Forumul Economic Mondial de la Davos poate anticipa adesea evoluțiile viitoare în politică, tehnologie și finanțe. În acest an, ne-a arătat că unii capi ai industriei europene sunt mulțumiți de politicile economice ale lui Donald Trump.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, nu există doar o economie globală și o singură lume a afacerilor. Există mai multe lumi și straturi, la fel ca diferitele niveluri ale unui sediu de companie, cu scări rulante între anumite etaje, cu scări șubrede între altele și cu unele etaje fără nici un fel de legatură intre ele.

Politicienii coexistă la etajul lor, au discursuri, se întâlnesc sau se evită reciproc și apoi pleacă să-și continue călătoriile, fie inspirați, fie epuizați. Importanța lor este clasificată ținând cont dacă ajung să ia cuvantul în auditoriul mare și pentru cât timp și dacă vor fi salutați și intervievați de fondatorul WEF (Formului Economic Mondial) Klaus Schwab.

Stelele lumii financiare, alături de mulți reprezentanți ai grupurilor de interese, vin la Davos pentru a-și cultiva rețelele, a încheia contracte și a celebra petreceri de noapte, precum cea organizată de firma de consultanță McKinsey cu premierul canadian Justin Trudeau. Aparitia publică la Davos nu este întotdeauna crucială și unii oaspeți nici măcar nu intră în centrul de congrese. Printre invitații importanți din lumea financiară în cadrul reuniunii se numără directorii băncilor importante și managerii fondurilor speculative de investiții.

Multinaționale precum Apple, Google și Facebook apar cu armate întregi în speranța de a intui noile tendințe și de a orienta opinia publică.

Centrele de putere

Davos are ca punct focal geografic, centrul de congrese, cu auditoriile și vestiarele sale mari și mici, invadate de paltoane, pălării și cizme de zăpadă.

Oamenii de aici tind să petreacă mult timp pe holuri cu banale cani de espresso în mâna. Aici poti discuta cu oameni precum Marty Baron, redactorul-șef al Washington Post sau cu palidul AG Sulzberger, noul editor al New York Times, despre planurile lor în aceste vremuri de transformare structurală . Oamenii îl pot aborda pe Benjamin Netanyahu, care vrea doar să-și exprime entuziasmul în ce-l priveste pe Donald Trump; Justin Trudeau se plimbă vesel; Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, apără Uniunea Europeană împotriva unei Polonii discordante, evitând condamnarea polonezilor în mai multe limbi; și asa mai departe.

Și apoi există centrul neoficial al WEF – promenada situată puțin mai sus, unde hotel după hotel au fost închiriate de corporații și unde Eric Schmidt, de la compania Alphabet a holdingului Google, și Sheryl Sandberg de la Facebook invită grupuri la prânz, unde Bill Gates își invită oaspeții la cină. Deși conversațiile sunt, în general, numai pentru fundal, reporterii pot totuși să prindă câteva detalii pe care le redau mai apoi în articolele lor.Unele ediții ale WEF sunt aparent irelevante. Însă altele, precum ediția din 2018, când problemele majore ale timpului nostru par să se ciocnească aici, ar putea prilejui găsirea unor răspunsuri.

Regele Donald

Pe cand era doar om de afaceri, Donald Trump nu a fost niciodată invitat la WEF, dar în acest an prezența lui a putut fi resimțită cu mult înainte ca elicopterul său să aterizeze joi, pe zăpadă. Când a apărut, era excesiv de bronzat și frezat in stilul caracteristic, dar cumva  mai ostentativ decât de obicei, aparent îmblânzit de scriitorii săi de discursuri și de teleprompter.

Trump și-a citit discursul  fără a face nici o eroare, cu intonațiile corespunzătoare. Cu ochii îngustați, el s-a lăudat cu privire la fiecare nou record înregistrat pe piețele bursiere de la alegerea sa, precum și cu scăderea șomajului, pe care și-a asumat-o (chiar dacă a început de acum opt ani, dupa debutul mandatului predecesorului său Barack Obama.) Deci, a fost discursul lui Trump, din finalul WEF, o senzație?

A fost, în orice caz, unul politic. Sintagma „America in primul rand, nu înseamnă America singură” ​​va dăinui.

Și din punct de vedere social, a fost o senzație. Persoanele de la Davos încrezatoare în sine, cărora le place să minmeze importanța și bogăția, precum și cei care le au deja, și-au îndreptat atenția spre Trump de îndată ce a intrat într-o cameră. Și-au scos telefoanele mobile și au fotografiat un Trump fără îndoială mai important (și probabil mai bogat). Scopul lor principal a fost acela de a obține un selfie cu regele Donald. Numai cvartetul reporterilor New York Times – Peter Baker și echipa sa – au stat, în mod obisnuit și impasibil, în al cincilea rând, urmărind ce se desfășura în jurul lor.

Din păcate, Davosul din acest an a fost mai modest decât ultimul, deoarece oamenii au fost fascinați și uimiți de Trump. Joi, la o recepție organizată pentru aproximativ o sută de capi ai industriei și mai târziu la o cină pentru 15 șefi de corporații, președintele american a sărbătorit întoarcerea neoliberalismului și a fost chiar salutat de liderii corporativi –  puțini avand vreo reținere în acest sens.

