Managerii firmelor româneşti anticipează o relativă stabilitate în comerţul cu amănuntul în perioada decembrie- februarie, o scădere moderată în industria prelucrătoare şi servicii şi scădere în construcţii în raport cu cele trei luni anterioare, arată datele publicate miercuri de INS

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică (INS), din luna decembrie, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -9%).

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5% pe total industrie prelucrătoare (-9% la întreprinderile mijlocii, cu 50-249 de salariaţi).

Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează creştere moderată a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%).

Potrivit estimărilor din luna decembrie, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -39%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -33%). Managerii estimează scăderea stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -37%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural 2%).

În sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +1%), a volumului total al vânzărilor de mărfuri (sold conjunctural +3%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%).

Angajatorii prognozează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri (sold conjunctural +8%).

Managerii societăţilor comerciale estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural +16%).

Conform estimărilor din luna decembrie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o scădere moderată (sold conjunctural -6%). În sectorul de servicii se estimează, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%).

Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +9%).

Sursa: NewsIn

Cuvinte cheie pentru articol:

România a avut în octombrie cel de-al doilea avans lunar al comerţului cu amănuntul din Uniunea Europeană, după ce vânzările au sporit cu 2% faţă de luna anterioară, în timp ce, pe ansamblul UE, comerţul a înregistrat o creştere de numai 0,4%, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.

În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut tot cu 0,4% în octombrie faţă de luna anterioară.

Cel mai mare avans a fost raportat în Malta, de 3,7%, scăderi majore înregistrându-se în Portugalia (-3,3%), Letonia (-2,9%) şi Danemarca (-2%).

În termeni anuali, raportat la octombrie 2010, România a avut o creştere de 2,8% a comerţului cu amănuntul. Cele mai mari creşteri au fost în Lituania (9,5%) şi Luxemburg (8,9%), iar cele mai semnificative scăderi în Portugalia (-9,7%) şi Spania (-6,8%).

La nivelul UE s-a înregistrat o stagnare faţă de octombrie 2010, iar în zona euro o scădere de 0,4%.

Sursa: NewsIn

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a avut luni o serie de întâlniri cu oficiali din Emiratele Arabe Unite,în cadrul discuţiilor fiind subliniată creşterea cu aproape 100% a schimburilor comerciale,care au ajuns la un volum de aproape 430 mil dolari în primele 9 luni.

Astfel, Ion Ariton s-a întâlnit luni, în cadrul vizitei din Emiratele Arabe Unite (EAU), cu ministrul Energiei Mohamed Bin Dhaen Al Hamli.

“Cu această ocazie, a fost abordată tema privind reactivarea Comitetului mixt de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, prilej de menţinere a dialogului la nivel guvernamental şi de identificare a unor proiecte comune care pot aduce beneficii ambelor părţi, în special în sectoarele: petrol, gaze naturale, resurse minerale, energie şi apă”, se arată într-un comunicat transmis luni de Ministerul Economiei.

De asemenea, au fost abordate posibilităţile de cooperare în domeniul extracţiei şi valorificării hidrocarburilor, fiind remarcată expertiza specialiştilor români, precum si în domeniul utilizării responsabile a energiei electrice şi apei potabile, în conformitate cu cerinţele internaţionale de protecţie a mediului şi reducere a efectelor asupra încălzirii globale.

Totodată, Ariton s-a întâlnit luni şi cu ministrul Comerţului Exterior din Emiratele Arabe Unite, Şeica Lubna Bint Khalid Al Qasimi. “Cu această ocazie, ministrul Ariton a apreciat deschiderea arătată pentru consultările la nivelul ministerelor de comerţ exterior din cele două ţări, această vizită de lucru fiind un moment deosebit de important în continuarea intensificarii relaţiilor comerciale bilaterale, in contextul in care dezvoltarea relaţiilor cu statele din Consiliul de Cooperare a Golfului reprezintă una din priorităţile României”, se spuns în comunicat.

În cadrul discuţiilor s-a analizat evoluţia schimburilor comerciale bilaterale, fiind subliniată creşterea de aproape 100% a acestora, ajungând la un volum total de aproape 430 milioane dolari în primele nouă luni, ceea ce face din Emiratele Arabe Unite sa fie primul partener comercial al României în Orientul Mijlociu.

De asemenea, a fost remarcat faptul că prin diversificarea structurii schimburilor comerciale, în ultimile luni pe piaţa emirateză au pătruns produse noi româneşti, precum: farmaceutice, materiale plastice, pielărie şi electrotehnice, iar pe piaţa românească au intrat noi produse emirateze, cum ar fi produsele chimice.

