Miniştrii de Finanţe europeni au discutat la reuniunea de la sfârşitul acestei săptămâni înfiinţarea unui fond regional de susţinere a băncilor pentru eventualitatea unei noi crize precum cea generată de prăbuşirea în 2008 a Lehman Brothers, potrivit CNBC.

Totodată, oficialii au discutat şi o propunere la nivel european care ar impune emitenţilor să schimbe regulat agenţiile de rating la care apelează. O altă variantă luată în calcul ar fi obligarea emitenţilor să folosească serviciile mai multor agenţii, potrivit www.money.ro

De altfel, Comisia Europeană urmează să propună o nouă reglementare pentru sectorul bancar înaintea reuniunii G20 programată pentru iunie. UE intenţionează să includă între planurile luate în calcul pentru salvarea instituţiilor de credit şi opţiunea ca acţionarii şi creditorii unei bănci să plătească, şi nu contribuabilii, dacă aceasta se prăbuşeşte.

Cuvinte cheie pentru articol:

Şase state membre ale Uniunii Europene- Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi, potrivit lui Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi.

“În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010. După ce se aprobă, documentul de descărcare se prezintă PE în sesiune plenară după care se aprobă. Documentul prevede o serie întreagă de recomandări, care de fapt au caracter imperativ. (…) Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România.”, a menţionat Ispir Întrebat dacă acest lucru înseamnă că suma împrumutată va fi supusă auditului în viitor, Ispir a explicat că “toate fondurile care provin de la UE sunt sub incidenţa controlului. (…) Curtea nu şi-a propus să facă lucrul acesta până acum pentru că împrumutul a fost acordat relativ recent. Încă nu s-au produs efectele scontate. De regulă, noi audităm proiectele finalizate sau atunci când există zone de risc ridicat şi ne permitem să alocăm resursele noastre umane şi nu numai pentru asemenea operaţie. Acest împrumut în opinia noastră este o tranzacţie a UE, o acordare de bani pentru a echilibra balanţa de plăţi.”, a punctat acesta, conform www.mediafax.ro.

Conferinţa România încotro?, susţinută de prof.univ. Vasile Puşcaş, a avut drept tematică avatarurile integrării României în UE şi strategiile dezvoltării.

Discuţia despre problemele stringente ale ultimei perioade a reunit reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-uri, politicieni, funcţionari din administraţia regională şi locală, membri ai organizaţiilor sindicale, reprezentanţi mass-media şi locuitori ai municipiului Cluj-Napoca.

Evenimentul, organizat de Fundaţia Culturală “Carpatica” şi revista de cultură urbană “Oraşul”, s-a desfăşurat pe 20 februarie la Galeria “Casa Artelor”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va pune în discuţie, la Consiliul European de luni, de la Bruxelles, problema delocalizării industriilor din UE către Asia, precizând, în context, că poate ar trebui găsite stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia.

Preşedintele a menţionat că în acest moment economia românească este tot mai afectată de faptul că marile companii, care preferă să-şi retragă producţia din europa în Asia, cum ar fi cazul Nokia. România, însă, nu dispune de capacitatea de a crea suficiente IMM-uri pentru a contracara această tendinţă. De aceea, preşedintele crede că trebuie găsite la nivel european soluţii fiscale care să susţină marile industrii din zona euro.

“Bine-bine, şi până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a spus Băsescu, duminică, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, potrivit www.agerpres.ro.

Organismul care se asigură că statisticile europene sunt demne de încredere (ESGAB) a declarat joi că are “îndoieli” în privinţa voinţei României, Poloniei şi Danemarcei de a implementa codul de bune practici pe care îl recomandă.

European Statistical Governance Advisory Board (Consiliul European Consultativ pentru Guvernanţă Statistică, ESGAB) afirmă, într-un raport dat publicităţii joi, că trei ţări – Danemarca, Polonia şi România - ”nu au niciun fel de planuri concrete pentru modernizarea legii lor statistice, deşi actuala lor legislaţie nu poate fi considerată ca fiind în deplină concordanţă cu Codul”.

România şi Eurostat au mai avut şi în trecut neînţelegeri privind calcularea deficitului bugetar. România calculează “tradiţional” deficitul “pe cash”, din bugetul consolidat, însă şi-a arătat disponibilitatea de a primi experţi Eurostat pentru “a pune la punct sistemele de raportare”, precum şi pentru trecerea completă la sistemul european ESA, arăta preşedintele Traian Băsescu în luna mai. La sfârşitul lunii aprilie, preşedintele afirmase că Eurostat trebuie să vină “imediat” în România pentru a lămuri situaţia privind datele transmise de Guvern, avansând supoziţia că ar putea fi vorba de o simplă neînţelegere provocată de standardele folosite la calcularea deficitului.

Lipsa de încredere în statistici economice cheie, în special în privinţa nivelului de îndatorare guvernamentală, a fost unul dintre factorii ce au contribuit la instalarea crizei fiscale din zona euro, după ce Grecia – în special – a trebuit să-şi ridice în mod repetat estimările sale pentru deficitele bugetare raportate.

ESGAB a fost înfiinţat în 2008 pentru a ajuta la îmbunătăţirea încrederii şi acurateţii statisticilor în Europa şi a dezvoltat un cod de practici la care toţi furnizorii de statistici trebuie să adere.

În raportul său anual, ESGAB spune însă că progresele în implementarea măsurilor necesare au fost mai lente decât se aştepta, 40% dintre acţiunile pe care le-a recomandat nefiind încă puse în practică.