Laude pentru directorii executivi din Germania

Participanții la recepție au povestit mai târziu cum Trump a lăudat pe unii directori executivi pentru investițiile lor în Statele Unite, care generează venituri de miliarde și angajează mii de muncitori. La rândul lor, ei au strigat „Da, domnule!” pentru a-i mulțumi. Mai târziu, la cină, șefii multinaționalelor germane Siemens, SAP și Bayer s-au întrecut reciproc în laude pentru planul fiscal al lui Trump. Joe Kaeser, CEO in Departamentul de inginerie al gigantului Siemens, a fost cel mai prietenos cu Trump, dar toți l-au curtat pe presupusul lor salvator prin entuziasmul cu care au vorbit despre propriile lor afaceri din Statele Unite.

Multe dintre elitele de afaceri ale lumii văd în Trump un salvator. Managerii băncii de investiții americane Goldman Sachs, directori ai Deutsche Bank și directorii executivi ai marilor companii industriale europene, au declarat neoficial în interviurile acordate că, deși nu agrează stilul lui Trump, preferă politicile sale. „Campania de dereglementare este cel mai bun lucru care a ieșit din Washington după o perioadă lungă de timp”, a spus unul. ”Acționează și trebuie să-i recunoaștem meritele”, a spus altul. „Un pic mai mult Trump ar face politicii germane mult bine”, a spus al treilea.

Perioada post-criză financiară, în care politicienii au încercat mai mult sau mai puțin serios să recâștige poziția superioară pe piețele care au ieșit de sub control prin impunerea de noi reglementări și prin îeliminarea lacunelor fiscale, se apropie de sfârșit. Trump dorește acum dea lovitura de grație acestor politici și consensului global asupra lor. În Davos, a devenit clar că el nu este singurul cu acest deziderat.

Ecouri ale lui Trump au putut fi auzite chiar și în timpul apariției Kaiser-ului Siemens de la hotelul Belvedere, unde a fost întrebat ce este astăzi Siemens. Răspunsul său a fost „Cea mai mare companie din lume”. A spus că a trebuit să întărească Siemens pentru că acesta a fost singurul mod în care a putut să-i ajute pe cei slabi – până la urmă, a afirmat el, cineva trebuie să se opună tuturor fondurilor speculative care se gândesc exclusiv la profiturile investitorilor.” Dar oare nu sunt ei aceiași investitori care determină Siemens să reducă locurile de muncă și o împing in brațele lui Trump?

Este cu adevărat compania model a Germaniei pusă la adăpost de un Trump ale cărui politici îi favorizează pe cei super-bogați, inclusiv pe sine, prin reduceri fiscale și dereglementare, în timp ce pretinde că luptă împotriva elitei și îi ajută pe oamenii care au rămas în urmă?

„Europa se întoarce”

Timp de câteva luni, Trump a pus un semn de întrebare asupra sistemului internațional multilateral de tratate și instituții comerciale, iar în Davos în acest an era evident cât de fragile au devenit loialitățile și convingerile. Dar Davos a arătat, de asemenea, ceea ce alte economii de vârf pot face pentru a contracara această tendință, reflectând o renaștere a acordurilor internaționale și o Uniune Europeană dornică de a stabili echitatea socială.

Angela Merkel a folosit scena mare acentrului de congrese pentru a susține un discurs adevărat și plin de suspans, creionând imaginea  Germaniei și a Europei pentru care se luptă. Expresia ei serioasă și alertă părea să sublinieze o înțelegere a faptului că fundamentele democrației liberale nu mai sunt în siguranță și riscă colapsul. Dar ce anume a vrut să spună în cuvântarea ei prin formularea pretențioasa „Economia de piață socială 4.0” ar fi un subiect potrivit pentru o un al doilea discurs, unul pe care poate l-ar putea susține  înainte să își formeze noul guvern. Cancelarul nu a intrat în detalii concrete și a fost inconsecvent – inclusiv în legătură cu modul în care Germania, Franța și alții pot ajunge la un acord asupra unor probleme decisive.

Justin Trudeau, purtând obișnuitele sale șosete colorate, a căutat să promoveze multiculturalismul, precum și negocierile comerciale și problemele femeilor, impulsionate de mișcarea #MeToo. El a subliniat, de asemenea, politicile familiale, echitatea salarială și educația și a spus că toți cei din auditoriu ar trebui să fie orientați spre a face lumea un loc mai bun. Pentru femei, a spus el, această schimbare trebuie să înceapă acum.

„Franța se află din nou în centrul Europei”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron de pe scena din centrul de conferințe. Macron s-a comportat aproape cu aceeași vehementă umilință la Davos, la fel ca Trump, deși poate chiar mai inocent și mai dornic. Cu cât vorbea mai mult Macron – oscilând între englezi și francezi – cu atât mai mult frica se strecura printre spectatorii săi, care voiau să fie entuziasmați că francezul pe care oamenii din Davos îl lăudau ca o întruchipare a spiritului forumului din acest an, a promis mai mult decât ar fi putut să ducă. Câte priorități poate avea o persoană, chiar dacă acea persoană este Macron?

„Trump face de fapt lucruri, în timp ce Europa până acum doar a spulberat speranța”, a spus un șef bancar puternic după aparițiile liderilor. Cu toate acestea, a fost prima oară după foarte mult timp când cuvintele „Europa” și „speranța” au fost auzite împreună la Davos. „Europa se întoarce” s-a dovedit a fi una dintre frazele cele mai repetate la forum. Între întâlniri și apariții, ministrul german al apărării, von der Leyen, putea fi găsită în salonul discret al Persoanelor Publice, unde a cerut multă apă după fiecare discuție. Von der Leyen spune că frământările în relațiile transatlantice au creat un sentiment de urgență în Europa. Ea spune că europenii trebuie să acționeze și să strângă rândurile pentru a atenua retragerea Americii – și au înțeles cu adevărat toate acestea. Apoi ea l-a descris pe Macron drept opusul lui Trump.

