Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "insolventa"

Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea holding-urilor, respectiv procedurile de pre-insolvență și insolvență-solicitare propuneri și sugestii


Consilierul personal al Cabinetului Ministrului Delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, solicită propuneri și sugestii referitoare la Proiectul de Lege privind privind înființarea, organizarea și funcționarea holdingurilor https://d.transfer.ro/transfer_ro-27sep-b6d61c7b901.zip, respectiv Proiectul de Lege privind procedurile de pre-insolventa si insolvență https://d.transfer.ro/transfer_ro-27sep-e0e734f83d6df87.zip
Agenții economici interesați de acest subiect sunt rugați să trimită propunerile dorite la adresa de e-mail: office@ccicj.ro sau să contacteze Consilierul personal al Cabinetului Ministrului Delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism dl. Darius Vodă la tel. 021.20.25.145, fax. 021.20.25.300, e-mail: darius_voda@minind.ro.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea holding-urilor, respectiv procedurile de pre-insolvență și insolvență-solicitare propuneri și sugestii

Ce surprize aduce patronilor «biblia» insolvenţelor


În septembrie, Codul insolvenţei ar putea ajunge pe masa Guvernului, iar specialiştii speră ca până la finele acestui an să intre deja în vigoare. Apar modificări semnificative, majoritatea orientate înspre limitarea posibilităţilor ca insolvenţa să fie utilizată abuziv. O altă parte vizează egalizarea drepturilor creditorilor cu cele ale debitorilor.

Modificările aduse celor două coduri civile, precum şi explozia din ultimii ani a insolvenţelor nu puteau să nu ducă la schimbarea legislaţiei insolvenţei, susţin specialiştii. Astfel, a apărut ideea construirii primului Cod al insolvenţei din Europa. O primă formă a documentului este acum gata şi se pregăteşte să ajungă pe masa Guvernului după o perioadă  în care va sta, pentru consultare, pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Actul va conţine tot ceea ce înseamnă proceduri de insolvenţă şi preinsolvenţă, inclusiv legea falimentului băncilor, a societăţilor de asigurări, precum şi reglementarea insolvenţei transfrontaliere. O noutate absolută o constituie reglementarea insolvenţei grupurilor de firme sau a holdingurilor.

De altfel, revista Capital a scris în premieră despre cele mai importante modificări încă din luna martie. Principalul scop al noului Cod este descurajarea utilizării frauduloase a procedurilor de insolvenţă şi stimularea, pe cât posibil, a reorganizărilor.

În prezent, doar aproximativ 5% din firmele care intră în insolvenţă reuşesc să evite falimentul, în condiţiile în care, în ultimii cinci ani, peste 100.000 de firme au utilizat această procedură. Cazurile în care administratorii îşi cer singuri insolvenţa şi apoi încearcă, prin diverse metode, să păstreze controlul asupra firmei fără a mai achita datoriile către creditori sunt din ce în ce mai frecvente, iar legea actuală este destul de permisivă în acest sens. Noul Cod aduce însă schimbări majore şi din acest punct de vedere.

Proritate şi avantaje pentru creditori

Actuala formă a Codului, elaborată de un grup de 30 de specialişti din mediul privat, dar şi din Executiv,  aduce câteva modificări menite să asigure echilibrul dintre interesele debitorului şi cele ale creditorului, în condiţiile în care actuala lege tinde să favorizeze datornicul.

Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, aminteşte aceste modificări. Este vorba, în primul rând, despre egalizarea timpului în care se judecă cererile de insolvenţă. Acum, cererea depusă de debitor are termen maxim de 5 zile, în timp ce creditorii au de aşteptat luni de zile.

Codul propune ca cererile creditorilor să fie judecate în termen de 5 zile după ce se ataşează la solicitările făcute de debitori. În al doilea rând, se introduce o valoare minimă a datoriilor (90.000 de lei), nivel de la care debitorul îşi poate cere insolvenţa.  În cazul creditorilor, această valoare se limitează la 45.000 de lei. De asemenea, creditorul care solicită insolvenţa va primi un termen la care îşi va recupera creanţa. „Pentru evitarea aprobării unor planuri de organizare susţinute de un număr mic de creditori, se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală“, spune Moţiu, precizând că, în prezent, o astfel de situaţie se aprobă prin manipularea grupelor de vot, fiind un plan fără corespondent în valoarea creanţelor.

În plus, creditorul va putea cere insolvenţa după doar 30 de zile din momentul în care creanţa sa împotriva patrimoniului debitorului a devenit certă şi exigibilă, faţă de 90 de zile care este termenul în prezent. Codul prevede şi măsuri menite să eficientizeze procedura.

Cea mai importantă dintre ele spune că termenul pentru depunerea întâmpinării este limitat la zece zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu mai este obligatoriu, iar judecătorul sindic va fixa în maximum 3 zile un termen de judecată.

Cu ochii pe administratori

Codul insolvenţei aduce, de asemenea, noutăţi şi în ceea ce priveşte răspunderea administratorilor care, intenţionat sau pur şi simplu din incompetenţă, au adus firma în stare de insolvenţă. Aceştia ar putea fi chiar obligaţi să aducă bani de acasă pentru a acoperi datoriile firmei.

Administratorii sunt şi în prezent pasibili de sancţiuni, însă noua lege introduce o enumerare explicită a situaţiilor în care administratorul poate fi tras la răspundere. Se va considera că acele persoane sunt responsabile dacă au folosit bunurile sau creditele firmei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, au făcut acte de comerţ în interes personal sub acoperirea firmei, au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, firma la încetarea de plăţi, au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea.

La acestea se adaugă faptele care demonstrează că au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura firmei fonduri în scopul întârzierii încetării de plăţi, au plătit sau au dispus să se plătească, în luna precedentă încetării plăţilor, cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori.

Modificări esenţiale în codul insolvenţei

Este reglementată în premieră insolvenţa grupurilor de firme. Insolvenţa holdingului va fi tratată unitar, cu un singur administrator şi o singură instanţă de judecată. Se evită astfel situaţiile în care patroni de holdinguri treceau activele viabile pe unele firme şi datoriile pe altele, pentru care solicitau insolvenţa.

Sunt definite explicit situaţiile în care administratorii pot fi traşi la răspundere pentru situaţia în care a ajuns firma insolventă. Judecătorul sindic are posibilitatea de a aplica sancţiuni care merg până la obligarea respectivului admi­nistrator să achite, cu bani de acasă, o parte din datoriile firmei.

Se modifică termene şi praguri în sprijinul creditorilor. Cererile acestora vor putea fi judecate în acelaşi timp cu cererile debitorului, vechimea creanţei de la care se poate face cerere de insolvenţă scade de la 90 de zile la 30 de zile. Se introduce un prag pentru datoriile minime de la care o firmă îşi poate cere insolvenţa. Se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului de reorganizare, încercându-se evitarea manipulărilor din partea debitorului.
„Cred că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment este parţial nejustificată.”
Florin Moţiu, secretar de stat MJ

”Insolvența este văzută ca o cale ușoară, dar nenaturală de a scăpa de datorii. Pe termen scurt, e posibil să meargă, dar nu şi pe termen lung.”
Cristian Ionescu, Expense Reduction Analysts

Sursa: Capital

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ce surprize aduce patronilor «biblia» insolvenţelor

Administratorul judiciar al Hidroelectrica a admis solicitări de creanţe de 3,5 miliarde lei


Administratorul judiciar al Hidroelectrica a admis solicitări de creanţe de 3,5 miliarde lei şi a respins cereri de 1,17 miliarde lei, băncile având o pondere de 69% din masa credală, a declarat luni Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de energie.

Euro Insol a înregistrat luni tabelul preliminar de creanţe, vineri urmând să aibă loc prima adunare a creditorilor.

„S-au înregistrat 381 de declaraţii de creanţe, în condiţiile în care noi am notificat 839 de creditori după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica”, a spus Borza într-o conferinţă de presă.

La 20 iunie, data intrării în insolvenţă, Hidroelectrica avea înregistrate în contabilitate datorii de 3,66 miliarde de lei, iar valoarea totală a sumelor solicitate de cei 381 de creditori din tabelul preliminar se ridică la 5,49 miliarde de lei.

Administratorul judiciar a admis creanţe de 3,5 miliarde de lei, a admis sub condiţie alte datorii de 804,1 milioane de lei, nivelul cererilor respinse ridicându-se la 1,17 miliarde de lei.

Valoarea sumelor cu care au dorit să se înscrie „băieţii deştepţi” în tabelul preliminar al creditorilor Hidroelectrica, companie aflată în insolvenţă, se ridică la 870,5 milioane lei, pretenţiile fiind respinse de administratorul judiciar.

