Indiferent de evoluţia a situaţiei economice la nivel global, piaţa SUA consumă şi continuă să absoarbă cantităţi impresionante de mobilă şi articole de mobililer care provin, în special, din import.

Accesand link-ul de mai jos puteti studia situaţia importurilor totale ale SUA în ce priveste mobilă şi articolele de mobilier , precum și o comparaţie cu celelalte state competitoare Romaniei din regiune.

Analiza comparativa a evolutiei exporturilor de mobila pe piata SUA ale Romaniei si tarilor vecine din Europa Centrala si de Est

Sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor ne vor scoate din buzunare mai mulţi bani pentru a ne asigura traiul de zi cu zi. Utilităţi, carburanţi, impozite şi taxe locale, pentru toate vom plăti mai mult. Însă, cel mai mult vom fi afectaţi de creşterea preţurilor la alimente, un proces care a început deja şi care va continua şi în perioada următoare. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, cheltuim aproape jumătate din venituri pe produse alimentare şi băuturi nealcoolice, iar scumpirile cauzate de seceta din acest an vor lovi puternic în bugetele familiilor şi în puterea de cumpărare.

Celebrul cartof de Râşca a intrat deja în hora scumpirilor. Localnicii vând acest produs de trei ori mai scump decât anul trecut, când s-a înregistrat o producţie record, iar preţul ajunge acum la un leu pe kilogram, pentru cei care aleg să îl achiziţioneze direct de la sursă. „Anul trecut cartoful se vindea şi cu 0,3 lei, iar preţul maxim cerut a fost de 0,5 lei. Acum localnicii îl vând cu 1-1,2 lei” susţine primarul localităţii Râşca, Ioan Morar.

Cartoful achiziţionat direct de la sursă este mai ieftin decât cel din pieţele clujene, unde în ultima săptămână a lunii septembrie un kilogram de cartof se vindea cu preţuri cuprinse între 1,2 şi 2 lei. O comparaţie cu preţurile practicate la Cluj la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut şi cele din prezent arată că acest produs a înregistrat cele mai mari scumpiri, dacă avem în vedere că anul trecut un kilogram de cartofi costa între 0,4 şi 0,8 lei.

Specialiştii se aşteaptă ca după ce vor sosi primele importuri din Polonia, preţurile să se stabilizeze sau chiar să coboare. „Anul acesta producţia de la Râşca a fost mai slabă atât cantitativ, cât şi calitativ. De aceea mă aştept ca după ce vor ajunge în ţară cantităţi mai mari din Polonia, preţurile să nu mai crească, ci chiar să scadă”, susţine Iuliu Suătean, inginer în cadrul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Cluj.

Dacă pentru anumite produse, cum este cartoful, o creştere a preţului se justifică prin prisma diminuării producţiei din cauza secetei, ceea ce a subţiat oferta din pieţe, în cazul altora, asistăm la scumpiri speculative, fără a avea nici o altă bază reală decât goana după profit. Este vorba despre produsele lactate şi carnea de vită, care s-au scumpit cu peste 10 procente în ultimele luni, fără ca procesatorii să aibă costuri mai ridicate cu materia primă. „Până acum câteva săptămâni, procesatorii nu au majorat preţul oferit producătorilor de lapte, în ciuda faptului că produsele pe care le comercializează s-au scumpit, doar din cauza speculaţiilor pe seama secetei. Abia recent au mai urcat puţin preţul de achiziţie, constrânşi de scăderea producţiei de lapte”, arată Iuliu Suătean. Acelaşi tipar se aplică şi în cazul cărnii de vită. Şi în acest caz preţurile de comercializare cresc, în vreme ce preţul oferit de abatoare scade, deoarece, în prag de iarnă, mulţi fermieri îşi fac calcule şi preferă să vândă o parte din animale pentru a reduce costurile de furajare pe perioada iernii.

Sursa: City News

Exporturile realizate de Cluj în primele trei luni ale anului au scăzut cu 63,9% faţă de perioada similară din 2011. Volumul exporturilor din intervalul ianuarie-martie 2012 a însumat 224,5 milioane euro, iar importurile s-au cifrat la 369,0 milioane euro, mai reduse cu 36,1% în comparaţie cu anul trecut.

Creşterea exporturilor a fost susţinută în trecut de cererea pentru mărfuri realizate în judeţ precum: echipamente de telecomunicaţii (telefoane mobile produse  la fabrica Nokia din Jucu), produse metalurgice (în principal de la combinatul Câmpia Turzii), produse textile, încălţăminte şi componente auto. Astfel, în 2010 maşinile şi aparatele electrice produse la Cluj cumulau o valoare de 1,87 miliarde de euro, după care produsele metalurgice exportate totalizau 137 milioane de euro (6% din valoarea exporturilor din Cluj). Practic, 70% din producţia industrială a judeţului era destinată în anii anteriori exporturilor. Piaţa exporturilor se reorientase spre produse înalt prelucrate, cu valoare adăugată ridicată, produse chimice, materiale plastice şi din cauciuc şi mijloace de transport.