Joi noaptea,  bătrânul care a condus discutiile de la pupitrul din Hotel Seehof, a privit în negura timpurilor. Toată ziua, managerii și-au exprimat optimismul cu privire la evoluția economiei globale și la promisiunea noilor tehnologii. Era o joie euforică, una cu zăpadă abundentă și lumină de iarnă spectaculoasă. Apoi a venit George Soros. Miliardarul și speculatorul, care a profitat mai mult decât majoritatea celorlalți de binecuvântările piețelor și societăților libere, a fost tunete și fulgere.

„Societățile deschise sunt în criză”, a spus Soros cu o voce fragilă – și „întreaga civilizație este în joc”. Diferite „forme de dictatura și state mafiote, exemplificate de Rusia lui Putin, sunt în afirmare”, a spus el. „În Statele Unite, președintele Trump ar dori să înființeze un stat mafiot, dar nu poate, deoarece Constituția, alte instituții și o societate civilă vibrantă nu-i vor permite”.

Chiar mai mult decât Trump, excesele digitalizării îl îngrijorează cel mai mult pe filantropul în vârstă de 87 de ani, „creșterea și comportamentul monopolist” al companiilor de platforme IT gigantice. El a susținut că Google și Facebook devin un pericol pentru democrație din cauza puterii lor tot mai mari pe piață și a faptului că ei influențează gândirea oamenilor fără ca aceștia să-și dea seama. Situația ar putea deveni periculoasă dacă aceste „monopoluri informatice bogate în date” ar trebui să respecte statele autoritare. „Acest lucru ar putea duce la o rețea de control totalitar, cum nu ar fi putut să-și imagineze nici măcar Aldous Huxley sau George Orwell”, a avertizat Soros.

Tehnologia la un punct de cotitură

Cei mai mulți participanți la Davos nu au avut nici măcar o viziune sumară asupra viitorului digital. Dar numeroase paneluri și discursuri au arătat clar că industria IT se regăsește încă o dată la un punct de cotitură. În același mod în care guvernele au căutat să îmblânzească băncile și piețele financiare, ar putea (și ar trebui) să-și îndrepte atenția spre a struni corporațiile tehnologice, deși acest lucru s-ar putea dovedi a fi mult mai dificil.

Chiar și reprezentanții acestor afaceri recunosc acum că, viteza cu care platformele digitale și inteligența artificială transformă societatea amenință să suprasolicite oamenii. „Dimensiunile schimbărilor care au loc pe piața muncii sunt diferite de cele din trecut”, a declarat Norbert Winkeljohann, șeful firmei de consultanță și audit PwC din Germania. „Ritmul schimbării nu a fost niciodată atât de rapid, dar nu va mai fi niciodată așa de lent”, a declarat președintele canadian Trudeau.

În Davos, era clar că piața muncii nu este decât o parte a problemei. Întrebările fundamentale la care trebuie să se răspundă sunt despre cine controlează digitalizarea din lume, cine determină modul în care este folosită și cui servește. Roboții și inteligența artificială sunt atât de dezvoltați, spun experții, că au deja capacitățile urechilor și ochilor umani. Ei încă nu au picioare și mâini la fel de sofisticate ca ale noastre, dar ce se întâmplă dacă, în trei până la opt ani, roboții vor juca pe terenuri sportive sau chiar vor fi implicate în diferite niveluri ale Davosului și se dovedesc a fi mai competenți decât oamenii ? Ce se întâmplă dacă roboții pot ucide și pot lua decizii de viață sau de moarte? Ce se întâmplă dacă acești roboți sunt predispuși la erori ca Google Photos cu software-ul de recunoaștere a feței? Da, grijile lui Soros sunt justificate.

Unele companii de tehnologie au recunoscut deja că fundația lor cea mai importantă începe să se erodeze: și anume încrederea pe care utilizatorii și guvernul le au în ele. „În Tech we Trust” a fost numele unui eveniment care se concentrează în mare parte pe neîncrederea în Facebook și altele. Panelul a inclus o Dara Khosrowshahi relaxată, noul CEO al platformei de taxi Uber, care a susținut că a avut loc o „schimbare culturală reală” în urma scandalurilor companiei. La rândul său Facebook, a aplicat în mod clar o strategie similară la Davos: umilința. Oficialii de la Facebook voiau să învețe punând întrebări și ascultând. Obișnuiți cu succesul, directorii companiei suferă pentru faptul că au fost blamați de mulți pentru răspândirea minciunilor și pentru afirmarea președintelui Trump. Site-urile radicale de dreapta, cum ar fi Breitbart, au avut un impact mai mare cu născocirile lor despre Hillary Clinton decât New York Times a făcut cu expunerile sale factuale despre Trump, deoarece utilizatorii Facebook a ajutat la răspândirea murdăriei generată de site.

Alte idei de reținut de la Davos

La Davos-ul de anul acesta au mai fost câteva aspect demne de ținut minte. Urmăritorii sunt acum echivalentul digital al statutului, iar știrile false sunt echivalentul digital al trupelor paramilitare. Toate viitoarele războaie vor începe cu atacuri cibernetice. Vestul nu pare să fi surprins încă impactul cu care guvernul Chinei și companiile țării vor domina domeniul inteligenței artificiale. Dar democrațiile se auto-corectează – China nu. Digitalizarea va crea conflicte la nivel tribal deoarece generează grupuri mici cu voci puternice. Identificarea, adică obligația de a declara numele unei persoane, nu îi determină pe oameni să se comporte într-un mod mai civilizat. Algoritmii au prejudicii împotriva negrilor și străinilor. De asemenea, a fost o greșeală că Bitcoin a fost autorizat, având în vedere că băncile centrale trebuie să își păstreze statutul de autorități de politică financiară. Munca nu este scopul fundamental al omenirii, iar în momentul în care mașinile încep să ne facă munca, trebuie introdus un venit garantat de bază – ceea ce va fi posibil dacă prosperitatea globală continuă să crească la fel de rapid.