Partenerii de dialog au convenit că România are un potențial extrem de ridicat pentru producția și exportul de produse alimentare, în acest context firmele emirateze putând beneficia de avantajele învestirii în capacitîƒti de producție de alimente în România, care apoi să fie valorificate pe piața emirateză.

Ministrul emiratez al comerțului exterior a ținut să sublinieze că experiența companiei Dubai Ports World, care operează în concesiune terminalul de containere Constanța Sud și care a crescut capacitatea de operare prin investiții, reprezintă un exemplu pozitiv pentru investitorii emiratezi, care vor să dezvolte afaceri în România.

Totodată, Şeica Lubna Bint Khalid Al Qasimi a adresat ministrului Ion Ariton invitația de a participa, în mai 2012. la Forumul Economic organizat de Emiratele Arabe Unite și de a prezența oportunitățile de investiții oferite de România.

“România doreşte aprofundarea relațiilor cu Emiratele Arabe Unite, un partener puternic al României în Orientul Mijlociu, în acest sens, în programul de acțiuni promoționale pe anul viitor fiind prevăzuta o serie de participări la expoziții internaționale și misiuni economice organizate în Emiratele Arabe Unite, inclusiv menținerea participării românești în cadrul Centrului Expozițional din Sharjah”, se mai spune în comunicat.

Sursa: NewsIn

La capitolul comerţ, Cluj-Napoca se distinge cu cea mai dinamică activitate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. De altfel, în Cluj se află cei mai semnificativi operatori din sectorul comercial. Însă, chiar dacă în 2008, comerţul a cunoscut o creştere semnificativă, criza financiară a dus la un declin şi în acest caz, după cum demonstrează datele cercetării furnizate de Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC). Astfel, existau 1212 de hoteluri şi restaurante, ce aveau 7050 de angajaţi, şi care au înregistrat în anul 2009 o cifră de afaceri de 454.201 mii de lei. Cu toate acestea performanţa sectorului hotelier a fost grav afectată de scăderea turiştilor ce veneau în Cluj în scop de afaceri, întrucât turismul de business era principala nişă din judeţ.

Piaţa tranzacţiilor imobiliare şi intermediere financiară şi asigurări care se realizează în Cluj, de asemenea, a traversat o importantă perioadă de dezvoltare. Cluj-Napoca este cel de al doilea centru ca importanţă financiară din România, lucru dat şi de poziţia favorabilă a judeţului Cluj, care este un pol logistic important, precum şi o mare piaţă de desfacere. Totodată, aceste lucruri au fost determinante pentru dezvoltarea serviciilor de transport în care activează 2.139 firme (2009) şi mai mult de 17.000 salariaţi.

La servicii tehnice, profesionale şi ştiinţifice, Clujul este fruntaş

Activitatea de cercetare-dezvoltare este printre cele mai intense din ţară, şi este concentrată în jurul universităţilor și instituţiilor de cercetare existente în oraş. Aşadar, în acest domeniu activează şi 44 firme din mediul privat. Chiar dacă valoarea fondurilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare nu depăşesc 0,8% din PIB,  fiind încă departe de ţinta de 2% stabilită de noua strategie Europa 2020, judeţul Cluj este pe locul trei în ţară cu numărul de mărci înregistrate precum şi pe locul patru pentru numărul de brevete. Având 99,8 salariaţi în domenii de cercetare şi dezvoltare la fiecare 10.000 de locuitori, judeţul dublează media naţională și aproape triplează media regională.

Cehia are un potenţial extraordinar de important, dar acesta nu este deocamdată valorificat nici din punct de vedere economic, şi nici investiţional de firmele româneşti, spune ambasadoarea României la Praga, Daniela Gîtman, într-un interviu pentru NewsIn.

Ambasadoarea Daniela Gîtman a arătat că p rezenţa firmelor cehe în România este însemnată - sunt aproximativ 500 de companii, cu un capital de 400 de milioane de euro -, dar a adăugat că acest lucru nu se regăseşte în oglindă de partea română. “Prezenţa firmelor româneşti în Cehia nu este deloc vizibilă, semnificativă sau să aibă o pondere relaţiile economice bilaterale, lucru care se poate explica prin mai multe argumente. Cehia, deocamdată, nu a fost pe radar-screen-ul marilor companii româneşti, întotdeauna acestea au preferat să se ducă către centrele investiţionale mai mari şi pieţele mai largi din vecinătatea Cehiei”, a explicat ambasadoarea României la Praga.