Şi Germania, Grecia, Letonia şi Elveţia sunt menţionate ca având “dificultăţi în modernizarea legii statistice sau în implementarea ei”.

În timp ce recenta revizuire a codului reprezintă un pas în direcția corectă, punerea sa în aplicare în Sistemul Statistic European nu se ridică la înălțimea așteptărilor, spune ESGAB.

“Mai multe aspecte cu un impact puternic asupra independenței profesionale a institutelor naționale de statistică depind de factorii de decizie politici”, arată ESGAB într-un comunicat transmis joi. “Acestea includ norme privind numirea și destituirea șefului oficiului de statistică sau privind alocarea resurselor, care depind de o varietate de circumstanțe administrative și politice din diferitele țări”, spune organismul european.

Cel de-al treilea raport anual al ESGAB către Parlamentul European și Consiliu se axează pe trei principii fundamentale ale codului: independența profesională, adecvarea resurselor și angajamentul față de calitate.

Raportul formulează zece recomandări și un punct de vedere privind punerea în aplicare a acțiunilor de îmbunătățire în fiecare țară în parte.

ESGAB se așteaptă ca decizia Comisiei din 1997, care definește rolul Eurostat, să fie actualizată cu prioritate. Institutele naționale de statistică sunt încurajate să intensifice colaborarea la nivel european și dialogul cu factorii de decizie în sectorul politic și bugetar.

Consiliul Consultativ European pentru Guvernanță Statistică (ESGAB) a fost înființat de către Parlamentul European și Consiliu în 2008 pentru a asigura o supraveghere independentă a punerii în aplicare a Codului de bune practici al statisticilor europene în Sistemul Statistic European.

Activitatea ESGAB este orientată către consolidarea independenței profesionale, a integrității și a responsabilității Sistemului Statistic European, elemente-cheie ale Codului de bune practici, precum și către îmbunătățirea calității statisticilor europene.

ESGAB are șapte membri. Printre sarcinile sale se numără elaborarea unui raport anual către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Codului de bune practici, în măsura în care aceasta are legătură cu Comisia (Eurostat) și cu Sistemul Statistic European în general.

ESGAB consiliază, de asemenea, Comisia (Eurostat) cu privire la măsurile adecvate de facilitare a procesului.

Codul de bune practici al statisticilor europene se bazează pe 15 principii. Autoritățile de guvernanță și statistice din Uniunea Europeană se angajează să adere la principiile codului, care vizează mediul instituțional, procesele statistice și rezultatele acestora. Cadrul de referință pentru examinarea punerii în aplicare a codului este asigurat printr-un set de indici de bune practici pentru fiecare principiu.

Sursa: NewsIn

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-a declarat joi, într-un discurs consacrat crizei din Zona euro, cu opt zile înainte de summitul UE, în favoarea unui nou tratat pentru “refondarea Europei”, având la bază propunerile Franţei şi Germaniei.

Cu câteva ore mai devreme, noul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a refuzat ca instituţia pe care o conduce să joace rolul de creditor de ultim resort pentru statele din Zona euro, după modelul Rezervei Federale a Statelor Unite, cerând respectarea tratatelor în vigoare, relatează portalul belgian 7sur7.

Insistând pe tot parcursul discursului său asupra necesităţii de a consolida cuplul franco-german, Nicolas Sarkozy a anunţat că o va primi luni, la Paris, pe Angela Merkel, pentru a trasa împreună “propuneri franco-germane pentru a garanta viitorul Europei”.

“Franţa militează, împreună cu Germania, pentru un nou tratat european, care să pună noi baze şi să regândească organizarea Europei. Mai multe responsabilităţi asumate în faţa popoarelor de un guvern economic adevărat, aceasta este viziunea noastră privind viitorul Zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor”, a explicat Nicolas Sarkozy în faţa unei mulţimi de 5.000 de persoane strânse la Toulon.

Polonia, care asigură preşedinţia UE până la sfârşitul anului, şi-a exprimat la rândul său joi dorinţa unei revizuiri rapide a Tratatului de la Lisabona, pentru a face faţă crizei.

Berlinul şi Parisul, aflate în fruntea eforturilor pentru consolidarea guvernării economice europene şi pentru calmarea pieţelor financiare, au păreri divergente privind paşii care trebuie făcuţi.

Vineri, Angela Merkel va rosti un discurs în Bundestag pentru a-şi prezenta propunerile.  Germania, care vrea să impună o disciplină bugetară strictă membrilor din Zona euro, refuză solidaritatea financiară între europeni pe care o cer francezii, prin intermediul BCE, al eurobondurilor sau prin consolidarea fondului de salvare a Zonei euro.

Joi dimineaţă, Mario Draghi a reafirmat că BCE refuză să joace rolul de paravan în faţa crizei, dar a lăsat o poartă deschisă. “Există un tratat. Nu trebuie să cerem BCE să fac lucruri în afara tratatului”, a spus el în faţa Parlamentului European, reunit la Bruxelles, lăsând în acelaşi timp să se înţeleagă că BCE ar putea face mai mult dacă guvernele din Zona euro vor adopta un pact bugetar, pentru a evita o repetare a crizei actuale.

“BCE este independentă. Va rămâne astfel. Sunt convins că, în faţa riscului deflaţionist care ameninţă Europa, Banca Centrală va acţiona”, a răspuns Sarkozy joi seară.

Sursa: NewsIn

Cheltuielile de consum din UE au crescut în trimestrul al treilea din 2011 cu 0,5% în termeni anuali, faţă de avansul puternic de 2,1% raportat în perioada aprilie – iunie, acesta fiind cel mai redus ritm de creştere înregistrat în 2011, potrivit Barometrului cheltuielilor de consum al Visa Europe.

“Cheltuielile de consum din UE au crescut pentru al optulea trimestru consecutiv. Totuşi, ritmul de creştere a încetinit în perioada iulie - septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, în 21 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Marile economii europene au raportat o deteriorare a evoluţiei cheltuielilor comparativ cu trimestrul al doilea, respectiv Franţa (-0,5%), Germania (+0,9%) şi Marea Britanie (+1%)”, se arată în comunicat.

La polul opus, mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est au înregistrat o expansiune solidă a cheltuielilor de consum.

Lituania şi Letonia au raportat cea mai mare creştere a cheltuielior de consum, de 15,4% şi, respectiv, 13,2%, fiind urmate îndeaproape de Estonia (+9,9%), de Republica Cehă (+5,6%) şi Slovacia (+5,6%). Totodată, cheltuielile de consum au înregistrat o creştere neaşteptată în Spania, de 2,5%, şi au scăzut cu 1% în Italia.

Barometrul cheltuielilor de consum din UE al Visa Europe s-a realizat pe baza sumelor cheltuite efectiv, nu pe sentiment sau opinii, aceste date fiind ajustate ulterior astfel încât să reflecte şi emiterea cardurilor Visa, preferinţele de plată ale consumatorilor şi inflaţia.

“Barometrul este un indicator economic sigur deoarece oferă cea mai exactă şi cuprinzătoare imagine asupra situaţiei cheltuielilor de consum din UE. Spre deosebire de alţi indicatori sau alte studii care au la bază sentimentul sau opiniile din anumite sectoare, acest Barometru reflectă cu exactitate cheltuielile de consum reale de pe teritoriul UE, luând în considerare tendinţa tot mai mare a consumatorilor de a plăti cu cardul, dat fiind că 1 € din fiecare 8 € cheltuiţi în Europa este plătit cu un card Visa”, se mai spune în comunicat.

“Cheltuielile de consum din UE şi-au menţinut un ritm de creştere acceptabil în pofida turbulenţelor care au afectat pieţele europene în ultima vreme. Deşi au raportat cel mai redus avans din 2011, cheltuielile au crescut pentru al optulea trimestru consecutiv”, a declarat directorul financiar al Visa Europe, Philip Symes.

Mai mult de un euro din opt se cheltuieşte în UE de pe un card Visa, peste 70% din aceste cheltuieli fiind făcute de pe carduri de debit. Acest lucru înseamnă că Barometrul oferă în mod unic o imagine completă şi de actualitate asupra situaţiei cheltuielilor de consum din Uniunea Europeană.

Barometrul cheltuielilor de consum din UE al Visa Europe a fost realizat pe baza cheltuielilor efectuate de pe toate cardurile emise de Visa - de debit, de credit şi preplătite. Markit a dezvoltat Barometrul prin crearea unui model care ajustează datele brute despre tranzacţiile Visa în funcţie de o serie de factori.

Prima dată, datele sunt modificate în funcţie de variaţia numărului de carduri Visa emise, astfel încât să ia în considerare extinderea activităţii Visa. Ulterior, se realizează o ajustare pentru a compensa schimbările în comportamentul de plată cu cardul al consumatorilor. Aceasta se bazează pe o evaluare a tendinţelor de retragere a numerarului şi de efectuare a tranzacţiilor la terminalele POS prin carduri Visa. În final, pentru a lua în calcul inflaţia, datele sunt ajustate în funcţie de modificările indicelui preţurilor de consum pentru a oferi un indicator al schimbărilor reale ale nivelului de cheltuieli pe gospodărie.

Datele Visa se referă la o gamă largă de sectoare, nu doar la cel de retail, deoarece cardurile sunt tot mai des folosite pentru efectuarea unor plăţi precum utilităţile, taxele şi impozitele.

În Europa sunt peste 430 milioane carduri Visa de debit, credit şi business. La sfârşitul anului încheiat în martie 2011, cardurile Visa au fost utilizate pentru plăţi şi retrageri de numerar evaluate la 1,6 mii de miliarde euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost făcute cu un card Visa şi peste 70% din aceste tranzacţii au fost realizate pe carduri Visa de debit.

Visa Europe este deţinută şi condusă de cele 4.000 bănci membre din Europa, care a fost încorporată în iulie 2004. În octombrie 2007, Visa Europe a devenit independentă de noua corporaţie globală Visa Inc., cu o licenţă exclusivă, irevocabilă şi perpetuă în Europa.

Visa are cea mai mare acceptare la nivel global şi Visa/Plus este una dintre cele mai mari reţele de ATM-uri din lume care furnizează numerar în monedele naţionale a peste 200 de ţări.

Sursa: NewsIn

Bugetul Uniunii Europene pentru 2012 creşte cu circa 2%, mult mai puţin decât cei 5% planificaţi anterior, însă mai multe guverne, inclusiv cel al Marii Britanii, au subliniat că cererile PE şi CE sunt “nerealiste” într-o perioadă de austeritate.

Negociatorii UE au convenit asupra creşterii cu 2% după 15 ore de discuţii, care s-au încheiat abia sâmbătă dimineaţă.

Iniţial, Comisia ceruse o 4,9% în plus faţă de anul acesta, iar Parlamentul 5,2%.

