și ascultând. Obișnuiți cu succesul, directorii companiei suferă pentru faptul că au fost blamați de mulți pentru răspândirea minciunilor și pentru afirmarea președintelui Trump. Site-urile radicale de dreapta, cum ar fi Breitbart, au avut un impact mai mare cu născocirile lor despre Hillary Clinton decât New York Times a făcut cu expunerile sale factuale despre Trump, deoarece utilizatorii Facebook a ajutat la răspândirea murdăriei generată de site.

 

Alte idei de reținut de la Davos

La Davos-ul de anul acesta au mai fost câteva aspect demne de ținut minte. Urmăritorii sunt acum echivalentul digital al statutului, iar știrile false sunt echivalentul digital al trupelor paramilitare. Toate viitoarele războaie vor începe cu atacuri cibernetice. Vestul nu pare să fi surprins încă impactul cu care guvernul Chinei și companiile țării vor domina domeniul inteligenței artificiale. Dar democrațiile se auto-corectează – China nu. Digitalizarea va crea conflicte la nivel tribal deoarece generează grupuri mici cu voci puternice. Identificarea, adică obligația de a declara numele unei persoane, nu îi determină pe oameni să se comporte într-un mod mai civilizat. Algoritmii au prejudicii împotriva negrilor și străinilor. De asemenea, a fost o greșeală că Bitcoin a fost autorizat, având în vedere că băncile centrale trebuie să își păstreze statutul de autorități de politică financiară. Munca nu este scopul fundamental al omenirii, iar în momentul în care mașinile încep să ne facă munca, trebuie introdus un venit garantat de bază – ceea ce va fi posibil dacă prosperitatea globală continuă să crească la fel de rapid.

Cel puțin în mod public, Facebook nu împărtășește convingerea că firma a permis creșterea bulei de segregare, în care utilizatorii își afirmă doar opiniile existente. Linia companiei este că oamenii au conexiuni strânse și conexiuni mai lejere și că Facebook se asigură că aceste conexiuni slabe sunt identificate și întărite într-un mod care ar trebui să extindă cadrul de referință al unei persoane, mai degrabă decât să il restrângă.

A devenit clar pe promenada de la Davos că managerii de la Facebook și Google nu au ajuns în punctul în care simt o responsabilitate pentru ceea ce este publicat pe platformele lor. Ei se referă în continuare la companiile lor ca „platforme” și nu ca parte a „mass-media”, însă doresc să-și consolideze sistemul de „clasament”, ceea ce înseamnă evaluarea validității și seriozității surselor de știri. „Dacă nu rezolvăm această problemă, alții o vor face pentru noi”, este o propoziție pe care ați auzit-o adesea.

Dar ați putea, la fel de des, să auziți apelurile la o reglementare sporită. „Davos este un loc bun pentru a anunța că zilele lor sunt numărate”, a declarat investitorul miliardar Soros în comentariile sale vizând giganții tehnici americani. Dar este chiar realist? Au existat puține contacte între giganții tehnici și liderii mondiali de aici. Și, deși oamenii vorbesc adesea la Davos despre cât de importantă este ciudata lumea virtuală, mulți o înteleg prea puțin și riscă să uite foarte ușor aspectele pe care le implică.

Este de asemenea posibil ca dominația globală prezentată de Google, Amazon și Facebook în februarie 2018 să se poată termina, numai de jos în sus. Nenumărate companii care încep să lucreze la tehnologii precum blockchain, registrul digital care înregistrează tranzacțiile Bitcoin și chiar inteligența artificială, sunt convinși că tehnologiile gigantilor tehnici pot deveni inutile atunci când nu va exista nimic între producători și utilizatori. Bogăția și prosperitatea vor fi luate de pe platforme și repuse în mâinile companiilor producătoare și ale clienților lor, a declarat Jeff Schumacher, fondatorul șef al firmei BCG Digital Ventures.

În orice caz, scenariul cel mai probabil este acela că aceleași lumi pe care le vedem în 2018 vor fi tot acolo când următorul Forum Economic Mondial se va desfășura în 2019.

 

 

Nota:

Traducere si adaptare a articolului din http://www.spiegel.de – ”German Business Leaders Praise U.S. Economic Policies at Davos” http://www.spiegel.de/international/world/selfies-with-trump-german-business-leaders-praise-american-tax-policies-a-1192013.html