Ea a adăugat că Ambasada României la Praga a încercat să găsească inclusiv nişele de piaţă, cum ar fi turismul, vinurile româneşti, exporturile de mobilă sau investiţiile în centrele logistice, care să atragă grupurile de investitori români. “Dacă ne uităm la cifre, vedem că Cehia ocupă un onorabil loc 16 în investiţiile străine din România şi unul dintre exemplele de succes este al companiei CEZ, care construieşte în România cel mai mare parc eolian terestru din Europa, cu o investiţie de 1,1 miliarde euro”, a menţionat ambasadoarea Daniela Gîtman.

Diplomatul constată că deocamdată companiile româneşti încă nu au descoperit piaţa cehă, deşi este foarte dinamică, economia cehă este orientată către export şi este una dintre cele mai performante din Europa Centrală. “Au fost foarte multe demersuri făcute de Ambasadă şi de autorităţile române în a încerca să coagulăm interesul firmelor româneşti. Am făcut vizite în provincii, am pus în planul de activitate câteva misiuni economice în care să se regăsească parteneri pe diferite profiluri, lucrurile sper să fie într-o dinamică mulţumitoare în anii viitori sau lunile viitoare, deci sperăm ca interesul firmelor româneşti să devină mai vibrant un pic”, a arătat ambasadoarea României la Praga.

Ea a informat că, în condiţiile în care în Cehia se promovează exportul, o misiune economică foarte mare, orientată pe produse agroindustriale, forestiere şi pompe de inundaţii, va veni în România în luna noiembrie. “În anumite oraşe importante din Cehia, cum ar fi Brno sau Hradec Kralove este clar interesul părţii cehe de a primi corespondenţi români pe diferite sectoare de activitate şi încercăm să facem acest plan, să-l implementăm cât mai repede, în aşa fel încât pe dimensiunea autorităţilor locale să dăm drumul la aceste întâlniri între oamenii de afaceri. Încurajez firmele româneşti să se uite cu mai mare atenţie pe piaţa cehă de investiţii”, a subliniat ambasadoarea României în Cehia.

Sursa: NewsIn

Cuvinte cheie pentru articol:

România a avut în iunie cea mai mare scădere a comerţului cu amănuntul din Uniunea Europeană, după ce vânzările s-au redus cu 1,3% faţă de luna anterioară, în timp ce pe ansamblul UE comerţul a înregistrat un declin de numai 0,7%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

În zona euro, comerţul cu amănuntul a scăzut cu 0,9% în iunie faţă de luna anterioară.

Faţă de mai, alte scăderi au mai fost raportate în iunie în Belgia (1%), Bulgaria (0,6%), Spania (0,5%), Finlanda (0,2%), Polonia (0,1%). În schimb, indicele vânzărilor cu amănuntul a înregistrat cele mai mari creşteri, în iunie, în Germania (6,3%), Letonia (3,3%), Suedia (3%), Austria (2,4%), Estonia (1,1%).

În termeni anuali, raportat la iunie 2010, România a avut în iunie al doilea ritm de scădere al comerţului cu amănuntul din UE, de 8,2%, după Spania care a înregistrat un declin de 8,3%. La nivelul UE scăderea a fost de 0,2%, iar în zona euro declinul a fost de 0,4%.

Tot în termeni anuali, cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Luxemburg (12,4%), Lituania (7,1%), Letonia (5,4%) şi Franţa (4,6%).

Sursa: NewsIn

Comisia economică din Senat a adoptat marţi un raport favorabil pentru propunerea legislativă a senatorului PDL Florian Staicu, prin care produsele alimentare vor fi etichetate cu “buline”, în funcţie de gradul în care afectează sănătatea.

Raportul a fost adoptat cu 6 voturi pentru, 2 împotrivă şi 2 abţineri şi urmează să fie supus votului în plenul Senatului, camera decizională fiind Camera Deputaţilor.

Astfel, iniţiativa legislativă prevede instituirea a trei tipuri de buline în funcţie de gradul în care acestea afectează sănătatea consumatorului. “Bulina verde, pentru produse alimentare sănătoase, care pot fi consumate zilnic fără să prezinte vreun risc pentru sănătate; bulina portocalie, pentru produsele alimentare care trebuie consumate cu moderaţie; bulina roşie, pentru produsele alimentare care conţin substanţe sau aditivi alimentari care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii”, se arată în textul legislativ propus.

Sursa: NewsIn

Comerţul exterior al României va creşte în 2011 cu 15%, la 91 miliarde euro, urmând ca în 2012 să ajungă la 105 miliarde euro, ponderea exporturilor menţinându-se la 54%, potrivit datelor furnizate de Unicredit.