În continuare, părţile se vor concentra pe negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE, pentru perioada 2014-2020. CE a cerut o creştere de 5%..

Exist temeri că, deşi bugetul pentru 2012 a fost limitat, angajamentele de cheltuieli ale UE nu au fost reduse corespunzător.

În urma creşterii cu 2%, bugetul UE se ridică la 129 miliarde de euro. Cu toate acestea, statele membre au cedat cererilor Parlamentului European şi au permis ca angajamentele de cheltuieli ale UE să crească la 147 miliarde de euro.

Comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski a avertizat că astfel pot apărea găuri în finanţe. “Există în prezent un risc serios ca CE să rămână fără fonduri anul viitor şi deci nu va putea să îşi onoreze toate obligaţiile financiare faţă de beneficiarii de fonduri UE”, a spus el.

Anul trecut, peste 80 de miliarde de euro din buget au fost alocate subvenţiilor pentru agricultură şi programelor de dezvoltare regională.

În condiţiile în care membrii noi şi mai săraci ai UE primesc cea mai mare parte a banilor pentru dezvoltare, disputele privind creşterile bugetare se poartă adesea între ei şi membrii vechi, mai bogaţi.

Anul trecut, Marea Britanie, Franţa şi Germania au propus ca bugetul UE să fie îngheţat până în 2020, singurele creşteri fiind legate de inflaţie.

În urma acordului încheiat în cursul nopţii între PE şi Consiliul European, bugetul final ar putea fi aprobat în plenul Parlamentului în decembrie la Bruxelles.

Sursa: NewsIn

Guvernul a adoptat miercuri proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între UE şi România, în valoare de maximum 1,4 miliarde de euro şi a memorandumului de înţelegere între UE şi România, informează Executivul.

Potrivit sursei citate, Acordul de împrumut reprezintă alocarea de asistenţă financiară pe termen mediu, de tip preventiv, în valoare de până la 1,4 miliarde de euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi, complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, acord considerat tot de natură preventivă de autorităţile române.

“Prin programul agreat în cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv suma totală a împrumutului poate fi disponibilizată, dar România va putea solicita activarea şi tragerea sumelor numai în cazul unei deteriorări neprevăzute a pieţei din punct de vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităţilor”, explică Executivul.

În cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv încheiat cu UE, România s-a angajat să implementeze un program de politici economice concentrat pe măsuri de reformă structurală şi pe redresarea şi majorarea potenţialului de creştere al economiei româneşti. Astfel, programul va asigura continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului şi controlului finanţelor publice, precum şi asigurarea stabilităţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul său, programul urmăreşte încetarea situaţiei de deficit excesiv până în 2012, îmbunătăţirea potenţialului de creştere şi scăderea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească.

În cadrul ultimei evaluări a programului de asistenţă financiară multilaterală derulat pe perioada 2009 – 2011 ce a avut loc cu ocazia misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene din perioada 25 ianuarie – 08 februarie 2011 s-a formulat propunerea ca, odată cu încheierea programului curent, Comisia Europeană să analizeze solicitarea adresată de România de alocare a unei asistenţe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de până la 1,4 miliarde euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi (BP), complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by (SBA), în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), aprobat pe data de 25 martie 2011.

Sursa: NewsIn

Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles, pentru un summit de urgenţă ce vizează finalizarea detaliilor unui plan de a contracara criza din Zona euro.

Discuţiile din weekend, ce nu au permis ajungerea la o concluzie, s-au concentrat pe un acord de a obliga băncile să asigure capital pentru a acoperi viitoare pierderi, precum şi pe metode de a consolida fondul de salvare al Zonei euro – Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA).

Există temeri că actuala criză a datoriilor din Grecia s-ar putea extinde la Italia şi Spania. În aceste condiţii, Romei i s-a cerut să ofere detalii despre planurile sale înainte de începerea summitului.

Coaliţia de la guvernare, condusă de premierul Silvio Berlusconi, ar fi ajuns în ultima clipă la un acord limitat privind reformele economice – inclusiv asupra subiectului delicat de creştere a vârstei de pensionare.

Partenerul lui Berlusconi la guvernare, liderul Ligii Nordului Umberto Bossi, a declarat marţi seară: “În cele din urmă am găsit o cale. Acum vom vedea ce spune UE”.

Însă, în pofida acestui acord, la care s-ar fi ajuns după discuţii maraton marţi, Bossi a avertizat că este în continure pesimist în legătură cu şansele de supravieţuite a guvernului.

Potrivit BBC News, nu este sigur că acordul va convinge partenerii Italiei din UE sau pieţele financiare de capacitatea ţării de a-şi plăti creditele pe termen lung.

Italia, a treia economie ca mărime din Zona euro, trebuie să emită obligaţiuni în valoare de 600 de miliarde de euro, în termen de trei ani, pentru a-şi refinanţa datoria.

Duminică, la Bruxelles, şeful guvernului italian fusese vizat cu precădere de observaţiile cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, dar şi ale preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, care ceruseră Italiei să ia măsuri urgente în privinţa datoriei ei publice şi pentru a relansa creşterea economică.

Printre principalele puncte ale acordului la care ar fi ajuns în weekend oficialii UE se numără faptul că băncile europene trebuie să obţină capital suplimentar de peste 100 de miliarde de euro pentru a le apăra de posibile pierderi generate de ţările cu deficit mare, Facilitatea europeană de stabilitate financiară (FESA) – în valoare de 440 de miliarde de euro) – va fi consolidată, deşi nu este clar deocamdată cum, iar creditorilor Greciei li se vor cere accepte pierderi mai mari de 21% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Atena.

