Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "UE"

UE se mulţumeşte anul viitor cu o creştere a bugetului cu 2%


Bugetul Uniunii Europene pentru 2012 creşte cu circa 2%, mult mai puţin decât cei 5% planificaţi anterior, însă mai multe guverne, inclusiv cel al Marii Britanii, au subliniat că cererile PE şi CE sunt „nerealiste” într-o perioadă de austeritate.

Negociatorii UE au convenit asupra creşterii cu 2% după 15 ore de discuţii, care s-au încheiat abia sâmbătă dimineaţă.

Iniţial, Comisia ceruse o 4,9% în plus faţă de anul acesta, iar Parlamentul 5,2%.

În continuare, părţile se vor concentra pe negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE, pentru perioada 2014-2020. CE a cerut o creştere de 5%..

Exist temeri că, deşi bugetul pentru 2012 a fost limitat, angajamentele de cheltuieli ale UE nu au fost reduse corespunzător.

În urma creşterii cu 2%, bugetul UE se ridică la 129 miliarde de euro. Cu toate acestea, statele membre au cedat cererilor Parlamentului European şi au permis ca angajamentele de cheltuieli ale UE să crească la 147 miliarde de euro.

Comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski a avertizat că astfel pot apărea găuri în finanţe. „Există în prezent un risc serios ca CE să rămână fără fonduri anul viitor şi deci nu va putea să îşi onoreze toate obligaţiile financiare faţă de beneficiarii de fonduri UE”, a spus el.

Anul trecut, peste 80 de miliarde de euro din buget au fost alocate subvenţiilor pentru agricultură şi programelor de dezvoltare regională.

În condiţiile în care membrii noi şi mai săraci ai UE primesc cea mai mare parte a banilor pentru dezvoltare, disputele privind creşterile bugetare se poartă adesea între ei şi membrii vechi, mai bogaţi.

Anul trecut, Marea Britanie, Franţa şi Germania au propus ca bugetul UE să fie îngheţat până în 2020, singurele creşteri fiind legate de inflaţie.

În urma acordului încheiat în cursul nopţii între PE şi Consiliul European, bugetul final ar putea fi aprobat în plenul Parlamentului în decembrie la Bruxelles.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru UE se mulţumeşte anul viitor cu o creştere a bugetului cu 2%

Executivul anunţă aprobarea Acordului preventiv între UE şi România, de maximum 1,4 miliarde de euro


Guvernul a adoptat miercuri proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între UE şi România, în valoare de maximum 1,4 miliarde de euro şi a memorandumului de înţelegere între UE şi România, informează Executivul.

Potrivit sursei citate, Acordul de împrumut reprezintă alocarea de asistenţă financiară pe termen mediu, de tip preventiv, în valoare de până la 1,4 miliarde de euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi, complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, acord considerat tot de natură preventivă de autorităţile române.

„Prin programul agreat în cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv suma totală a împrumutului poate fi disponibilizată, dar România va putea solicita activarea şi tragerea sumelor numai în cazul unei deteriorări neprevăzute a pieţei din punct de vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităţilor”, explică Executivul.

În cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv încheiat cu UE, România s-a angajat să implementeze un program de politici economice concentrat pe măsuri de reformă structurală şi pe redresarea şi majorarea potenţialului de creştere al economiei româneşti. Astfel, programul va asigura continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului şi controlului finanţelor publice, precum şi asigurarea stabilităţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul său, programul urmăreşte încetarea situaţiei de deficit excesiv până în 2012, îmbunătăţirea potenţialului de creştere şi scăderea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească.

În cadrul ultimei evaluări a programului de asistenţă financiară multilaterală derulat pe perioada 2009 – 2011 ce a avut loc cu ocazia misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene din perioada 25 ianuarie – 08 februarie 2011 s-a formulat propunerea ca, odată cu încheierea programului curent, Comisia Europeană să analizeze solicitarea adresată de România de alocare a unei asistenţe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de până la 1,4 miliarde euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi (BP), complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by (SBA), în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), aprobat pe data de 25 martie 2011.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Executivul anunţă aprobarea Acordului preventiv între UE şi România, de maximum 1,4 miliarde de euro

Liderii UE se reunesc din nou la Bruxelles, pentru a finaliza planul privind criza din Zona euro


Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles, pentru un summit de urgenţă ce vizează finalizarea detaliilor unui plan de a contracara criza din Zona euro.

Discuţiile din weekend, ce nu au permis ajungerea la o concluzie, s-au concentrat pe un acord de a obliga băncile să asigure capital pentru a acoperi viitoare pierderi, precum şi pe metode de a consolida fondul de salvare al Zonei euro – Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA).

Există temeri că actuala criză a datoriilor din Grecia s-ar putea extinde la Italia şi Spania. În aceste condiţii, Romei i s-a cerut să ofere detalii despre planurile sale înainte de începerea summitului.

Coaliţia de la guvernare, condusă de premierul Silvio Berlusconi, ar fi ajuns în ultima clipă la un acord limitat privind reformele economice – inclusiv asupra subiectului delicat de creştere a vârstei de pensionare.

Partenerul lui Berlusconi la guvernare, liderul Ligii Nordului Umberto Bossi, a declarat marţi seară: „În cele din urmă am găsit o cale. Acum vom vedea ce spune UE”.

Însă, în pofida acestui acord, la care s-ar fi ajuns după discuţii maraton marţi, Bossi a avertizat că este în continure pesimist în legătură cu şansele de supravieţuite a guvernului.

Potrivit BBC News, nu este sigur că acordul va convinge partenerii Italiei din UE sau pieţele financiare de capacitatea ţării de a-şi plăti creditele pe termen lung.

Italia, a treia economie ca mărime din Zona euro, trebuie să emită obligaţiuni în valoare de 600 de miliarde de euro, în termen de trei ani, pentru a-şi refinanţa datoria.

Duminică, la Bruxelles, şeful guvernului italian fusese vizat cu precădere de observaţiile cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, dar şi ale preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, care ceruseră Italiei să ia măsuri urgente în privinţa datoriei ei publice şi pentru a relansa creşterea economică.

Printre principalele puncte ale acordului la care ar fi ajuns în weekend oficialii UE se numără faptul că băncile europene trebuie să obţină capital suplimentar de peste 100 de miliarde de euro pentru a le apăra de posibile pierderi generate de ţările cu deficit mare, Facilitatea europeană de stabilitate financiară (FESA) – în valoare de 440 de miliarde de euro) – va fi consolidată, deşi nu este clar deocamdată cum, iar creditorilor Greciei li se vor cere accepte pierderi mai mari de 21% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Atena.

Potrivit planului, cele 100 de miliarde de euro necesare pentru recapitalizarea băncilor ar urma să fie oferite de investitori comerciali, guverne naţionale şi FESA.

Însă între principalele puteri din Zona euro persistă dezacorduri în puncte cheie.

Franţa spera că Banca Centrală Europeană (BCE) va susţine FESA, oferindu-i credite ce ar putea creşte capacitatea totală a fondului la 2.000 – 3.000 de miliarde de euro. Însă această propunere a fost blocată de cancelarul german Angela Merkel.

În schimb, guvernele ar urma, potrivit aşteptărilor, să ajungă la un acord potrivit căruia FESA să poată ajuta ţările din Zona euro cu probleme, precum Italia sau Spania, oferind garanţii parţiale investitorilor şi băncilor care le oferă credite.

Un alt diferend îl reprezintă pierderile care le pot fi impuse creditorilor Greciei, Germania cerând ca acestea să se ridice până la 50% – 60%. Însă BCE s-ar opune unei astfel de creşteri.

Aceste dificultăţi s-ar fi aflat în spatele unei decizii de a anula o reuniune a miniştrilor de finanţe din UE, care ar fi trebuit să preceadă summitul.

Potrivit BBC News, viitorul Zonei euro depinde de nivelul riscului financiar pe care este dispus să şi-l asume guvernul german în oferirea de împrumuturi de urgenţă.

Premierul francez Francois Fillon a avertizat că, dacă summitul de miercuri se va încheia cu un eşec, „ar putea vira continentul european într-un teritoriu necunoscut”.

Liderii UE au convenit deja asupra unor pachete de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, însă pieţele rămân sceptice.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (11)

Schimburile comerciale UE-ţările din Parteneriatul Estic au crescut semnificativ în ultimul deceniu


Valoarea schimburilor comerciale dintre UE şi cele şase state membre ale Parteneriatului Estic (Armenia,Azerbaidjan,Belarus,Georgia,R.Moldova şi Ucraina) a crescut semmnificativ între 2000 si 2010, în pofida unei scăderi înregistrate în 2009,arată cifrele date publicităţii de Eurostat.

Astfel, din 2000 până în 2008, exporturile totale au crescut de la 8,8 miliarde de euro la un nivel record de 37,1 miliarde. În 2009, au scăzut la 23,2 miliarde, însă şi-au revenit parţial în 2009, pentru a atinge nivelul de 29,5 miliarde.

Importurile au urmat o evoluţie similară. Au crescut de la 7,8 miliarde de euro în 2000, la 31,6 miliarde în 2008, apoi au scăzut la 19 miliarde în 2009, înainte de a ajunge la 25,2 miliarde în 2010.

În consecinţă, surplusul comercial înregistrat de UE în relaţiile cu ţările membre ale Parteneriatului Estic a crescut de la 1 miliard în 2000 la 4,4 miliarde în 2010.

Valoarea schimburilor între statele europene şi cele din Parteneriatul Estic a continuat să crească şi în prima jumătate a anului 2011. Astfel, exporturile au crescut de la 12,8 miliarde de euro în primele şase luni ale lui 2010, la 16,5 miliarde în prima jumătate a lui 2011, iar importurile de la 11,7 miliarde la 17.7 miliarde.

Proporţia tranzacţiilor cu ţările membre ale Parteneriatului Estic în totalul comerţului extern al UE s-a dublat în decursul a 10 ani: dacă în 2000 exporturile către aceste state reprezenta 1% din total, a ajuns la 2,2% în prima jumătate a lui 2011. Importurile au crescut de la 0,8% la 2,1%.

Eurostat a dat publicităţii date privind tranzacţiile dintre cele 27 de state membre UE şi cele şase state din Parteneriatul Estic înainte de summitul de la Varşovia, din 29 şi 30 septembrie.

Potrivit biroului de statistică al UE, Germania, Italia şi Polonia au asigurat jumătate din schimburile comerciale cu membrii Parteneriatului Estic. Germania (4,3 miliarde de euro sau 26% din totalul exporturilor) a fost cel mai mare exportator, urmată de Polonia (2,3 miliarde de euro sau 14% din exporturi) şi Italia (1,3 miliarde sau 8%). În schimb, Italia a fost cel mai mare importator (6,3 miliarde sau 35% din importurile totale), urmată de Germania (1,9 miliarde, 11%), Franţa (1,8 miliarde, 10%) şi Polonia (1,4 miliarde, 8%).

