Doar jumătate din bănci fac profit, chiar dacă gradul de “bancarizare” în România este unul relativ scăzut, de 60%, în comparaţie cu alte state din Europa de Est unde se ajunge şi la 90%

Cumulat, sistemul bancar din România  a reușit să încheie primul trimestru pe profit, afișând un rezultat net de 165 milioane de lei, adică 31 milioane de euro. Pentru comparație, în perioada similară din 2008, BCR, singură, reușea să obțină un profit dublu, de 60 de milioane de euro.
În ultimii patru ani însă, combinația aproa­pe letală dintre creditele neperformante, lipsa lichidităților, schimbările nefavorabile ale ratelor dobânzilor, costul de capital și creșterea economi­că negativă a deteriorat semnificativ performanțele sistemului bancar. A încheiat pe pierdere ultimii doi ani, iar analiștii nu par prea optimiști nici pentru 2012.
„Deși primul trimestru s-a încheiat pe profit pentru sistemul bancar, acest fapt nu înseamnă că nu există riscul ca până la finalul acestui an să reintre pe pierdere. Este foarte posibil acest lucru, în condițiile în care leul s-a depreciat puternic în ultima perioadă, ceea ce însemnă că neperformanța în creditare va afecta în continuare băncile. Vremu­rile vor fi în continuare grele pentru acestea”, a precizat Aurelian Dochia, Managing Partner al companiei de consultanță Concept., potrivit www.incomemagazine.ro

Analiştii de la Ernst&Young explică pentru aceeaşi sursă că pierdele, pe care le-au consemnat jumătate din băncile care activează în plan autohton, sunt urmare a creditelor neperformante acordate în perioada de boom economic şi a incapacităţii lor de a se reorienta spre nişe care nu au fost aproape deloc exploatate. Aşadar, principala cauză este că prea multe bănci se adresează aceluiaşi segment de clienţi, chiar dacă ar exista potenţial şi cerere şi în alte direcţii.

Dacă puterea tangibilă  înseamnă ameninţări sau recompense economice şi militare, cea intangibilă se referă la modalitatea prin care se pot modela preferinţele celorlalţi prin valori intangibile cum ar fi cultura, instituţii şi politici. Puterea intangibilă sau soft power este un concept care fiind bine aplicat poate aduce numeroase beneficii economice.

România dispune de un mare potenţial al acestei forţe. Într-un studiu comunicat recent de compania de consultanţă Ernst&Young, România se clasează pe locul 15 în lume în ceea ce priveşte acest soft power. Prima în top este SUA, chiar dacă criza devine tot mai acută şi dolarulul, respectiv valorile americane, pare să-şi piardă supremaţia. China are printre cele mai mari şanse să devină un lider de soft power, având în vedere că îşi extinde centrele culturale şi-şi diseminează tot mai mult limba şi valorile la nivel mondial, prin expansiunea economic[.

De altfel, Europa de Est are 10 ţări prezente în top 20 Soft Power Index. În acest context, România este primele 9 state estice, care se situează pe un trend ascendent de la începutul recesiunii economice până acum.
„Brandul de ţară al României se aşează pe nişte piloni consolidaţi de puterea intangibilă pe care o exercită ţara noastră la nivel regional şi internaţional. Faptul că Brâncuşi este unul dintre cei mai scumpi şi bine vânduţi artişti din lume, că exportăm cu succes filme româneşti şi o întreagă serie de personalităţi şi valori culturale odată cu acestea, că doar cu câteva zile în urmă echipa naţională de gimnastică a câştigat aurul european ilustrează perfect acest loc 15 în exercitarea unui nivel de acceptare şi atracţie la nivel mondial. Sunt avantaje competitive pe care le putem consolida şi pentru care alte state sacrifică resurse uriaşe. Suntem în acest moment într-o poziţie cu un potenţial extraordinar de creştere, iar acest lucru s-a văzut foarte bine în urmă cu o săptămână, când mii de turişti străini s-au lăsat cuceriţi de atmosfera unică a străzilor bucureştene”. Bogdan Ion, Country Managing Partner, Ernst & Young România.

Reprezentanţii companiei de consultanţă spun că această putere intangibilă de care dispune România poate fi folosită la masa negocierilor internaţionale. Totodată, acest potenţial trebuie exploatat prin investiţii în toate palierele de la creşterea companiilor locale, la consolidarea instituţiilor care garantează implementarea legilor şi libertăţile civile, sau la investiţiile în educaţie şi turism.