“România a urmat trendul statelor din regiunea Europei Centrale şi de Est în ceea ce priveşte exporturile şi importurile, fenomen care s-a regăsit şi în privinţa relaţiilor comerciale, existând o concentrare în zona a zece parteneri importanţi, printre care s-au numărat Germania, Italia, Polonia şi Rusia”, a declarat, marţi, reprezentantul Unicredit Group, Andrew England.

Valoarea comerţului extern al României s-a ridicat în 2010 la 79 miliarde de euro, sub nivelul înregistrat în 2008, de 85 miliarde euro, însă în creştere cu 20% comparativ cu 2009, când a totalizat 65 miliarde euro, se arată într-un raport Unicredit Group privind exporturile şi importurile în Europa Centrală şi de Est.

În 2011, comerţul extern românesc va continua evoluţia pozitivă, ajungând la 91 miliarde euro, urmând ca în 2012 să cumuleze 105 miliarde euro. Exporturile vor acoperi 54%, iar importurile 46%.

Principalele ţări în care România a exportat anul trecut au fost Germania, Italia şi Franţa, parteneri care s-au păstrat şi în cazul importurilor.

“România ar trebui să îşi extindă operaţiunile de schimb în ţările din proximitate, unde există oportunităţi de a dezvolta astfel de parteneriate”, a apreciat England.

Motorul de creştere al comerţului extern al României l-a reprezentat industria de maşini, care a acoperit 29% din importuri şi 27% din exporturi. Segmentele transporturi şi textile au avut şi ele o evoluţie pozitivă, în timp ce sectorul de produse chimice a înregistrat cel mai mare deficit, acoperind 17% din importuri şi 10% din exporturi.

La nivelul regiunii, România ocupă locul doi în ceea ce priveşte creşterea medie anuală a comerţului extern în perioada 1999-2009, deşi cota de piaţă în Europa Centrală de Est a fost de 4%.

Sursa: NewsIn

Cuvinte cheie pentru articol:

Ministrul moldovean al agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a anunţat că va avea luni, la Iaşi o întâlnire cu omologul său român, Mihail Dumitru, “pentru a cataliza relaţiile comerciale cu România”, în condiţiile în care Rusia a impus restricţii dure fructelor şi legumelor din R. Moldova.

Ministrul Cosarciuc a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă că un grup de exportatori de fructe, legume, exportatori de struguri, chiar şi exportatori de vinuri de la Chişinău se pregătesc pentru întâlnirea cu ministrul român al agriculturii şi dezvoltării rurale din România.

“Am solicitat ca din partea română să participe la această întrevedere importatorii de fructe, legume din România, importatorii de struguri şi importatorii de vinuri. Scopul întâlnirii este ca noi să putem cataliza relaţiile noastre comerciale cu România. România este o piaţă mare, este aproape de noi, este nevoie ca noi numai să ne promovăm foarte agresiv şi intens produsele noastre pe piaţa românească”, a precizat Cosarciuc.

Întâlnirea intervine în condiţiile în care, după blocajele în livrarea vinului moldovenesc pe piaţa rusă, Moscova a impus săptămâna aceasta restricţii dure şi la importul de fructe şi legume. Numărul exportatorilor moldoveni acceptaţi de Rusia s-a redus astfel cu circa 76%. Numai 33 de firme exportatoare dintr-o listă de 136 au fost acceptate de Moscova. Rusia reproşează exportatorilor moldoveni că produsele lor nu corespund standardelor de calitate.

Într-un interviu pentru NewsIn, ambasadorul R. Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, sublinia că Moldova are fructe şi legume “foarte ecologice” şi şi-ar dori să se ajungă din nou la situaţia dinainte de 2008, când România devenise principala piaţă pentru exporturile moldoveneşti. În prezent, ocupă locul al şaselea.

În ceea ce priveşte situaţia importurilor de legume şi fructe moldoveneşti pe piaţa rusă, ministrul Valeriu Cosarciuc a declarat în interviul pentru Europa Liberă că p ână marţi, la orele 12-13, pe site-ul serviciului federal rus pentru supraveghere veterinară şi fitosanitară era o listă de 136 de agenţi economici care aveau dreptul să exporte în Federaţia Rusă. “Ieri (marţi – n.r.) a fost schimbată această listă cu o listă de 33 de agenţi economici. Şi noi am primit scrisoarea, sub semnătura domnului Saulin, şeful Rosselihoznadzor-ului, că uite, vor permite numai la o listă de 33 de întreprinderi”, a relatat ministrul agriculturii din Republica Moldova.