De altfel, odată cu plecarea Nokia, al doilea cel mai mare exportator din România,  şi adâncirea dificultăţilor combinatului Mechel de la Câmpia Turzii, producţia industrială înregistrează un recul continuu, din care nu-şi mai poate reveni. Datele furnizate de Direcţia Regională de Statistică Cluj arată că producţia industrială s-a diminuat din nou cu 46,5% în mai 2012 faţă de aceeaşi lună din 2011. De asemenea, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a fost mai scăzut în luna amintită comparativ cu mai 2012.

Exporturilor româneşti sunt dependente de piaţa Uniunii Europene (UE), iar România ar trebui să depună eforturi spre a se orienta şi spre alte zone, cum ar fi America Latină, China, Africa sau fostele ţări ale Uniunii Sovietice. În acest moment peste 70% dintre exporturile locale merg către regiunile euro (80% în primul semestru din 2012), însă potrivit analiştilor economici ar trebui ca România să echilbreze balanţa între exporturile către UE şi cele către spaţiile extracomunicare, care au un potenţial în creştere.

Astfel, obiectivul următorului deceniu ar trebui să-l constituie reducerea exporturilor către Europa şi îndreptarea lor către zona extracomunitară, prin identificarea acelor mărfurilor româneşti ce pot fi vândute în statele Americii Latine, Rusia, China ori India. Dat fiind şi faptul că statele emergente pot fi valorificate mult mai bine în acest domeniu, în timp ce dificultăţile economice din Europa frânează dezvoltarea anumitor ramuri economice şi de producţie în care România ar putea să crească.

De altfel, economiştii cred că ar trebui diminuat şi volumul importurilor de completare din UE. „În fiecare produs de export trimis către Uniunea Europeană, noi avem un import de completare din UE foarte important. La Logan, spre exemplu, mai mult de jumătate din valoarea lui e import de completare venit din Uniunea Europeană”, a explicat analistul economic Mircea Cosea pentru portalul Business 24.

Ţările BRIC (India, China sau Brazilia) beneficiază de pieţe interne de desfacere care atrag marii exportatori ai lumii. “Cei care înţeleg profilul consumatorului din economiile emergente şi reuşesc să plieze pe obiceiurile de consum în continuă schimbare ale acestor pieţe sunt exportatorii care au cel mai mult de câştigat în prezent”, potrivit unui studiu realizat pe acest segment de Ernst&Young.

De asemenea compania pune la dispoziţie şi un barometru care analizează 10 categorii de produse şi servicii din 33 de ţări.

Exporturile româneşti se află într-o tendinţă ascendentă după cum relevă datele Institului Naţional de Statistică. În primele cinci luni ale anului 2012, exporturile romaneşti au urcat cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 18,5 miliarde de euro.

Importurile de vin au depăşit 734.650 hectolitri (hl), în primele 10 luni din 2011, de 8 ori mai mari decât exporturile realizate în aceeaşi perioadă, care s-au cifrat la 87.250 hl, potrivit datelor  furnizate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului.
Valoarea importurilor de vin a însumat 38,13 milioane de euro, la 10 luni din 2011, în timp ce exporturile au totalizat 12,6 milioane de euro.

Consumul de vin în România este situat între 23,4 şi 24 litri pentru un locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litre pentru un locuitor, potrivit www.agerpres.ro

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia.

Importurile româneşti de gaze naturale utilizabile au crescut în primele 9 luni din 2011 cu 54,7% (789.700 tep) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, din datele Institului Naţional de Statistică mai reiese că  resursele de energie primară au crescut cu 3,6%, iar cele de energie electrică au fost mai mari cu 5,2%, comparativ cu primele 9 luni ale anului trecut.

În acelaşi timp, producţia internă de gaze naturale a totalizat 6,338 milioane tep, fiind cu 0,1% (4.200 tep) mai mică faţă de cea din primele nouă luni ale anului trecut. Conform unui studiu realizat de British Petroleum, citat de Agerpres, rezervele dovedite de gaze naturale ale României se ridicau, la finele lui 2010, la 600 miliarde metri cubi, reprezentând 0,3% sută din rezervele mondiale. Rezervele mondiale de gaze naturale sunt estimate de BP la 187,1 trilioane mc.