Cel puțin în mod public, Facebook nu împărtășește convingerea că firma a permis creșterea bulei de segregare, în care utilizatorii își afirmă doar opiniile existente. Linia companiei este că oamenii au conexiuni strânse și conexiuni mai lejere și că Facebook se asigură că aceste conexiuni slabe sunt identificate și întărite într-un mod care ar trebui să extindă cadrul de referință al unei persoane, mai degrabă decât să il restrângă.

A devenit clar pe promenada de la Davos că managerii de la Facebook și Google nu au ajuns în punctul în care simt o responsabilitate pentru ceea ce este publicat pe platformele lor. Ei se referă în continuare la companiile lor ca „platforme” și nu ca parte a „mass-media”, însă doresc să-și consolideze sistemul de „clasament”, ceea ce înseamnă evaluarea validității și seriozității surselor de știri. „Dacă nu rezolvăm această problemă, alții o vor face pentru noi”, este o propoziție pe care ați auzit-o adesea.

Dar ați putea, la fel de des, să auziți apelurile la o reglementare sporită. „Davos este un loc bun pentru a anunța că zilele lor sunt numărate”, a declarat investitorul miliardar Soros în comentariile sale vizând giganții tehnici americani. Dar este chiar realist? Au existat puține contacte între giganții tehnici și liderii mondiali de aici. Și, deși oamenii vorbesc adesea la Davos despre cât de importantă este ciudata lumea virtuală, mulți o înteleg prea puțin și riscă să uite foarte ușor aspectele pe care le implică.

Este de asemenea posibil ca dominația globală prezentată de Google, Amazon și Facebook în februarie 2018 să se poată termina, numai de jos în sus. Nenumărate companii care încep să lucreze la tehnologii precum blockchain, registrul digital care înregistrează tranzacțiile Bitcoin și chiar inteligența artificială, sunt convinși că tehnologiile gigantilor tehnici pot deveni inutile atunci când nu va exista nimic între producători și utilizatori. Bogăția și prosperitatea vor fi luate de pe platforme și repuse în mâinile companiilor producătoare și ale clienților lor, a declarat Jeff Schumacher, fondatorul șef al firmei BCG Digital Ventures.

În orice caz, scenariul cel mai probabil este acela că aceleași lumi pe care le vedem în 2018 vor fi tot acolo când următorul Forum Economic Mondial se va desfășura în 2019.

Nota:

Traducere si adaptare a articolului din http://www.spiegel.de – ”German Business Leaders Praise U.S. Economic Policies at Davos” http://www.spiegel.de/international/world/selfies-with-trump-german-business-leaders-praise-american-tax-policies-a-1192013.html

București, 22 iunie 2016

COMUNICAT DE PRESĂ

Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior – JETRO va prezenta companiilor românești din IT oportunitățile de extindere pe piața niponă, într-un seminar care va avea loc pe 1 iulie, la Cluj, cea mai dinamică zonă de dezvoltare în acest domeniu.

Seminarul ”Punctul dumneavoastră de intrare pe piaţa IT din Japonia” este organizat de JETRO București, în colaborare cu Ambasada Japoniei în România, Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei din Japonia şi cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Clusterului Cluj IT şi Clusterului iTech Transilvania. Evenimentul va avea loc la Hotel Opera Plaza din Cluj-Napoca, strada General Traian Moşoiu 10-12, de la orele 15.30.

Alături de Guvernul Japoniei, care implementează o serie de reforme ce vizează creșterea atractivității pentru investitorii străini, JETRO se implică activ în atragerea investiţiilor străine în Japonia, sub sloganul ”Vorbeşte cu JETRO în primul rând”.

”Clujul este cel mai dinamic centru de dezvoltare a industriei IT din România, în contextul în care are o infrastructură foarte bună de fibră optică, aeroport internațional, facultăți de profil cu 800 de absolvenți anual și cea mai mare proporție de studenți la mia de locuitori. Obiectivul nostru este să le prezentăm companiilor românești din industria IT informaţii cu privire la practicile de afaceri japoneze, în vederea extinderii pe piața niponă. În cadrul acestui seminar, vom prezenta informații cu privire la situaţia actuală a economiei Japoniei, programele guvernamentale în curs de desfășurare şi sprijinul pe care JETRO îl oferă investitorilor străini. Avem convingerea că acest seminar ar putea reprezenta o bună oportunitate pentru companiile românești care doresc sa intre pe piaţa IT din Japonia”, a afirmat Dl. Keisuke Mizuno, director general JETRO Bucureşti.

Despre JETRO

JETRO (Japan External Trade Organization) este o organizație guvernamentală japoneză înființată în 1958, care are ca obiect de activitate promovarea comerțului și investițiilor reciproce dintre Japonia și restul lumii. Scopul inițial al activității JETRO a fost de a promova exporturile companiilor japoneze în străinătate, dar, în secolul al 21-lea, activitatea s-a concentrat în special pe atragerea de investiții străine în Japonia și pe sprijinirea firmelor mici și mijlocii din Japonia, în vederea maximizării potențialului lor de export la nivel mondial.