România a înregistrat în perioada 2000 – 2010 exporturi de 525 de milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 360 de milioane de euro.

Cel mai mare surplus în prima jumătate a lui 2011 l-a înregistrat Germania (2,4 miliarde de euro), iar cele mai mari deficite Italia (5 miliarde de euro) şi Franţa (1,1 miliarde).

Surplusul comercial înregistrat de România în aceeaşi perioadă a fost de 164 de milioane euro.

Aproape 40% dintre bunurile exportate către Parteneriatul Estic au fost maşini şi vehicule, în timp ce alte bunuri manifacturariere au reprezentat circa 25%. Energia a reprezentat 50% din importuri, iar alte bunuri manufacturiere aproape 25%.

Dintre ţările membre ale Parteneriatului Estic, Ucraina a fost principala piaţă pentru exporturile UE în prima jumătate a acestui an (9,6 miliarde de euro sau 58% din exporturile totale), urmată de Belarus (4 miliarde de euro sau 24%).

Ucraina a fost şi principala sursă de importuri în UE (7,8 miliarde sau 44% din importuri), urmată de Azerbaidjan (7,2 miliarde sau 40%).

UE a înregistrat cele mai mari surplusuri comerciale cu Belarusul (2,1 miliarde de euro) şi Ucraina (1,8 miliarde), iar cel mai mare deficit cu Azerbaidjanul (6 miliarde).

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Schimburile comerciale UE-ţările din Parteneriatul Estic au crescut semnificativ în ultimul deceniu

Grecia cere eforturi euro-atlantice pentru a rezolva problemele financiare ale Europei


Grecia cere eforturi euro-atlantice pentru a rezolva problemele financiare ale Europei, a declarat marţi ministrul elen de finanţe Evanghelos Venizelos.

„Contează să avem o axă euro-atlantică pentru a lansa iniţiative în vederea depăşirii crizei”, potrivit lui Venizelos.

Evocând ezitări şi divergenţe în cursul elaborării poziţiei europene privind criza datoriilor suverane, ministrul a constatat că sistemul nu funcţionează bine.

Ţările din Zona euro au alocat în mai 2010 Greciei 110 miliarde de euro. În iulie 2011, au promis încă 109 miliarde de euro, sub formă de credite şi de anulări de datorii.

Însă acest ultim pachet de salvare urmează să fie aprobat de parlamentele naţionale.

Aceşti bani sunt indispensabili Greciei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

În ultimele săptămâni, dezbaterile asupra datoriei elene au luat amploare. Astfel, preşedintele SUA, Barack Obama, şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, au cerut UE să facă demersuri energice pentru a dezamorsa criza deficitelor.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (1)

CJ Teleorman a contestat în instanţă penalitatea aplicată pentru două contracte cu fonduri UE


Preşedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, la Alexandria, că a contestat penalitatea aplicată în urma controalelor derulate pe două proiecte cu finanţare europeană, care au vizat reabilitarea drumurilor judeţene 506 şi 701, transmite corespondentul NewsIn.

Consiliul Judeţean Teleorman va trebui să restituie 10% din valoarea contractelor cu probleme, adică 2,5 milioane de lei, conform deciziei MDRT, după verificarea procedurilor de achiziţie publică la proiectele finanţate prin Programul Operaţional Regional. Verificarea a fost declanşată în urma deciziei Comisiei Europene de a suspenda temporar plăţile pentru programul respectiv.

„Am depus contestaţie, aşteptăm rezultatul”, a declarat Liviu Dragnea la finalul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean în care s-a aprobat o rectificare bugetară impusă de majorarea cheltuielilor neeligibile cu suma de 2.708.807,85 lei, fără TVA, la reabilitarea unuia dintre drumurile judeţene cu probleme, respectiv, DJ 701.

Preşedintele CJ Teleorman este de părere că va avea câştig de cauză cu contestaţia depusă „pentru că, pe un caz similar, la Ilfov, s-a câştigat”. După ce a fost întrebat în legătură cu criticile aduse modului în care s-au făcut licitaţiile pentru lucrările respective, Liviu Dragnea s-a lansat într-un atac la adresa ziariştilor care au scris despre acest subiect, acuzând că au fost publicate articole plătite şi că „99% din ce s-a scris, erau minciuni”.

„Să nu amestecăm lucrurile. Eu sunt dispus să comentez cu dumneavoastră ceea ce fac anumite instituţii cum ar MDRT, nu comentăm aici ceea ce au spus nişte ziare de seară, de zi , de noapte şi de dimineaţă. Alea sunt nişte comenzi plătite cu bani grei”, a declarat Dragnea, care a ameninţat că va da în judecată ziariştii care au scris despre scandalul cu bani europeni de la Teleorman.

„Eu am spus la vremea respectivă şi menţin ceea ce am spus, că voi da posibilitate tuturor acestor deontologi să explice pe larg aceste lucruri în faţa unui judecător. Acolo este cel mai frumos cadru să explici, în faţa instanţei”, a spus Dragnea.

Şeful CJ Teleorman nu a avut o părere mai bună nici despre topul consiliilor judeţene care au de returnat bani la Uniunea Europeană pentru nereguli depistate în derularea contractelor cu finanţare europenă, în care Teleormanul se află pe locul al doilea cu cei 2,5 milioane de lei. Liviu Dragnea a declarat că, pur şi simplu, nu vrea să le comenteze, atât timp cât nu se face şi un top al judeţelor care au atras cele mai multe fonduri europene. Acesta a susţinut că, într-un astfel de top, „între Teleorman şi judeţul de pe locul al doilea este o distanţă foarte mare” şi că, în perioada  2000-2011, „fondurile externe venite din toate sursele posibile se apropie de 1 miliard de euro”, în judeţ.

Conform raportului de specialitate anexat la proiectul de hotărâre adoptat, marţi, de consilierii judeţeni, în legătură cu reabilitarea DJ 701, „proiectantul a verificat listele de cantităţi întocmite în cadrul proiectului tehnic şi a întocmit liste de cantităţi de lucrări suplimentare”.

Ca urmare, pe baza listelor de lucrări transmise, a fost estimată valoarea lucrărilor suplimentare la 2.708.807,85 lei, la care se adugă TVA în valoare de 650.113,89 lei. Suma va fi suportată din bugetul judeţului ca şi cheltuială neeligibilă.

Hotărârea de consiliu judeţean pentru reabilitarea DJ 701 a fost adoptată în ianuarie 2008, dar a mai fost modificată şi în februarie 2011.

Potrivit raportului ataşat la proiectul de rectificare a bugetului propriu al judeţului, adoptat, marţi, de consilierii judeţeni, valoarea proiectului de reabilitare a DJ 701, în anul 2011, a crescut odată cu majorarea cheltuielilor neeligibile, cu suma de 3.359.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 118.783.998,68 lei, din care 86,5% este finanţare europeană, 11,5% o reprezintă finanţarea de la bugetul de stat, iar diferenţa este suportată de Consiliul Judeţean.

Drumul are o lungime de 55, 450 km şi merge până la limita cu judeţul Dâmboviţa, traversând mai multe localităţi din Teleorman : Gratia, Poeni, Siliştea, Scurtu Mare, Slăveşti, Ciolăneşti, Zâmbreasca, Dobroteşti.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (12)

România va apela la experți internaționali pentru accesarea fondurilor europene


România va stabili o listă cu proiectele de investițiile cele mai importante, care va fi făcută publică, și va apela la experți internaționali sau români, aceștia urmând să contribuie la implementarea programelor operaționale, a declarat vineri comisarul european pentru politică regională.

Finanțarea experţilor urmează să se facă din fonduri structurale destinate pentru asistență tehnică.

„Am agreat să se stabilească o listă de proiecte prioritare, de interes pentru România, care sunt deja în plan, dar și cele care sunt în pregătire. (…) Am stabilit să existe un expert service, mai exact un grup de experți, pentru a contribui la implementarea proiectelor. Totodată, experții vor pregăti personalul pentru a căpăta experienţă în domeniu”, a declarat vineri comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, aflat în vizită la Bucureşti.

Lista de proiecte va fi publicată pe site-urile Ministerului Afacerilor Europene și DG Regio din cadrul CE.

„Va fi o singură persoană responsabilă de implementarea listei. Astfel, este o posibilitate pentru toată lumea pentru a vedea cum merg lucrurile”, a adăugat oficialul european.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a precizat că el va fi cel responsabil cu implementarea listei. „Responsabilitatea mea ţine de coordonarea procesului de gestiune pe orizontală a fondurilor comunitare. Voi face acest lucru în strânsă cooperare cu colegii mei, ceilalţi miniştri”, a explicat Orban.

Ministrul de resort a apreciat că lista va asigura o transparenţă  pentru companiile care doresc să investească. „Pe listă vom trece nu numai proiectele deja contractate, ci şi proiectele care vor fi acoperite total sau parţial în viitoarea perspectivă bugetară, inclusiv cu termene de realizare şi responsabilităţi”, a mai spus Orban.

Comisarul european Hahn a mai precizat că experții  care vor fi aduși nu îi vor înlocui pe cei din structurile existente, ci scopul lor este să identifice unde sunt problemele și cum pot ajuta autoritățile în implementarea proiectelor. „Aceşti experţi, la cererea României, sub conducerea ministrului Orban, vor identifica lipsurile. Avem nevoie în mod special de experți care să ajute în implementarea proiectelor. Repet, problema este implementarea. Este bine să ai contracte,  dar nu e suficient. De exemplu, este bine să ai contracte pentru autostrăzi, dar este şi mai bine să ai autostrăzi. Deci trebuie să fie experți care să poată ajuta la depăşirea acestei situaţii”, a subliniat Hahn.

„Nu este vorba de înlocuirea experţilor români, ci de completarea eforturilor care se fac în domeniu.  Este vorba să utilizăm aceşti bani din Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, să aducem expertiză internaţională, inclusiv experţi români care nu lucrează în instituţii de stat, ca să suplinească anumite goluri care există în sistem. Le-am cerut miniştrilor în domeniu ca până la sfârșitul săptămânii viitoare să-mi trimită lista cu necesităţile de expertiză externă. O vom evalua şi apoi vom formula cereri oficiale către CE, astfel încât acești experți să poată lucra cât mai repede cu putinţă alături de funcţionarii români, în procesul de gestiune a fondurilor comunitare”, a completat Orban.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România va apela la experți internaționali pentru accesarea fondurilor europene

Orban propune Cod de incompatibilităţi şi conflicte de interese pe gestionarea fondurilor UE


Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat că printre măsurile care vor trebui aprobate pentru eficientizarea absorbţiei fondurilor va fi şi un Cod de conduită care să prevadă incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Afirmaţiile ministrului au fost făcute în contextul în care a fost întrebat despre „mafia” fondurilor europene. „Nu pot să exclud că sunt destul cazuri în care se întâmplă acest lucru şi obiectivele mele vizează pe de o parte creşterea ratei de absorbţie – mi-am propus ca la sfârşitul anului 2012 să atingem o rată de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune de minimum 20%, altfel marile pierderi vor fi în 2013 – şi, pe de altă parte, al doilea obiectiv e cel legat de eliminarea, nu totală că e imposibil, dar încercarea de a elimina anumite riscuri ce ţin de intenţii de fraudă, de corupţie în sistem”, a spus el, într-un interviu la Pro TV.