Ernst & Young a dezvoltat primul instrument cantitativ de măsurare a puterii intangibile – Soft Power Index înglobează 13 variabile ce conturează cele trei dimensiuni ale puterii intangibile exercitate de o naţiune:
1. Imaginea globală a unui stat măsoară popularitatea şi atractivitatea culturii sale la nivel internaţional, prin variabile precum exportul de produse media (film, muzică, scenarii şi cărţi), numărul medaliilor olimpice câştigate, numărul cetăţenilor care sunt personalităţi mondiale, sau numărul companiilor locale admirate în întreaga lume.
2. Integritatea globală ilustrează gradul în care aderă un stat la un cod moral sau etic. Lumea întreagă respectă ţările care îşi protejează cetăţenii, care garantează libertăţile sociale şi politice, care îşi investesc locuitorii cu putere în mod egal şi îşi tratează vecinii cu respect. Aceste aspecte poziţionează statele drept modele de urmat, cu un cuvânt greu de spus în probleme de politică şi drept internaţional. Indicatori precum respectarea legilor, indicele libertăţilor civile, prezenţa la vot, sau emisiile de dioxid de carbon sunt luaţi în considerare în această categorie.
3. Integrarea globală măsoară cât de interconectată este o ţară cu restul lumii. Numărul celor care vin să viziteze, să studieze sau să muncească într-o ţară şi cât de bine reuşeşte aceasta să comunice cu restul lumii sunt indicatori ai integrării sale la nivel global şi ai capacităţii sale de influenţare, prin pârghiile astfel create. Indicele analizează în această categorie activitatea turiştilor străini, clasificarea universităţilor locale la nivel internaţional sau fluenţa cu care foloseşte populaţia limba engleză.

În ciuda fluctuanţiilor financiare, consumul va ajuta pieţele emergente să crească cu 5,3% în 2012, potrivit raportului Rapid Growth Markets Forecast, făcut public recent de compania de consultanță Ernst&Young. Mai mult pentru anul viitor, consultanţii estimează o creştere de 6,3% pentru economiile emergente. Cu toate acestea în aceeaşi analiză se precizează că preţul petrolului  rămâne însă un motiv de îngrijorare şi afectează aceste economii.

“În ciuda încetinirii creşterii economice anul acesta, previziunile pentru pieţele emergente rămân optimiste pe termen mediu. Noi tendinţe, precum specializarea regională, expansiunea de proporţii a clasei de mijloc şi intensificarea relaţiilor comerciale între ţările cu creştere rapidă, vor acţiona ca importanţi catalizatori ai creşterii. Companiile care investesc în aceste pieţe vor avea avantaje competitive“, declară în raport Bogdan Ion, Managing Partner Ernst & Young România.

Specialiştii Ernst & Young  opinează că creşterea consumului din economiile aflate în ascensiune, va fi de două ori mai rapidă decât în SUA, iar China va avea o creştere de patru ori mai rapidă. Clasa de mijloc din ţările cu evoluţie economică spontană şi imprevizibilă, precum cele din Asia, va stimula creşterea cererii şi a fluxurilor comerciale, cred analiştii Ernst & Young. De exemplu, numărul gospodăriilor chineze cu un venit cuprins între 30.000 şi 50.000 de dolari pe an va creşte de la 1,6 milioane în 2010, la aproximativ 26 milioane în 2020, astfel încât consumul din aceste state va devansa economiile avansate.

Petrolul este punctul cel stringent în acest moment, având în vedere intensificarea tensiunilor geopolitice ce vor face tot mai dificilă aprovizioanarea cu ţiţei. Pe de alată parte, criza afectează negative cererea de petrol, iar oferta tot mai limitată va duce la oscilaţii economice neaşteptate.

Preţul petrolului destinat pieţei americane a ajuns ieri la 104,34 pe baril, în urcare cu 1,32 dolari. Astfel, în acest an, cotaţia petrolului american a avansat cu 4,2%.

„Preţul petrolului a crescut în urma datelor peste aşteptări referitoare la industria prelucrătoare din SUA, economia americană continuând să compenseze înrăutăţirea situaţiei din Europa şi temerile legate de încetinirea activităţilor în China”, a explicat John Kilduff, partener la compania Again Capital în New York.