Strategia JETRO de atragere a investițiilor se bazează în principal pe cinci categorii de elemente:

1. Revenirea economică din ultimii ani a Japoniei, în contextul injecției de lichidități, dereglementării și reformei politicii fiscale.
2. Gradul de sofisticare al pieței Japoniei și anvergura economiei – a treia ca mărime din lume.
3. Investițiile din domeniul cercetării și dezvoltării. Japonia este pe primul loc în grupul statelor dezvoltate G8 din punctul de vedere al finanțărilor R&D ca proporție din PIB și ca număr de cercetători raportat la numărul de locuitori.
4. Cea mai bună infrastructură socială, de mediu și de transport din lume, potrivit clasamentelor Forumului Economic Mondial.
5. Stabilitatea socială, rata mică de infracționalitate și cea mai mare speranță de viață.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm contactați biroul JETRO Bucureşti la tel. 021 310 68 01 sau prin e-mail: RUB@jetro.go.jp

https://www.jetro.go.jp/en

sursa: JETRO, Bucuresti

Raport Monitorizare Agricultura – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Agricultura – 05 iulie 2014, orele 12.30 – 13.30

Raport Monitorizare Energie 30 iunie – 06 iulie 2014

Raport Monitorizare Energie – 05 iulie 2014, orele 13.30 – 15.00

Raport Monitorizare Energie – 04 iulie 2014, orele 16.00 – 17.00

Raport Monitorizare Energie – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Energie – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Energie – 05 iulie 2014, orele 13.30 – 15

Raport Monitorizare Energie – 06 iulie 2014

Raport Monitorizare Energie – 06 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Fiscalitate – 06 iulie 2014, orele 12.30 – 14.30

Raport Monitorizare Investitii – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Investitii – 05 iulie 2014, orele 13.30 – 15.00

Raport Monitorizare investitii- 06 iulie 2014, orele 12.30-14.30

Raport Monitorizare Investitii – 06 iulie 2014, orele 16.00 – 17.00

Raport Monitorizare IT – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare IT – 06 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Legislatie Economica – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 04 iulie 2014, orele 16.00 – 17.00

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 05 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 05 iulie 2014, orele 15.00 – 17.00

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 06 iulie 2014, orele 09.30 – 12.30

Raport-Monitorizare-Sisteme-Bancare-06-iulie-2014-orele-12.30-14.30

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 06 iulie 2014, orele 14.30 – 16.00

Raport Monitorizare Sisteme Bancare – 06 iulie 2014, orele 16.00 – 17.00

Raport Monitorizare Turism – 05 iulie 2014, orele 12.30 – 13.30

Raport Monitorizare Turism – 05 iulie 2014, orele 15.00 – 17.00

Raport Monitorizare Turism – 06 iulie 2014, orele 12.30 – 14.30

Raport Monitorizare Turism – 06 iulie 2014, orele 14.30 – 16.00

Departamentul de Comerţ Exterior și Relații Internaționale (DCERI), din cadrul Ministerului Economiei (ME), în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), va organiza o misiune economică în marja lucrărilor Comisiei mixte de cooperare economică româno-ungare, ce se va desfășura la Budapesta, în perioada 27 – 28 februarie 2014.

Oamenii de afaceri români care vor face parte din misiunea economică vor avea ocazia să participe la Forumul economic româno-ungar, organizat pe data de 27 februarie a.c.. Evenimentul este destinat a facilita dialogul companiilor româneşti cu potențiali parteneri ungari și va constitui un bun prilej pentru firmele românești participante de a-şi promova și consolida activitatea de export pe piața ungară. Domeniile de interes vizate de partea română, cuprinse în Protocolul Comisiei mixte sunt: energie, agricultură, IT, protecţia mediului, cooperare industrială, transport, turism, cooperarea transfrontalieră şi IMM-urile.

Firmele interesate sunt rugate a se adresa urgent, direct la DCERI – ME, în atenția domnului Dumitru Anca, consilier superior, telefon: 021 401 0534, e-mail: dumitru.anca@dce.gov.ro sau la CCIB, domnului Ștefan Toader, șef compartiment relații externe, telefon: 0744 759682 sau e-mail: stefan.toader@ccib.ro.

In perioada  25-27 noiembrie 2013 , ARIES ( Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software) va participa pentru a doua oara la a noua editie a Targului B2B – CH MATCHING MILANO.

Targul este destinat firmelor din mai multe industrii, Romania fiind prezenta cu un stand in pavilionul dedicat sectorului de IT, precum si cu un stand national general, in pavilionul pentru alte produse si servicii (productie, consultant, servicii diverse).

In cadrul targului, firmele participante din toate tarile vor avea liste personalizate de discutii prestabilite inca din tara, pe baza alegerii partenerilor dintr-o baza de date cu sute de participant din Europa.

Mai multe detalii despre participare se pot obtine accesand : http://www.aries.ro/invitatie-participare-la-targul-ch-matching-milano-2013/

Domeniile cele mai căutate, şi implicit pentru care angajatorii sunt dispuşi să plătească salarii mai mari, peste media naţională, diferă la Cluj comparativ cu ceea ce se întâmplă la nivel naţional. Dezvoltarea constantă şi rapidă a domeniului IT a generat o ofertă ridicată pe piaţa muncii şi, implicit, un deficit de personal specializat. Companiile de profil oferă unui proaspăt absolvent, fără experienţă, un salariu de 700 de euro, iar pentru cei care au acumulat câţiva ani de vechime în bransă, salariile depăşesc 1.000 de euro.

„În acest moment, cel mai bine sunt plătiţi cei din industria IT, indiferent dacă vorbim de programatori sau de specialişti hardware. Programatorii depăşesc cu mult salariul mediu pe economie. Salariile variază în funcie de experienţă, iar pentru un post entry-level se oferă un salariu de 700 de euro, în vreme ce un specialist cu doi-trei ani experienţă ajunge undeva la 1.500 de euro. Pentru posturile de senior, situaţia se complică, pentru că în ultima perioadă nu am găsit candidaţi dispuşi să se angajeze pentru mai puţin de 2.000 de euro”, arată Liliana Graure, branch manager Manpower Cluj.

Pe poziţiile următoare, prin prisma salariilor oferite de angajatori, sunt specialiştii în domeniul tehnic. Astfel, salariul mediu al unui inginer în domeniul automotive, ajunge în jurul valorii de 5.000 de lei.

La polul opus, cel mai prost plătit domeniu, în ciuda faptului că oferta de locuri de muncă este consistentă, este cel al confecţiilor, unde angajatorii oferă salariul minim pe economie, motiv pentru care găsesc cu greu candidaţi pentru ocuparea posturilor vacante.

„Fără îndoială, domeniul confecţiilor este cel mai prost plătit, salariul oferit de angajatori nedepăşind salariul minim pe economie”, mai arată Graure.

Danile Don, directroul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, susţine că, deşi există posturi disponibile în confecţii, sunt puţini cei dispuşi să se angajeze. Mai mult, în cazul şomerilor fără calificare, aceştia evită cursurile de specializare în confecţii şi optează pentru cele de vânzător.

„Există interes pentru posturile de lucrători comeciali, în special în cazul marilor lanţuri de magazine, deoarece, deşi salariul net este în jur de 800 de lei, există posibilitatea ca, după un anumit interval, să fie promovaţi”, arată Daniel Don.

În luna iulie, salariul mediu brut a crescut la nivel naţional cu 0,3% faţă de luna precedentă şi a ajuns la 2.147 de lei. Salariul net a fost de 1.556 de lei, cu 4 lei mai mare decât în luna anterioară. Cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în intermedieri financiare, de 3.811 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 858 de lei.

Cele mai bine şi cele mai prost plătite joburi din Cluj

Specialist IT 6.750 de lei
Inginer industria automotive  5.000 de lei

Lucrător comercial 800 de lei
Confecționer 530 de lei

Sursa: City News

Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de octombrie-decembrie şi a reintrat în recesiune, scăderea fiind limitată de evoluţiile pozitive din agricultură (creştere de 4%) şi informaţii şi comunicaţii (2,2%), conform informaţiilor provizorii ale Institului Naţional de Statistică (INS) privind Produsul Intern Brut (PIB),care confirmă datele-semnal.

PIB, ca serie ajustată sezonier, a fost în primul trimestru de 145,196 miliarde lei preţuri curente, în scădere în termeni reali cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2011, se arată într-un comunicat al Institului Naţional de Statistică.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul a fost ramura de activitate care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4%, urmată de informaţii şi comunicaţii, cu 2,2%, şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii, cu 1,4%.

Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul I 2012 cererea internă a crescut uşor, cu 1,2%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix (de 12,2%). Consumul final total s-a majorat cu 0,2%, fiind influenţat, în mod special, de creşterea volumului cheltuielii pentru consum final a gospodăriilor populaţiei (+0,6%). Cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice a înregistrat o reducere cu 1,2%, potrivit www.mediafax.ro.

Economia a intrat în recesiune, întrucât ianuarie-martie a fost al doilea trimestru consecutiv de scădere comparativ cu lunile anterioare. Evoluţia a fost anticipată de analişti, care estimau însă o contracţie puţin mai mare, de 0,2-0,3%.

Dezvoltarea tot mai accelarată în ultimii ani a sectorului IT, ar putea face ca la Cluj să se constituie „o aglomerare de afacere” în zonă, după modelul american Silicon Valley, potrivit ministrului delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar. Acesta a declarat că statul ar putea facilita construirea unui astfel de orăşel care se adresează firmelor din sectorul tehnologic.

Prezent în vizită la Cluj, Lucian Isar a declarat că există atuuri fundamentale pentru ca un astfel de scenariu să devină realitate, iar statul poate ajuta mediul de afaceri local să crească, deoarece deţine contacte externe şi poate atrage încrederea şi interesul unor mari companii internaţionale

„Propunerea noastră pentru Cluj, bazat pe cum a evoluat oraşul şi care este potenţialul şi capitalul uman, este că vrem să dăm drumul la un Silicon Valley. Practic, este o aglomerare de afaceri din IT, cu incubator, cu parte de accelerator, şi vom avea nişte ancore, companii internaţionale mari, care vor avea revărsări pozitive şi pentru societate şi pentru unităţile de învăţământ din Cluj”, a argumentat ministrul delegat de stat. Acesta a mai completat că Ministerul Economiei ar putea înlesni accesul la finanţări europene, la garanţii de stat ori investitori străni şi poate avansa partenerilor săi externi o astfel de propunere.

Companiile gigant din zona IT par tot mai atinse de criză, ceea ce a antrenat speculaţiile că Hewlett-Packard (HP) ar putea concedia până la 25.000 de angajaţi, reprezentând 8% din personalul companiei. Măsura gigantului informatic, care deţine 324.600 de angajaţi în întreaga lume, ar putea veni pentru  reducerea costurile, dată fiind scăderea cererii pentru computere şi servicii IT, potrivit publicaţiei Bloomberg. Acelaşi lucru îl susţine şi Reuters, argumentând că decizia a fost luată după ce HP a înregistrat un puternic declin la nivelul vânzărilor în ultimii ani, odată cu popularitea tot mai mare a tabletelor. Însă, oficialii companiei susţin că informaţia este doar o speculaţie neîntemeiată.