Sursa: Mediafax

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Administratorul judiciar al Hidroelectrica a admis solicitări de creanţe de 3,5 miliarde lei

Topul veniturilor firmelor de insolvenţă. Falimentul marilor companii profesionalizează domeniul


Numărul falimentelor companiilor mari se află într-un trend ascendent, iar portofoliul firmelor care activează în sfera insolvenţei este în creştere. Cum situaţia economică dificilă împinge tot mai multe societăţi comerciale spre insolvenţă, respectiv reorganizare judiciară,  afacerile din acest sector par să fie tot mai profitabile. Totodată, profesia de practician în insolvenţă a evoluat de la expertize preponderent juridice, spre o combinație de cunoștințe juridice, economice și de management.

Potrivit datelor de la Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) ocupă primul loc în clasamentul veniturilor obţinute anul trecut.

Astfel, în 2011 societatea a avut aproximativ 65 de milioane de euro creanțe stinse în folosul creditorilor, ceea ce a însemnat o creștere cu aproximativ 45% față de 2010. De asemenea, în portofoliul societății au intrat doar anul trecut 91 de proiecte noi medii și mari, portofoliul crescând cu aproximativ 40%. De la începutul anului 2012 până în prezent CITR a preluat gestiunea a 63 de proiecte medii și mari. Astfel, compania și-a consolidat poziția de lider pe care o ocupă din anul  2007, conform UNPIR.

În acest top al societăţilor cu venituri mai mari de 1 milion de lei în 2011, poziţia a doua este ocupată de RVA Insolvency Specialists SPRL (Bucuresti, Filiala Mures), iar pe locul trei se află Management Reorganizare si Lichidare SPRL. Se mai înscriu în clasament PricewaterhouseCoopers Business Recovery SPRL, BDO Business Restructuring SPRL, Tănasă şi Asociaţii SPRL şi IT Management Advisors

În acest an, specialiştii în insolvenţă cred că tendinţa este ca pentru tot mai multe companii de dimensiuni mari să se deschidă proceduri de faliment, astfel încât accentul cade pe calitatea managementului reorganizării.

”Deși avem o situație a insolvențelor asemănătoare cu cea de anul trecut, vedem o activitate susținută din partea creditorilor chirografari, furnizori de servicii sau produse, care sunt din ce în ce mai hotărâți să-și recupereze creanțele scadente. De asemenea, băncile tind să aibă o atitudine îndreptată spre insolvență, nemaifiind dispuse să reeșaloneze la infinit creditele neperformante”, preciza Radu Lotrean, coordonatorul departamentului de Ofertare al Casei de Insolvență Transilvania

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Topul veniturilor firmelor de insolvenţă. Falimentul marilor companii profesionalizează domeniul

Burger King nu mai poate rezista pe piaţa românească. Lanţul de restaurante a ajuns în declin


Operatorul francizei Burger King va închide săptămâna aceasta ultimele două restaurante pe care le mai avea în România. În ultimele zile au fost închise alte trei locaţii – Băneasa Shopping City, Plaza România şi Bucureşti Mall.

Lanţul de fast-food Burger King, adus pe piaţa locală în urmă cu circa patru ani de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta, a intrat pe 8 iunie în insolvenţă la cererea centrului comercial Liberty Center, informează www.zf.ro

„Atlantic Restaurant System, operatorul Burger King în România, a intrat în procedură de insolvenţă. Conform prevederilor legale, un administrator a fost numit din oficiu pentru a prelua compania”, spun reprezentanţii Burger King fără a da alte detalii.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Burger King nu mai poate rezista pe piaţa românească. Lanţul de restaurante a ajuns în declin

ŞOC! Hidroelectrica cere intrarea în insolvenţă


Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, potrivit www.mediafax.ro

Nici oficialii Ministerului Economiei, nici reprezentanţii companiei nu au putut fi contactaţi pentru declaraţii, precizează agenţia de presă.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru ŞOC! Hidroelectrica cere intrarea în insolvenţă

Semne bune pentru industrie. Numărul falimentelor în România a scăzut cu 35% în trei luni


Cele mai importante reduceri ale volumului dosarelor de insolvenţă le-au consemnat industria metalurgică, -49,9%, cea de maşini şi echipamente, -52,70%, dar şi în sectorul  sănătate şi asistenţă socială, -50%. Pe de altă parte, în domeniul comerţului cu amănuntul şi în cel al comerţului cu ridicata şi construcţii, falimentele au crescut aproape cu jumătate sau chiar mai mult.