Potrivit planului, cele 100 de miliarde de euro necesare pentru recapitalizarea băncilor ar urma să fie oferite de investitori comerciali, guverne naţionale şi FESA.

Însă între principalele puteri din Zona euro persistă dezacorduri în puncte cheie.

Franţa spera că Banca Centrală Europeană (BCE) va susţine FESA, oferindu-i credite ce ar putea creşte capacitatea totală a fondului la 2.000 – 3.000 de miliarde de euro. Însă această propunere a fost blocată de cancelarul german Angela Merkel.

În schimb, guvernele ar urma, potrivit aşteptărilor, să ajungă la un acord potrivit căruia FESA să poată ajuta ţările din Zona euro cu probleme, precum Italia sau Spania, oferind garanţii parţiale investitorilor şi băncilor care le oferă credite.

Un alt diferend îl reprezintă pierderile care le pot fi impuse creditorilor Greciei, Germania cerând ca acestea să se ridice până la 50% – 60%. Însă BCE s-ar opune unei astfel de creşteri.

Aceste dificultăţi s-ar fi aflat în spatele unei decizii de a anula o reuniune a miniştrilor de finanţe din UE, care ar fi trebuit să preceadă summitul.

Potrivit BBC News, viitorul Zonei euro depinde de nivelul riscului financiar pe care este dispus să şi-l asume guvernul german în oferirea de împrumuturi de urgenţă.

Premierul francez Francois Fillon a avertizat că, dacă summitul de miercuri se va încheia cu un eşec, “ar putea vira continentul european într-un teritoriu necunoscut”.

Liderii UE au convenit deja asupra unor pachete de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, însă pieţele rămân sceptice.

Sursa: NewsIn

Valoarea schimburilor comerciale dintre UE şi cele şase state membre ale Parteneriatului Estic (Armenia,Azerbaidjan,Belarus,Georgia,R.Moldova şi Ucraina) a crescut semmnificativ între 2000 si 2010, în pofida unei scăderi înregistrate în 2009,arată cifrele date publicităţii de Eurostat.

Astfel, din 2000 până în 2008, exporturile totale au crescut de la 8,8 miliarde de euro la un nivel record de 37,1 miliarde. În 2009, au scăzut la 23,2 miliarde, însă şi-au revenit parţial în 2009, pentru a atinge nivelul de 29,5 miliarde.

Importurile au urmat o evoluţie similară. Au crescut de la 7,8 miliarde de euro în 2000, la 31,6 miliarde în 2008, apoi au scăzut la 19 miliarde în 2009, înainte de a ajunge la 25,2 miliarde în 2010.

În consecinţă, surplusul comercial înregistrat de UE în relaţiile cu ţările membre ale Parteneriatului Estic a crescut de la 1 miliard în 2000 la 4,4 miliarde în 2010.

Valoarea schimburilor între statele europene şi cele din Parteneriatul Estic a continuat să crească şi în prima jumătate a anului 2011. Astfel, exporturile au crescut de la 12,8 miliarde de euro în primele şase luni ale lui 2010, la 16,5 miliarde în prima jumătate a lui 2011, iar importurile de la 11,7 miliarde la 17.7 miliarde.

Proporţia tranzacţiilor cu ţările membre ale Parteneriatului Estic în totalul comerţului extern al UE s-a dublat în decursul a 10 ani: dacă în 2000 exporturile către aceste state reprezenta 1% din total, a ajuns la 2,2% în prima jumătate a lui 2011. Importurile au crescut de la 0,8% la 2,1%.

Eurostat a dat publicităţii date privind tranzacţiile dintre cele 27 de state membre UE şi cele şase state din Parteneriatul Estic înainte de summitul de la Varşovia, din 29 şi 30 septembrie.

Potrivit biroului de statistică al UE, Germania, Italia şi Polonia au asigurat jumătate din schimburile comerciale cu membrii Parteneriatului Estic. Germania (4,3 miliarde de euro sau 26% din totalul exporturilor) a fost cel mai mare exportator, urmată de Polonia (2,3 miliarde de euro sau 14% din exporturi) şi Italia (1,3 miliarde sau 8%). În schimb, Italia a fost cel mai mare importator (6,3 miliarde sau 35% din importurile totale), urmată de Germania (1,9 miliarde, 11%), Franţa (1,8 miliarde, 10%) şi Polonia (1,4 miliarde, 8%).

România a înregistrat în perioada 2000 – 2010 exporturi de 525 de milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 360 de milioane de euro.

Cel mai mare surplus în prima jumătate a lui 2011 l-a înregistrat Germania (2,4 miliarde de euro), iar cele mai mari deficite Italia (5 miliarde de euro) şi Franţa (1,1 miliarde).

Surplusul comercial înregistrat de România în aceeaşi perioadă a fost de 164 de milioane euro.

Aproape 40% dintre bunurile exportate către Parteneriatul Estic au fost maşini şi vehicule, în timp ce alte bunuri manifacturariere au reprezentat circa 25%. Energia a reprezentat 50% din importuri, iar alte bunuri manufacturiere aproape 25%.

Dintre ţările membre ale Parteneriatului Estic, Ucraina a fost principala piaţă pentru exporturile UE în prima jumătate a acestui an (9,6 miliarde de euro sau 58% din exporturile totale), urmată de Belarus (4 miliarde de euro sau 24%).