Potrivit, surselor amintite, angajaţii HP vizaţi pentru concediere fac parte din divizia de servicii şi IT, zona cea mai vulnerabilă. Concedierile ar urma să se facă treptat, iar salariaţii în cauză ar putea primi pachete atractive de pensionare. Totuşi se specifică faptul că aceste planuri ale conducerii HP nu sunt finale şi ar putea fi schimbate în orice moment.

Pentru acest an, grupul HP anunţa că intenţionează să angajeze 500 de persoane pentru centrul de servicii, biroul comercial şi centrul de dezvoltare software deschise la Cluj.

HP a fost infiinţată în 1939 de către Bill Hewlett şi Dave Packard, colegi de grupă la Universitatea Stanford.

2011 a fost un an bun pentru vânzările de IT din România, arătând o rată de creștere anuală de 25.5% comparativ cu anul trecut și o rată minimă trimestrială de 23%.

Tranzacţiile cu laptopuri au înregistrat cele mai mari performanţe. Cu specificații mai bune și prețuri mai mici, acestea s-au aflat în topul preferințelor consumatorilor. Reprezentând mai mult de jumătate din vânzările de IT monitorizate de GfK Temax, această realizare a impulsionat întregul sector.

Dar mai există încă un produs foarte atractiv pentru consumatori: tabletele. Relativ noi pe piață, tabletele înregistrează rate de creștere ridicate.

Comparativ cu anul precedent, electrocasnicele mici au înregistrat o rată de creștere de două cifre ajungând la 108 milioane de euro în 2011. Mai mult, cel de-al patrulea trimestru al lui 2011 a adus o creștere de 19.1% pe piața electrocasnicelor mici din România față de același trimestru al anului trecut. Toate grupele de produse au avut o contribuție considerabilă la evoluția pozitivă a sectorului. În 2011, aparatele pentru prepararea băuturilor calde au fost unele dintre cele mai interesante produse în cadrul sectorului electrocasnicelor mici. Alături de aparatele pentru prepararea mâncării, fiarele de călcat și aparatele pentru coafarea părului, aceste dispozitive au susținut marea creștere a pieței electrocasnicelor mici.

Piața bunurilor de folosință îndelungată din România nu și-a încetinit recuperarea, în ultimul trimestru al anului crescând cu 15.6% față de T4 2010. De la an la an piața a crescut cu 12.8%, însumând 1.4 miliarde de euro.

GfK TEMAX® România este un indicator dezvoltat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza piaţa produselor de folosinţă îndelungată.

Companiile clujene importante din zona IT doresc să reia proiectul constituirii unui cluster, o  reţea care să le reprezinte interesele comune, chiar dacă în trecut acest demers nu a putut fi finalizat. Marcel Borodi, preşedintele furnizorului de servicii IT, Brinel, crede că în acest moment funcţionarea unei astfel de asocieri este posibilă şi necesară, mai cu seamă că Clujul este cel mai important pol economic după Bucureşti.

Încă din anul 2005, cinci firme din sectorul IT&C, AGS, actuală ENDAVA, AROBS, NET BRINEL, RECOGNOS şi TRANSART au încercat să înfiinţeze o campanile virtuală, obiectivul fiind atragerea clienţilor din România, Europa şi SUA. De altfel, fondatorii intenţionau şi realizarea unei campanii de marketing prin care sperau să reducă cheltuielile şi să-şi asigure o prezenţă mai fermă pe piaţă, precum şi crearea unui set de metologii comune şi compatibile. Proiectul, denumit Transylvania Cluster (ARIES), a eşuat din cauza  întârzierilor apărute în comunicarea intereselor comune ale membrilor şi pentru că membrii nu au găsit un spaţiu propice pentru desfăşurarea activităţii asociaţiei.

Fiecare dintre asociaţi urma să participle la bugetul clusterului cu o sumă stabilită contractual, iar mai apoi trebuiau să contribuie cu un anumit procent din veniturile realizate prin această reţea. La ieşirea din cluster, firmele nu puteau recupera suma iniţial investită. “A fost o problemă de timing care a ţinut atât de imposibilitatea de a găsi un spaţiu necesar expansiunii, în Tetarom nu mai era niciun loc liber, cât şi de faptul că nu am reuşit să ne integrăm ca şi interese. La început  firmele din ARIES aveau resurse excedentare, însă în doi ani fiecare dintre acestea avea să crească atât de mult încât nu a mai găsit resurse pe piaţă. Astfel a apărut competitivitatea pe resurse”, a explicat Marcel Borodi, motivul pentru care proiectul ARIES nu s-a putut înfăptui.

Totuşi, omul de afaceri se arată dispus să reia această formă de asociere, dacă se va reuşi o sincronizare a interesului comun, propriu companiilor locale mari care activează în zona IT&C. Borodi consideră că reluarea proiectului ARIES  ar rezolva problema resurselor umane insuficiente, în condiţiile în care acest sector se dezvoltă tot mai mult.