„Din acest punct de vedere, m-am gândit la o serie de măsuri importante pe care ar trebui să le aprobăm. De exemplu, una dintre aceste măsuri ţine de adoptarea unui Cod de conduită care să prevină incompatibilităţile şi conflictele de interese din sistem. Un Cod care ne-a fost cerut de către CE în MCV şi care, cert, va avea un anumit efect la nivelul întregilor structuri şi a modului cum sunt gestionate programele”, a estimat proaspătul ministru.

El a dat drept exemplu de practică incorectă ca reprezentanţii autorităţilor de management să-i spună beneficiarului că îi acceptă proiectul numai dacă-l face cu o anumită firmă de consultanţă. „Asta deja ţine de o chestiune care are caracter penal”, a subliniat Orban.

„Nu sunt omul-miracol, nu voi putea face miracole, dar voi putea încerca să îmbunătăţesc situaţia astfel încât să se poată obţine ceva. Nu se va face peste noapte, vor fi necesare foarte multe luni”, a conchis el.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Orban propune Cod de incompatibilităţi şi conflicte de interese pe gestionarea fondurilor UE

Ambasadorul României la UE spune că obiectivul aderării la euro nu ar trebui „precipitat”


Ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, consideră că obiectivul aderării la zona euro nu ar trebui precipitat în cazul României, în afara unui calendar şi a unor condiţii obiective în acest sens.

Ambasadorul Mihnea Motoc a arătat, într-un interviu pentru NewsIn, că un factor suplimentar în decizia României privind aderarea la zona euro îl reprezintă şi faptul că aceasta preia din ce în ce mai multă activitate în politica europeană. ” Nu cred că pentru România obiectivul euro ar putea sau ar trebui precipitat, în afara unui calendar şi a unor condiţii obiective, însă este evident şi că zona euro preia din ce în ce mai multă activitate politică europeană, ceea ce constituie un factor suplimentar în ecuaţia privind decizia românească legată de euro”, a afirmat ambasadorul României la Bruxelles.

În ceea ce priveşte propunerile făcute de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez  Nicolas Sarkozy privind crearea unui guvern economic al UE şi introducerea taxei pe serviciile financiare, ambasadorul Mihnea Motoc afirmă că v or trebui cunoscute mai în detaliu aceste propuneri, dar apreciază că acestea dau un impuls politic puternic unor idei formulate în diferite etape anterioare. „Multe măsuri luate în răspuns la criză sau proiecte avansate în aceşti ani vizau, de asemenea, concertarea şi armonizarea superioară în domeniul financiar, fiscal şi macroeconomic”, a explicat ambasadorul României la UE.

El spune că europenii şi liderii lor vor trebui să decidă, ţinând seama de contextul economico-financiar nefavorabil şi de presiunile competiţiei globale, în ce măsură menţinerea la nivel naţional a competenţelor respective este mai importantă decât punerea lor în comun la nivel european.

Referitor la propunerea ca toate statele membre UE să-şi înscrie în Constituţie un deficit de 3% din PIB, ambasadorul Mihnea Motoc a arătat că acesta este un parametru important al Pactului de Stabilitate şi Convergenţă. ” Ideea de auto-impunere a unor constrângeri în acest sens pe plan naţional câştigă teren, însă modalitatea în care acestea ar putea fi în cele din urmă asumate va putea diferi în raport de specificul fiecăruia”, a explicat ambasadorul României la UE.

Ambasadorul Mihnea Motoc, prezent la reuniunea anuală a diplomaţiei, a schiţat, în interviul pentru NewsIn, câteva dintre obiectivele şi priorităţile României în UE.

El a arătat că, la patru ani de la aderare, România este percepută la UE ca o ţară ” cu potenţial în toate direcţiile şi sensurile, ce are de surmontat nu puţine provocări”, însă care şi le asumă onest şi încearcă să
le dea răspunsuri de bună-credinţă. „Stăpânim mai bine domeniile în care se legiferează european şi ne-am însuşit complexităţile proceselor decizionale. Am învăţat nu numai să ne apărăm, dar ştim acum să construim şi să influenţăm”, punctează ambasadorul României la UE. El consideră că exemplul cel mai elocvent este dat de trecerea prin toate etapele şi ducerea la bun sfârşit a ideii de Strategie a Dunării.

Ambasadorul Mihnea Motoc a asigurat că România este privită ca o ţară cu pondere la UE, dar recunoaşte că percepţia a fost mai difuză la început. ” Suntem însă – inexorabila povară a noilor veniţi? – şi receptaculul unei suficient de ample game de stereotipuri şi clişee greu de dezrădăcinat. Le vom destrăma, cred, atacându-le indirect până ce generalizările negative vor fi acoperite de afirmaţiile româneşti pozitive”, a subliniat diplomatul.

Întrebat despre reprezentarea României în instituţiile europene, ambasadorul Mihnea Motoc a declarat că aceasta începe să prindă relief calitativ. „Î n Comisie, suntem printre cele mai performante naţiuni în ce priveşte valorificarea şanselor perioadei de tranziţie stabilite pentru noii veniţi (când este permisă practicarea unor cote preferenţiale); suntem bine conturaţi la nivel de management. Diplomaţi români au început să-şi facă loc în noul Serviciu European de Acţiune Externă”, a arătat ambasadorul României la UE.

Întrebat despre performanţele slabe ale României în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, ambasadorul României la UE a apreciat că aceasta este „o fotografie a momentului”, iar înfiinţarea unui minister al fondurilor europene poate afecta pozitiv performanţa în domeniu. ” M-aş rezuma să spun că ceea ce vedem acum în materie de absorbţie a fondurilor europene este inevitabil o fotografie a momentului, care necesită retuşuri, dar despre care se poate anticipa că va suferi multiple tranformări în ipostazierile subsecvente. Analiza întreprinsă împreună cu Bruxelles-ul, dar şi experienţe comparabile din alte state membre arată că un portofoliu ministerial implicând o răspundere dedicată în privinţa fondurilor este utilă şi poate afecta pozitiv, eficace, performanţa în domeniu”, a explicat ambasadorul României la UE.  El a conchis că o astfel de funcţie politică ar antrena în primul rând un răspuns integrat, sistemic şi coerent dat „acelor probleme ce par a se regăsi orizontal, de-a lungul programelor cofinanţate din bani europeni”.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ambasadorul României la UE spune că obiectivul aderării la euro nu ar trebui „precipitat”

CE: Diminuarea contribuţiei dedicate cofinanţării ar aduce României economii de 714 mil. euro


Şase state din Uniunea Europeană, printre care şi România, vor putea să-și diminueze contribuția dedicată cofinanțării, în situaţia în care „bugetele lor naționale sunt supuse unei presiuni considerabile”, economia în cazul României urmând să fie de 714 milioane euro, a anunţat luni CE.

Comisia Europeană (CE) pune la dispoziţia Greciei, Irlandei, Portugaliei, României, Letoniei şi Ungariei o cofinanţare UE suplimentară, esenţială pentru proiectele de impulsionare a creşterii economice şi a competitivităţii din aceste ţări. „Prin urmare, ele vor putea să-şi diminueze contribuţia dedicată cofinanţării, în situaţia curentă în care bugetele lor naţionale sunt supuse unei presiuni considerabile”, se menţionează în comunicat.

În acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naţionale vor putea să fie lansate şi să injecteze bani în economie.

„Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea utilizării acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare – contribuind în acest mod la un fel de Plan Marshall pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esenţiale în economiile naţionale, reducând necesitatea de cofinanţare din bugetele naţionale a proiectelor. Invit Parlamentul European şi Consiliul să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părţi a anului următor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Potrivit Comisie Europene, impactul va fi de 2,88 miliarde euro pentru cele şase state menţionate. Astfel, în cazul Greciei această măsură va genera o economie de 879 milioane euro, pentru România impactul va fi de 714 milioane euro, Ungaria (308 milioane euro), Portugalia (629 milioane euro), Letonia (255 milioane euro) şi Irlanda 98 milioane euro.

„Măsura nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul”, se mai spune în comunicat. Contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză. Această măsură urmează să fie însoţită de stabilirea unei ordini a priorităţilor în favoarea proiectelor axate pe creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, de exemplu cele privind reconversia lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. În acest fel se poate mări nivelul executării şi al absorbţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid.

Propunerile CE vizează finanţările alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Fondul European pentru Pescuit şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil. Această măsură de suplimentare are o natură excepţională şi temporară şi va lua sfârşit de îndată ce statele membre în cauză vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistenţă financiară.

„Pentru a contribui la absorbţia fondurilor, Comisia cooperează cu respectivele state membre pentru a elimina blocajele, a consolida capacitatea administrativă şi a accelera punerea în aplicare şi utilizarea fondurilor pe teren. În cazul specific al Greciei, Comisia a stabilit un grup operativ care o va ajuta să pună în aplicare măsurile prevăzute de programul de ajustare economică şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o absorbţie mai rapidă a fondurilor UE”, se mai arată în comunicat.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CE: Diminuarea contribuţiei dedicate cofinanţării ar aduce României economii de 714 mil. euro

Încă 109 miliarde pentru Grecia, au decis liderii europeni


Liderii din zona euro au căzut de acord, joi, asupra unui nou pachet de salvare a Greciei în valoare de 109 miliarde de euro, care include, pentru prima dată, şi sprijin de la creditori privaţi, inclusiv bănci, care vor acorda Atenei condiţii mai uşoare de rambursare, relatează BBC News.

Acordul, la care s-a ajuns în cursul unui summit de urgenţă al celor 17 ţări din zona euro, implică sprijin şi din partea Fondului Monetar Internaţional.

Băncile şi alţi investitori privaţi vor contribui cu 37 de miliarde de euro la acest nou pachet de salvare destinat Greciei. Implicarea unor creditori comerciali în acordarea de asistenţă Greciei a fost unul dintre cele mai spinoase subiecte ale discuţiilor. Franţa şi Banca Centrală Europeană erau împotrivă, temându-se că ar putea genera o criză bancară la nivel european, ar putea împinge Spania şi posibil Italia în prăpastie şi chiar ar pune în pericol solvenţa înseşi BCE. Germania insista însă ca sectorul privat să preia o parte din responsabilitate. „Grecia este un caz special”, a pledat cancelarul Angela Merkel.

Un alt argument împotriva implicării unor creditori non-guvernamentali a fost acela că orice mişcare ce ar permite ţării o rambursare în condiţii mai blânde va fi văzută de agenţiile de rating ca o recunoaştere tacită a faptului că Grecia nu-şi poate susţine împrumuturile, ceea ce ar pune-o într-o situaţie de „incapacitate parţială de plată”. Această situaţie ar limita capacitatea anumitor instituţii, inclusiv BCE, de a continua să împrumute bani Greciei, pentru că aşa îi impun propriile sale reguli.

Premierul elen, Georgios Papandreou, a salutat înţelegerea la care au ajuns liderii UE. „Avem acum un program şi un pachet de decizii ce creează o administrare sustenabilă a îndatorării Greciei. Iar în final, va însemna, desigur, nu numai finanţarea unui program, dar şi uşurarea unei poveri ce apăsa asupra poporului grec”, a comentat Papandreou.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că sectorul privat nu se va implica şi în Irlanda şi Portugalia, însă aceste ţări ar putea beneficia de pe urma reducerii ratei dobânzii.

Profesorul Nouriel Roubini, de la Stern School of Business, cel care a prezis actuala criză, a declarat că deşi la summit s-a spus că restructurarea datoriei Greciei este un caz excepţional, „peste un an, Portugalia şi Irlanda vor necesita aceleaşi facilităţii”.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Încă 109 miliarde pentru Grecia, au decis liderii europeni

Vreme: Circa 50 de proiecte IT pentru domeniul medical vor fi finanţate din fonduri europene


Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat marţi că au fost depuse 181 de cereri pentru finanţarea cu fonduri europene a unor proiecte privind introducerea unor soluţii IT în sectorul de sănătate, iar după evaluare vor fi aprobate circa 50 de proiecte, bugetul fiind de 15 milioane euro.

„Sprijinim implementarea unui sistem informatic integrat pentru spitalele de pe teritoriul României. Este un program de 15 milioane de euro şi au fost depuse 181 proiecte. Noi sperăm să finanţăm în jur de 50 de proiecte. Discutăm de patru luni de evaluare şi contractare, iar anul 2012 trebuie să ne prindă pe acest domeniu cu implementări serioase de soluţii informatice care vin în folosul spitalelor”, a menţionat Vreme.

Ministrul Comunicaţiilor a menţionat că pacientul va beneficia astfel de servicii mai bune, având o evidenţă continuă a fişei lui de sănătate. „Sistemele pentru spitalele din România vor fi interconectate cu acel program major, pe care îl avem în finanţare pentru Casa de Asigurări de Sănătate. Este vorba despre fişa pacientului şi, respectiv, reţeta electronică”, a mai spus ministrul.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Vreme: Circa 50 de proiecte IT pentru domeniul medical vor fi finanţate din fonduri europene

Polonia cere îmbunătăţirea instrumentelor de salvare financiară ale UE


Instrumentele de care dispune Uniunea Europeană pentru a salva statele membre aflate în dificultate financiară trebuie îmbunătăţite, au declarat sâmbătă oficiali polonezi, a doua zi după ce ţara a preluat preşedinţia UE.

„Ar trebui să luăm în considerare o soluţie diferită de a adăuga împrumuturi succesive cu rată mare a dobânzii”, a declarat ministrul polonez de finanţe Jacek Rostowski.

„Putem recunoaşte cu toţii că am rămas puţin în urmă prin crearea acestor mecanisme”, a adăugat el.

Grecia, Irlanda şi Portugalia au împrumutat bani de la UE şi FMI, pe fondul crizei financiare. Iar în cazul Atenei va fi nevoie şi de un al doilea pachet de salvare.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Polonia cere îmbunătăţirea instrumentelor de salvare financiară ale UE

Leul românesc resimte efectele deciziei UE privind creditul destinat Greciei, scrie FT


Moneda românească este supusă la presiuni, ajungând la cel mai scăzut nivel din ianuarie în urma amânării acordului privind Grecia, care nelinişteşte pieţele, comentează Financial Times.

Deşi pieţele din regiune au rezistat, în general, în ultimele luni, leul românesc s-a depreciat luni cu până la 1% faţă de euro. Ulterior, moneda s-a tranzacţionat cu 4,258 pentru un euro, o scădere de 0,61%, în timp ce actorii economici din întreaga Europă au urmărit cu nervozitate ştirile de la Atena, comentează Stefan Wagstyl pe un blog găzduit de FT, precizând că, în prezent, leul este la cel mai scăzut nivel din ianuarie.

Acest nivel nu se compară cu cel din timpul crizei, dar este oricum o reflecţie a atmosferei tensionate de pe pieţe, a adăugat el.

Miniştrii din Zona euro au amânat luni o decizie de a acorda Greciei o tranşă de 12 miliarde de euro din împrumutul promis, încercând să exercite presiuni asupra Parlamentului elen pentru a adopta un nou pachet de măsuri de austeritate.

Decizia a afectat şi euro, care s-a depreciat cu aproape 1% faţă de dolar, înainte de a recupera diferenţa.

Şi acţiunile s-au depreciat în Europa.

Luni, BNP Paribas a afirmat că leul suferă de „temeri de contagiune”, din cauza prezenţei importante de capital elen în bănci.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Leul românesc resimte efectele deciziei UE privind creditul destinat Greciei, scrie FT

Corupţia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde de euro


Corupţia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1% din PIB-ul UE, o sumă comparabilă cu bugetul anual al Uniunii Europene, arată un comunicat al Comisiei Europene, care a propus un mecanism de monitorizare valabil pentru toate statele UE.