Ucraina a fost şi principala sursă de importuri în UE (7,8 miliarde sau 44% din importuri), urmată de Azerbaidjan (7,2 miliarde sau 40%).

UE a înregistrat cele mai mari surplusuri comerciale cu Belarusul (2,1 miliarde de euro) şi Ucraina (1,8 miliarde), iar cel mai mare deficit cu Azerbaidjanul (6 miliarde).

Sursa: NewsIn

Grecia cere eforturi euro-atlantice pentru a rezolva problemele financiare ale Europei, a declarat marţi ministrul elen de finanţe Evanghelos Venizelos.

“Contează să avem o axă euro-atlantică pentru a lansa iniţiative în vederea depăşirii crizei”, potrivit lui Venizelos.

Evocând ezitări şi divergenţe în cursul elaborării poziţiei europene privind criza datoriilor suverane, ministrul a constatat că sistemul nu funcţionează bine.

Ţările din Zona euro au alocat în mai 2010 Greciei 110 miliarde de euro. În iulie 2011, au promis încă 109 miliarde de euro, sub formă de credite şi de anulări de datorii.

Însă acest ultim pachet de salvare urmează să fie aprobat de parlamentele naţionale.

Aceşti bani sunt indispensabili Greciei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

În ultimele săptămâni, dezbaterile asupra datoriei elene au luat amploare. Astfel, preşedintele SUA, Barack Obama, şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, au cerut UE să facă demersuri energice pentru a dezamorsa criza deficitelor.

Sursa: NewsIn

Preşedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, la Alexandria, că a contestat penalitatea aplicată în urma controalelor derulate pe două proiecte cu finanţare europeană, care au vizat reabilitarea drumurilor judeţene 506 şi 701, transmite corespondentul NewsIn.

Consiliul Judeţean Teleorman va trebui să restituie 10% din valoarea contractelor cu probleme, adică 2,5 milioane de lei, conform deciziei MDRT, după verificarea procedurilor de achiziţie publică la proiectele finanţate prin Programul Operaţional Regional. Verificarea a fost declanşată în urma deciziei Comisiei Europene de a suspenda temporar plăţile pentru programul respectiv.

“Am depus contestaţie, aşteptăm rezultatul”, a declarat Liviu Dragnea la finalul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean în care s-a aprobat o rectificare bugetară impusă de majorarea cheltuielilor neeligibile cu suma de 2.708.807,85 lei, fără TVA, la reabilitarea unuia dintre drumurile judeţene cu probleme, respectiv, DJ 701.

Preşedintele CJ Teleorman este de părere că va avea câştig de cauză cu contestaţia depusă “pentru că, pe un caz similar, la Ilfov, s-a câştigat”. După ce a fost întrebat în legătură cu criticile aduse modului în care s-au făcut licitaţiile pentru lucrările respective, Liviu Dragnea s-a lansat într-un atac la adresa ziariştilor care au scris despre acest subiect, acuzând că au fost publicate articole plătite şi că “99% din ce s-a scris, erau minciuni”.

“Să nu amestecăm lucrurile. Eu sunt dispus să comentez cu dumneavoastră ceea ce fac anumite instituţii cum ar MDRT, nu comentăm aici ceea ce au spus nişte ziare de seară, de zi , de noapte şi de dimineaţă. Alea sunt nişte comenzi plătite cu bani grei”, a declarat Dragnea, care a ameninţat că va da în judecată ziariştii care au scris despre scandalul cu bani europeni de la Teleorman.

“Eu am spus la vremea respectivă şi menţin ceea ce am spus, că voi da posibilitate tuturor acestor deontologi să explice pe larg aceste lucruri în faţa unui judecător. Acolo este cel mai frumos cadru să explici, în faţa instanţei”, a spus Dragnea.

Şeful CJ Teleorman nu a avut o părere mai bună nici despre topul consiliilor judeţene care au de returnat bani la Uniunea Europeană pentru nereguli depistate în derularea contractelor cu finanţare europenă, în care Teleormanul se află pe locul al doilea cu cei 2,5 milioane de lei. Liviu Dragnea a declarat că, pur şi simplu, nu vrea să le comenteze, atât timp cât nu se face şi un top al judeţelor care au atras cele mai multe fonduri europene. Acesta a susţinut că, într-un astfel de top, “între Teleorman şi judeţul de pe locul al doilea este o distanţă foarte mare” şi că, în perioada  2000-2011, ”fondurile externe venite din toate sursele posibile se apropie de 1 miliard de euro”, în judeţ.

Conform raportului de specialitate anexat la proiectul de hotărâre adoptat, marţi, de consilierii judeţeni, în legătură cu reabilitarea DJ 701, ”proiectantul a verificat listele de cantităţi întocmite în cadrul proiectului tehnic şi a întocmit liste de cantităţi de lucrări suplimentare”.

Ca urmare, pe baza listelor de lucrări transmise, a fost estimată valoarea lucrărilor suplimentare la 2.708.807,85 lei, la care se adugă TVA în valoare de 650.113,89 lei. Suma va fi suportată din bugetul judeţului ca şi cheltuială neeligibilă.

Hotărârea de consiliu judeţean pentru reabilitarea DJ 701 a fost adoptată în ianuarie 2008, dar a mai fost modificată şi în februarie 2011.