“Zona metropolitană a Clujului va deveni un pol important. Chiar cred că Clujul este cel mai bun loc din România pentru afaceri, însă trebuie să dovedim acest lucru prin rezultatele pe care le obţinem. Apoi să reuşim să-i atragem şi pe ceilalţi (n.red. investitori, firme) aici.”, a mai punctat Borodi în cadrul evenimentului despre potenţialul de clusterizare în judeţul Cluj, organizat de Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest (ADNRV). El a mai precizat că judeţul are un potenţial enorm datorită firmelor locale de outsourcing, care prezintă o dezvoltare echilibrată. Aşadar, are toate posibilităţile de a devansa Timişoara, judeţ al cărui piaţă a crescut puternic în ultimul timp prin activitatea unor companii mari precum Alcatel Lucent.

ADNRV a identificat şase domenii în regiune care permit crearea de clustere şi promit creşteri economice importante. Cele mai competitive sectoare din regiune ar fi: cel IT, cel al masinilor şi echipamentelor, construcţiile,  producţia de mobilă,sănătate, respective producţia de medicamente şi cel creativ şi de inovare. În Cluj activează 62 de firme axate pe cercetare, dezvoltare şi inovare.

Ce sunt clusterele

Clusterele presupun reţele asociative ce dezvoltă legături funcţionale între parteneri şi membri. Astfel, de structuri pot veni în sprijinul comunităţii de afaceri din Cluj, prin oferirea unor posibilităţi concrete de cooperare între întreprinderi care activează în domenii conexe, universităţi, institute de cerceare sau organizaţii ce pot furniza diferite servicii utile mediului de afaceri. Până acum în Cluj au existat două tentative de formare de clustere: unul în construcţii ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii) şi ARIES (Asociaţia Română de Industrie Electronică şi Software).

ADRNV şi Oficiul Teritorial pentru Inteprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) Cluj au organizat pe 29 februarie o întâlnire regională de lucru, ce a avut drept temă potenţialul de clusterizare la nivelul judeţului, bune practici în acest domeniu, avantajele şi beneficiile membrilor unui cluster şi oportunităţile de finantare existente în acest moment.

Evenimentul este parte a sub-proiectului regioNet, „Clustere şi reţele, motoare ale dezvoltării pentru creşterea competitivităţii şi a capacităţii de inovare”, demers finanţat prin Programul European de Cooperare Teritorială INTERREG IVC.

România a urcat, în cel de-al treilea trimestru al acestui an, pe locul 5 la nivel mondial în topul ţărilor emitente de spam, după ce, în trimestrul al doilea se situa pe locul 8, conform celui mai nou raport trimestrial al Laboratoarelor Panda dat publicităţii luni.

Laboratorul anti-malware al Panda Security a publicat raportul trimestrial privind activitatea atacurilor informatice la nivel mondial, în care se arată că 95% din toate email-urile aflate în circulaţie au fost spam, iar 55% din spamul la nivel mondial provine din doar 10 ţări.

„95% din mesajele email aflate în cirulaţie sunt catalogate ca spam. Multe din aceste mesaje sunt trimise de botneti (acele calculatoare controlate de hackeri), bineinţeles, fără ştirea utilizatorilor acestor calculatoare. Daca în trimestrul al doilea România se situa pe locul 8, în intervalul iulie-septembrie, a urcat pe locul 5 la nivel mondial. Trei ţări din Europa de Est sunt situate în primele 5 ţări, iar Marea Britanie a ieşit din top 10” se arată în raportul Panda Security

Raportul arată că, în topul tehnicilor de malware distribuite în trimestrul III din 2010 se numără clickjacking, blackhat SEO şi atacuri 0-day, iar Smartphone-urile cu Android sunt vizate de hackeri, datorită popularităţii lor în creştere.

„Infectarea prin e-mail, în mod tradiţional cel mai mai popular mod pentru răspândirea malware, a scazut în favoarea unor metode mai moderne utilizarea reţelelor sociale cum ar fi atacurile clickjacking folosind butonul „Like” din Facebook, pagini Web false poziţionate în topul afişărilor motoarelor de căutare (BlackHat SEO), exploatarea vulnerabilităţilor “zero-day. În plus, sistemul de operare pentru smartphone-uri, Google Android a intrat în rândul ţintelor principale. Recent, au aparut şi alte ameninţări care urmăresc în special creşterea valorii facturilor de telefonie sau afectează funcţia de geolocalizare a terminalelor mobile”, arată raportul Panda Security

În cel de-al treilea trimestru, 55% din noile ameninţări create au fost troieni, majoritatea troieni bancari. Într-un clasament al ţărilor şi regiunilor care suferă cele mai multe infecţii, în fruntea listei se află Taiwan, urmată de Rusia, Brazilia, Argentina, Polonia şi Spania.

Pe de altă parte, raportul Panda Security pentru trimestrul al treilea subliniază nivelul record al ameninţărilor distribuite prin canale noi.

„Folosind o metodă cunoscută sub numele de “clickjacking”, hackerii folosesc butonul „Like” din Facebook pentru a direcţiona utilizatori către alte siteuri, pagini Web false au fost poziţionate ăn topul rezultatelor afişate de diverse motoare de căutare folosind tehnici de Blackhat SEO (“Search Engine Optimization”) şi vulnerabilităţile “zero-day” au fost frecvent exploatate”, se mai arată în raport.

În raport se precizează că acest ultim trimestru a scos la iveală numeroase incidente de securitate. „Am asistat la o încercare de a declanşa o epidemie majoră (cum ar fi cele din trecut cauzate de ILoveYou sau Sircam) cu viermele ” Here you Have „, care a avut un impact semnificativ. Viermele a afectat deja multe organizatii si companii multinationale cum ar fi Procter&Gamble, Disney, Wells Fargo sau NASA”, potrivit raportului.

Sursa: NewsIn