Acest nou mecanism, intitulat „Raportul anticorupție al UE”, îşi propune să monitorizeze și să evalueze eforturile statelor membre de combatere a corupției și, de asemenea, să încurajeze un angajament politic mai susținut al statelor membre.

Raportul anticorupție al UE va identifica tendințele și punctele slabe care necesită o soluție și, în același timp, va stimula schimbul de experiență inter pares și schimbul de cele mai bune practici.

Raportul va fi emis de Comisie la fiecare doi ani, începând din 2013, și se va întemeia pe informațiile primite din diferite surse, inclusiv prin intermediul mecanismelor actuale de monitorizare (Consiliul Europei, OCDE și Organizația Națiunilor Unite), de la experți independenți, părți interesate și societatea civilă.

În paralel, UE ar trebui să negocieze participarea sa în cadrul Grupului de State împotriva Corupției din Consiliul Europei (GRECO), pentru crearea de sinergii între cele două mecanisme.

Comisia va continua inițiativa prin propunerea, spre sfârșitul anului, a unor norme modernizate ale UE privind confiscarea activelor obținute din criminalitate, a unei strategii de ameliorare a investigațiilor în domeniul infracționalității financiare în statele membre în anul 2012, precum și a unui plan de acțiune pentru ameliorarea datelor statistice privind criminalitatea.

Comisia, împreună cu agențiile UE, cum ar fi Europol, Eurojust, CEPOL și OLAF, va intensifica acțiunile de cooperare judiciară și polițienească și va îmbunătăți formarea funcționarilor care au răspunderea aplicării legii.

Comisia va acționa pentru modernizarea normelor UE privind achizițiile publice, a standardelor contabile și a normelor de audit pentru întreprinderile din UE.

De asemenea, în 2011, Comisia va adopta o strategie pentru combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale UE. În paralel, Comisia va pune un accent mai puternic pe aspectele luptei anticorupție în cadrul procesului de extindere a UE și, împreună cu Înaltul Reprezentant, în cadrul politicii noastre de vecinătate. În politicile noastre de cooperare și dezvoltare se va recurge mai mult la condiționalitate.

Acest mecanism va ajuta statele membre să îmbunătățească procesul de punere în aplicare a legislației, să implementeze pe deplin angajamentele internaționale pe care și le-au asumat și să consolideze coerența politicilor și acțiunilor pe care le întreprind pentru combaterea corupției, arată CE.

Patru din cinci cetățeni ai Uniunii Europene consideră corupția drept o problemă majoră în statul membru din care fac parte. Indiferent de natura și de amploarea corupției, aceasta afectează toate statele membre, precum și Uniunea Europeană în ansamblu, prin scăderea investițiilor, prin impactul negativ asupra funcționării echitabile a pieței interne și prin reducerea finanțelor publice.

Corupția poate îmbrăca diferite forme, de exemplu corupția în mediul politic, acte de corupție comise de grupări ale criminalității organizate sau împreună cu astfel de grupări, acte de corupție între persoane private sau acte de corupție cunoscute sub denumirea de „mica corupție”, iar aceste abuzuri de putere prin care se urmărește obținerea unor foloase în beneficiul propriu sunt inacceptabile și pot avea efecte grave, consideră CE.

În consecință, spune comunicatul Comisiei Europene, este evident că acest tip de criminalitate trebuie combătut printr-un angajament politic ferm.

Pentru abordarea cu mai multă eficiență a problemelor corupției, statele membre ar trebui să îmbunătățească modul de implementare a instrumentelor juridice de combatere a corupției existente la nivel european și internațional. De asemenea, în toate politicile sale relevante, atât interne, cât și externe, UE ar trebui să pună un accent mai mare pe aspectele corupției.

Setul de măsuri adoptat face parte dintr-un program mai amplu de protejare a economiei licite europene, în conformitate cu „Strategia de securitate internă a UE în acțiune”, prezentată de Comisie în noiembrie 2010.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Corupţia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde de euro

Ministrul Transporturilor: Rata de absorbţie a fondurilor UE va creşte la 20% până la finalul anului


Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat sâmbătă, în judeţul Vaslui, că ministerul său îşi propune să ajungă la o rată de absorbţie a fondurilor europene de 20% până la sfârşitul acestui an, în condiţiile în care atunci când a preluat funcţia de ministru rata de absorbţie era de doar 1,7%.

”Până în acest moment, noi am scos la licitaţie proiecte în valoare de 2,5 miliarde de euro. La începutul săptămânii viitoare, urmează să definitivăm alte trei proiecte de autostradă pe Orăştie-Sibiu, unde sunt trei tronsoane care au fost contestate, dar am primit soluţie pozitivă. În total, la nivelul Ministerului Transporturilor avem alocaţi, cu contribuţia României, 5,7 miliarde de euro. Până la sfârşitul acestui an, toţi banii vor fi licitaţi şi vor fi semnate contractele. Aici includem şi proiectele de pe naval şi de pe calea ferată. În momentul în care am preluat aceast minister, aveam o rată de absorbţie de 1,7, iar ţinta este acum de a creşte la o rată de 20 la sută până la finalul acestui an”, a spus Anca Boagiu.

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a inspectat, sâmbătă, lucrările de pe şantierul de reabilitare a DN 24 Galaţi-Vaslui-Crasna.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ministrul Transporturilor: Rata de absorbţie a fondurilor UE va creşte la 20% până la finalul anului