Potrivit raportului ataşat la proiectul de rectificare a bugetului propriu al judeţului, adoptat, marţi, de consilierii judeţeni, valoarea proiectului de reabilitare a DJ 701, în anul 2011, a crescut odată cu majorarea cheltuielilor neeligibile, cu suma de 3.359.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 118.783.998,68 lei, din care 86,5% este finanţare europeană, 11,5% o reprezintă finanţarea de la bugetul de stat, iar diferenţa este suportată de Consiliul Judeţean.

Drumul are o lungime de 55, 450 km şi merge până la limita cu judeţul Dâmboviţa, traversând mai multe localităţi din Teleorman : Gratia, Poeni, Siliştea, Scurtu Mare, Slăveşti, Ciolăneşti, Zâmbreasca, Dobroteşti.

Sursa: NewsIn

România va stabili o listă cu proiectele de investițiile cele mai importante, care va fi făcută publică, și va apela la experți internaționali sau români, aceștia urmând să contribuie la implementarea programelor operaționale, a declarat vineri comisarul european pentru politică regională.

Finanțarea experţilor urmează să se facă din fonduri structurale destinate pentru asistență tehnică.

“Am agreat să se stabilească o listă de proiecte prioritare, de interes pentru România, care sunt deja în plan, dar și cele care sunt în pregătire. (…) Am stabilit să existe un expert service, mai exact un grup de experți, pentru a contribui la implementarea proiectelor. Totodată, experții vor pregăti personalul pentru a căpăta experienţă în domeniu”, a declarat vineri comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, aflat în vizită la Bucureşti.

Lista de proiecte va fi publicată pe site-urile Ministerului Afacerilor Europene și DG Regio din cadrul CE.

“Va fi o singură persoană responsabilă de implementarea listei. Astfel, este o posibilitate pentru toată lumea pentru a vedea cum merg lucrurile”, a adăugat oficialul european.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a precizat că el va fi cel responsabil cu implementarea listei. “Responsabilitatea mea ţine de coordonarea procesului de gestiune pe orizontală a fondurilor comunitare. Voi face acest lucru în strânsă cooperare cu colegii mei, ceilalţi miniştri”, a explicat Orban.

Ministrul de resort a apreciat că lista va asigura o transparenţă  pentru companiile care doresc să investească. “Pe listă vom trece nu numai proiectele deja contractate, ci şi proiectele care vor fi acoperite total sau parţial în viitoarea perspectivă bugetară, inclusiv cu termene de realizare şi responsabilităţi”, a mai spus Orban.

Comisarul european Hahn a mai precizat că experții  care vor fi aduși nu îi vor înlocui pe cei din structurile existente, ci scopul lor este să identifice unde sunt problemele și cum pot ajuta autoritățile în implementarea proiectelor. “Aceşti experţi, la cererea României, sub conducerea ministrului Orban, vor identifica lipsurile. Avem nevoie în mod special de experți care să ajute în implementarea proiectelor. Repet, problema este implementarea. Este bine să ai contracte,  dar nu e suficient. De exemplu, este bine să ai contracte pentru autostrăzi, dar este şi mai bine să ai autostrăzi. Deci trebuie să fie experți care să poată ajuta la depăşirea acestei situaţii”, a subliniat Hahn.

“Nu este vorba de înlocuirea experţilor români, ci de completarea eforturilor care se fac în domeniu.  Este vorba să utilizăm aceşti bani din Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, să aducem expertiză internaţională, inclusiv experţi români care nu lucrează în instituţii de stat, ca să suplinească anumite goluri care există în sistem. Le-am cerut miniştrilor în domeniu ca până la sfârșitul săptămânii viitoare să-mi trimită lista cu necesităţile de expertiză externă. O vom evalua şi apoi vom formula cereri oficiale către CE, astfel încât acești experți să poată lucra cât mai repede cu putinţă alături de funcţionarii români, în procesul de gestiune a fondurilor comunitare”, a completat Orban.

Sursa: NewsIn

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat că printre măsurile care vor trebui aprobate pentru eficientizarea absorbţiei fondurilor va fi şi un Cod de conduită care să prevadă incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Afirmaţiile ministrului au fost făcute în contextul în care a fost întrebat despre “mafia” fondurilor europene. “Nu pot să exclud că sunt destul cazuri în care se întâmplă acest lucru şi obiectivele mele vizează pe de o parte creşterea ratei de absorbţie – mi-am propus ca la sfârşitul anului 2012 să atingem o rată de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune de minimum 20%, altfel marile pierderi vor fi în 2013 – şi, pe de altă parte, al doilea obiectiv e cel legat de eliminarea, nu totală că e imposibil, dar încercarea de a elimina anumite riscuri ce ţin de intenţii de fraudă, de corupţie în sistem”, a spus el, într-un interviu la Pro TV.

“Din acest punct de vedere, m-am gândit la o serie de măsuri importante pe care ar trebui să le aprobăm. De exemplu, una dintre aceste măsuri ţine de adoptarea unui Cod de conduită care să prevină incompatibilităţile şi conflictele de interese din sistem. Un Cod care ne-a fost cerut de către CE în MCV şi care, cert, va avea un anumit efect la nivelul întregilor structuri şi a modului cum sunt gestionate programele”, a estimat proaspătul ministru.

El a dat drept exemplu de practică incorectă ca reprezentanţii autorităţilor de management să-i spună beneficiarului că îi acceptă proiectul numai dacă-l face cu o anumită firmă de consultanţă. “Asta deja ţine de o chestiune care are caracter penal”, a subliniat Orban.

