Liderii din zona euro au căzut de acord, joi, asupra unui nou pachet de salvare a Greciei în valoare de 109 miliarde de euro, care include, pentru prima dată, şi sprijin de la creditori privaţi, inclusiv bănci, care vor acorda Atenei condiţii mai uşoare de rambursare, relatează BBC News.

Acordul, la care s-a ajuns în cursul unui summit de urgenţă al celor 17 ţări din zona euro, implică sprijin şi din partea Fondului Monetar Internaţional.

Băncile şi alţi investitori privaţi vor contribui cu 37 de miliarde de euro la acest nou pachet de salvare destinat Greciei. Implicarea unor creditori comerciali în acordarea de asistenţă Greciei a fost unul dintre cele mai spinoase subiecte ale discuţiilor. Franţa şi Banca Centrală Europeană erau împotrivă, temându-se că ar putea genera o criză bancară la nivel european, ar putea împinge Spania şi posibil Italia în prăpastie şi chiar ar pune în pericol solvenţa înseşi BCE. Germania insista însă ca sectorul privat să preia o parte din responsabilitate. „Grecia este un caz special”, a pledat cancelarul Angela Merkel.

Un alt argument împotriva implicării unor creditori non-guvernamentali a fost acela că orice mişcare ce ar permite ţării o rambursare în condiţii mai blânde va fi văzută de agenţiile de rating ca o recunoaştere tacită a faptului că Grecia nu-şi poate susţine împrumuturile, ceea ce ar pune-o într-o situaţie de „incapacitate parţială de plată”. Această situaţie ar limita capacitatea anumitor instituţii, inclusiv BCE, de a continua să împrumute bani Greciei, pentru că aşa îi impun propriile sale reguli.

Premierul elen, Georgios Papandreou, a salutat înţelegerea la care au ajuns liderii UE. „Avem acum un program şi un pachet de decizii ce creează o administrare sustenabilă a îndatorării Greciei. Iar în final, va însemna, desigur, nu numai finanţarea unui program, dar şi uşurarea unei poveri ce apăsa asupra poporului grec”, a comentat Papandreou.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că sectorul privat nu se va implica şi în Irlanda şi Portugalia, însă aceste ţări ar putea beneficia de pe urma reducerii ratei dobânzii.

Profesorul Nouriel Roubini, de la Stern School of Business, cel care a prezis actuala criză, a declarat că deşi la summit s-a spus că restructurarea datoriei Greciei este un caz excepţional, „peste un an, Portugalia şi Irlanda vor necesita aceleaşi facilităţii”.

Sursa: NewsIn