Valeriu Cosarciuc a adăugat că lista cu cei 33 de agenţi a fost prezentată de partea rusă şi a afirmat că aceasta ridică unele semne de întrebare. “Sunt SRL-uri, care au un capital social de 5.400-6.500 de lei, şi sunt persoane fizice din Republica Moldova şi unele persoane juridice din Republica Moldova. Şi la noi trezeşte nişte dubii această listă. Eu am analizat acum câteva şi am văzut nişte repetări de nume, prenume, diferite firme, înseamnă că aici este ceva la mijloc”, a declarat ministrul Cosarciuc.

El a adăugat că, în acest context, s-a discutat şi cu Serviciul de Securitate din Republica Moldova, iar organele competente urmează să investigheze acest caz. “Am adresat o scrisoare acestui serviciu – Rosselihoznadzor, am transmis acea scrisoare ambasadorului nostru în Federaţia Rusă, domnului Neguţa şi el urmează acum să organizeze nişte întrevederi între specialiştii  Rosselihoznadzor”, a mai afirmat Cosarciuc.

Ministrul moldovean al agriculturii a menţionat că autorităţile de la Chişinău încearcă să afle criteriile pentru selectarea agenţilor economici care vor continua să exporte pe piaţa din Rusia. ”Erau 136 acceptaţi. Noi am propus o listă adăugătoare de 177. Şi de acum, din 136 plus 177 au rămas numai 33″, a precizat Cosarciuc.

Întrebat dacă măsurile luate de Rusia ar reprezenta un instrument de şantaj asupra Guvernului Republicii Moldova, Valeriu Cosarciuc a evitat să dea un răspuns clar. ” Eu nu pot să confirm lucrul ăsta. Ne vom întâlni cu reprezentanţii serviciului Rosselihoznadzor din Federaţia Rusă şi atunci am putea să spunem ce se întâmplă”, a afirmat ministrul moldovean al agriculturii.

În cazul vinului, serviciul sanitar rus a spus că a descoperit dibutilftalat, o substanţă toxică, iar în cazul fructelor şi legumelor ar fi depistat un nivel nepermis de mare de nitriţi şi pesticide. Ca urmare, un milion de litri de vin au fost returnaţi la vamă şi zeci de camioane cu fructe şi legume sunt blocate în aşteptarea avizelor sanitare.

Observatorii sunt însă unanim de acord că în spatele acestor decizii economice ale Moscovei stau factori politici. Problemele au apărut în iunie, după ce preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a emis un decret prin care decreta ziua de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice şi cerea retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Gestul preşedintelui moldovean a enervat mediile politice de la Moscova, care au reacţionat cu declaraţii critice. La câteva zile după aceea au apărut primele probleme cu transporturile de vin moldovenesc, iar pe măsura ce R. Moldova s-a apropiat de campania electorală, tonul şefului serviciului sanitar rus, Ghennadi Onişncenko, faţă de Chişinău s-a înăsprit, mergând până la a spune că liderii politici moldoveni au judecata întunecată de substanţele toxice pe care Rusia le-a depistat în vinul moldovenesc. Practic, în acest moment, R. Moldova se află sub un embargo parţial, dar destul de sever, în privinţa exporturilor de vin, fructe şi legume, nefiind exclusă declararea oficială a unui embargo total, aşa cum s-a întâmplat în 2006.

R. Moldova exportă în Rusia aproximativ 80% din cantitatea de vin, legume şi fructe pe care o produce.

Întrebat ce se va întâmpla cu producţia ţăranilor, în condiţiile în care, după discuţiile cu ministrul român al agriculturii, va mai trece un timp până se vor negocia nişte acorduri bilaterale, Valeriu Cosarciuc a spus că trebuie verificat cine sunt cele 33 de întreprinderi cu acces pe piaţa rusă şi, în măsura posibilului, ele vor trebui să asigure întreg exportul.

Ministrul a dat exemplul Poloniei sau Turciei. ” În Polonia 46 de agenţi economici asigură exportul în Federaţia Rusă. În Turcia, care este ţară mult mai mare decât Republica Moldova, sunt 68 de agenţi economici care exportă în Federaţia Rusă. Şi noi în Republica Moldova ar trebui să preluăm experienţa, de pildă, a ţărilor Uniunii Europene”, a afirmat ministrul agricultrii din Republica Moldova.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.ihb.de

Cuvinte cheie pentru articol: