Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles, pentru un summit de urgenţă ce vizează finalizarea detaliilor unui plan de a contracara criza din Zona euro.

Discuţiile din weekend, ce nu au permis ajungerea la o concluzie, s-au concentrat pe un acord de a obliga băncile să asigure capital pentru a acoperi viitoare pierderi, precum şi pe metode de a consolida fondul de salvare al Zonei euro – Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA).

Există temeri că actuala criză a datoriilor din Grecia s-ar putea extinde la Italia şi Spania. În aceste condiţii, Romei i s-a cerut să ofere detalii despre planurile sale înainte de începerea summitului.

Coaliţia de la guvernare, condusă de premierul Silvio Berlusconi, ar fi ajuns în ultima clipă la un acord limitat privind reformele economice – inclusiv asupra subiectului delicat de creştere a vârstei de pensionare.

Partenerul lui Berlusconi la guvernare, liderul Ligii Nordului Umberto Bossi, a declarat marţi seară: „În cele din urmă am găsit o cale. Acum vom vedea ce spune UE”.

Însă, în pofida acestui acord, la care s-ar fi ajuns după discuţii maraton marţi, Bossi a avertizat că este în continure pesimist în legătură cu şansele de supravieţuite a guvernului.

Potrivit BBC News, nu este sigur că acordul va convinge partenerii Italiei din UE sau pieţele financiare de capacitatea ţării de a-şi plăti creditele pe termen lung.

Italia, a treia economie ca mărime din Zona euro, trebuie să emită obligaţiuni în valoare de 600 de miliarde de euro, în termen de trei ani, pentru a-şi refinanţa datoria.

Duminică, la Bruxelles, şeful guvernului italian fusese vizat cu precădere de observaţiile cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, dar şi ale preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, care ceruseră Italiei să ia măsuri urgente în privinţa datoriei ei publice şi pentru a relansa creşterea economică.

Printre principalele puncte ale acordului la care ar fi ajuns în weekend oficialii UE se numără faptul că băncile europene trebuie să obţină capital suplimentar de peste 100 de miliarde de euro pentru a le apăra de posibile pierderi generate de ţările cu deficit mare, Facilitatea europeană de stabilitate financiară (FESA) – în valoare de 440 de miliarde de euro) – va fi consolidată, deşi nu este clar deocamdată cum, iar creditorilor Greciei li se vor cere accepte pierderi mai mari de 21% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Atena.

Potrivit planului, cele 100 de miliarde de euro necesare pentru recapitalizarea băncilor ar urma să fie oferite de investitori comerciali, guverne naţionale şi FESA.

Însă între principalele puteri din Zona euro persistă dezacorduri în puncte cheie.

Franţa spera că Banca Centrală Europeană (BCE) va susţine FESA, oferindu-i credite ce ar putea creşte capacitatea totală a fondului la 2.000 – 3.000 de miliarde de euro. Însă această propunere a fost blocată de cancelarul german Angela Merkel.

În schimb, guvernele ar urma, potrivit aşteptărilor, să ajungă la un acord potrivit căruia FESA să poată ajuta ţările din Zona euro cu probleme, precum Italia sau Spania, oferind garanţii parţiale investitorilor şi băncilor care le oferă credite.

Un alt diferend îl reprezintă pierderile care le pot fi impuse creditorilor Greciei, Germania cerând ca acestea să se ridice până la 50% – 60%. Însă BCE s-ar opune unei astfel de creşteri.

Aceste dificultăţi s-ar fi aflat în spatele unei decizii de a anula o reuniune a miniştrilor de finanţe din UE, care ar fi trebuit să preceadă summitul.

Potrivit BBC News, viitorul Zonei euro depinde de nivelul riscului financiar pe care este dispus să şi-l asume guvernul german în oferirea de împrumuturi de urgenţă.

Premierul francez Francois Fillon a avertizat că, dacă summitul de miercuri se va încheia cu un eşec, „ar putea vira continentul european într-un teritoriu necunoscut”.

Liderii UE au convenit deja asupra unor pachete de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, însă pieţele rămân sceptice.

Sursa: NewsIn