“Nu sunt omul-miracol, nu voi putea face miracole, dar voi putea încerca să îmbunătăţesc situaţia astfel încât să se poată obţine ceva. Nu se va face peste noapte, vor fi necesare foarte multe luni”, a conchis el.

Sursa: NewsIn

Ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, consideră că obiectivul aderării la zona euro nu ar trebui precipitat în cazul României, în afara unui calendar şi a unor condiţii obiective în acest sens.

Ambasadorul Mihnea Motoc a arătat, într-un interviu pentru NewsIn, că un factor suplimentar în decizia României privind aderarea la zona euro îl reprezintă şi faptul că aceasta preia din ce în ce mai multă activitate în politica europeană. ” Nu cred că pentru România obiectivul euro ar putea sau ar trebui precipitat, în afara unui calendar şi a unor condiţii obiective, însă este evident şi că zona euro preia din ce în ce mai multă activitate politică europeană, ceea ce constituie un factor suplimentar în ecuaţia privind decizia românească legată de euro”, a afirmat ambasadorul României la Bruxelles.

În ceea ce priveşte propunerile făcute de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez  Nicolas Sarkozy privind crearea unui guvern economic al UE şi introducerea taxei pe serviciile financiare, ambasadorul Mihnea Motoc afirmă că v or trebui cunoscute mai în detaliu aceste propuneri, dar apreciază că acestea dau un impuls politic puternic unor idei formulate în diferite etape anterioare. “Multe măsuri luate în răspuns la criză sau proiecte avansate în aceşti ani vizau, de asemenea, concertarea şi armonizarea superioară în domeniul financiar, fiscal şi macroeconomic”, a explicat ambasadorul României la UE.

El spune că europenii şi liderii lor vor trebui să decidă, ţinând seama de contextul economico-financiar nefavorabil şi de presiunile competiţiei globale, în ce măsură menţinerea la nivel naţional a competenţelor respective este mai importantă decât punerea lor în comun la nivel european.

Referitor la propunerea ca toate statele membre UE să-şi înscrie în Constituţie un deficit de 3% din PIB, ambasadorul Mihnea Motoc a arătat că acesta este un parametru important al Pactului de Stabilitate şi Convergenţă. ” Ideea de auto-impunere a unor constrângeri în acest sens pe plan naţional câştigă teren, însă modalitatea în care acestea ar putea fi în cele din urmă asumate va putea diferi în raport de specificul fiecăruia”, a explicat ambasadorul României la UE.

Ambasadorul Mihnea Motoc, prezent la reuniunea anuală a diplomaţiei, a schiţat, în interviul pentru NewsIn, câteva dintre obiectivele şi priorităţile României în UE.

El a arătat că, la patru ani de la aderare, România este percepută la UE ca o ţară ” cu potenţial în toate direcţiile şi sensurile, ce are de surmontat nu puţine provocări”, însă care şi le asumă onest şi încearcă să
le dea răspunsuri de bună-credinţă. “Stăpânim mai bine domeniile în care se legiferează european şi ne-am însuşit complexităţile proceselor decizionale. Am învăţat nu numai să ne apărăm, dar ştim acum să construim şi să influenţăm”, punctează ambasadorul României la UE. El consideră că exemplul cel mai elocvent este dat de trecerea prin toate etapele şi ducerea la bun sfârşit a ideii de Strategie a Dunării.

Ambasadorul Mihnea Motoc a asigurat că România este privită ca o ţară cu pondere la UE, dar recunoaşte că percepţia a fost mai difuză la început. ” Suntem însă – inexorabila povară a noilor veniţi? – şi receptaculul unei suficient de ample game de stereotipuri şi clişee greu de dezrădăcinat. Le vom destrăma, cred, atacându-le indirect până ce generalizările negative vor fi acoperite de afirmaţiile româneşti pozitive”, a subliniat diplomatul.

Întrebat despre reprezentarea României în instituţiile europene, ambasadorul Mihnea Motoc a declarat că aceasta începe să prindă relief calitativ. “Î n Comisie, suntem printre cele mai performante naţiuni în ce priveşte valorificarea şanselor perioadei de tranziţie stabilite pentru noii veniţi (când este permisă practicarea unor cote preferenţiale); suntem bine conturaţi la nivel de management. Diplomaţi români au început să-şi facă loc în noul Serviciu European de Acţiune Externă”, a arătat ambasadorul României la UE.

Întrebat despre performanţele slabe ale României în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, ambasadorul României la UE a apreciat că aceasta este “o fotografie a momentului”, iar înfiinţarea unui minister al fondurilor europene poate afecta pozitiv performanţa în domeniu. ” M-aş rezuma să spun că ceea ce vedem acum în materie de absorbţie a fondurilor europene este inevitabil o fotografie a momentului, care necesită retuşuri, dar despre care se poate anticipa că va suferi multiple tranformări în ipostazierile subsecvente. Analiza întreprinsă împreună cu Bruxelles-ul, dar şi experienţe comparabile din alte state membre arată că un portofoliu ministerial implicând o răspundere dedicată în privinţa fondurilor este utilă şi poate afecta pozitiv, eficace, performanţa în domeniu”, a explicat ambasadorul României la UE.  El a conchis că o astfel de funcţie politică ar antrena în primul rând un răspuns integrat, sistemic şi coerent dat “acelor probleme ce par a se regăsi orizontal, de-a lungul programelor cofinanţate din bani europeni”.

Sursa: NewsIn