Conform unui studiu realizat de Coface România,4.414 firme româneşti au falimentat, ceea ce relevă o scădere semnificativă, de 34,65% în primele trei ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011.

Tendinţa pozitivă este urmare a încrederii tot mai mare în investiţiile din România şi viziunea mult mai optimistă despre dezvoltarea afacerilor în zonă.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Semne bune pentru industrie. Numărul falimentelor în România a scăzut cu 35% în trei luni

Pe cine ameninţă falimentul în 2012


Principalele motive pentru care firmele româneşti cad pradă insolvenței sunt imposibilitatea respectării graficelor de reeșalonare a creditelor și lipsa de capital, pe fondul scăderii generale a vânzărilor în contextul crizei economice.

La nivel național, conform analizelor Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), principalii agenți economici care accesează procedura insolvenței vin din domenii precum transporturi, comerț și construcții. În primele patru luni ale anului peste 5.620 de firme au intrat în insolvenţă la nivel național, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului .

Pentru anul 2012 CITR se așteaptă la mărirea numărului de insolvențe în rândul companiilor mari și mijlocii, care în primii ani ai crizei economice au beneficiat de o păsuire cu ajutorul căreia au reușit să depășească încă trei ani grei din punct de vedere economic și să își finanțeze operațiunile curente.

”Deși avem o situație a insolvențelor asemănătoare cu cea de anul trecut, vedem o activitate susținută din partea creditorilor chirografari, furnizori de servicii sau produse, care sunt din ce în ce mai hotărâți să-și recupereze creanțele scadente. De asemenea, băncile tind să aibă o atitudine îndreptată spre insolvență, nemaifiind dispuse să reeșaloneze la infinit creditele neperformante”, a declarat Radu Lotrean, coordonatorul departamentului de Ofertare al Casei de Insolvență Transilvania.

Potrivit CITR, piața insolvenței este în continuare una subfinanțată, iar casele de insolvență se confruntă cu probleme cauzate de gradul de încasare redus și întârzierea plății creanțelor în proceduri. În prezent, CITR creditează peste 80% din firmele aflate în portofoliu, deoarece decalajul dintre facturare și încasare ajunge să fie în unele cazuri, din cauza lipsei lichidităților din companii, chiar mai mare de un an.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pe cine ameninţă falimentul în 2012

Companiile locale, neprotejate de fonduri de investiţii, sunt expuse falimentului


În următoarea perioadă vor falimenta multe dintre firmele clujene care anunţau proiecte imobiliare consistente în perioada 2006-2008. Însă, vor alege calea insolvenţei şi producătorii români care nu sunt asiguraţi de fonduri de investiţii externe. Aşadar, împinse de nevoie, aceste companii vor lua această măsură drastică pentru a-şi proteja investiţiile deja făcute şi vor încerca să-şi restructureze businessul cu ajutorul specialiştilor în insovenţă.

“La Cluj, ca şi în restul ţării, se păstrează trendul în privinţa domeniilor afectate de criza economică.  Astfel, marile insolvente la Cluj au ca domeniu de activitate retailul, imobiliarelele si diverse arii din industrie.”, a menţionat pentru Gazeta Afacerilor Vasile Godîncă-Herlea, senior partner la Casa de Insolvenţă Transilvania.

De altfel, nu au scăpat de  nici firmele de turism. Ele au întâmpinat dificultăţi cu efectuarea plăţilor la timp, fapt pentru care creditorii au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Companiile locale, neprotejate de fonduri de investiţii, sunt expuse falimentului

Coface: Numărul de firme intrate în insolvenţă ar putea creşte cu 63% în acest an, la peste 30.000


Numărul firmelor aflate în insolvenţă în România ar putea creşte cu circa 63% în acest an, la peste 30.000, după un avans de 89% în primele trei luni, mai ales ca urmare a înrăutăţirii situaţiei economice, a declarat pentru NewsIn Anca Catrina, risk manager al Coface România.

În primul trimestru din acest an, numărul firmelor aflate în insolvenţă a crescut cu 89% faţă de primele trei luni din 2009, la 9.766.

„Cel mai probabil, numărul insolvenţelor va depăşi 30.000 în acest an, dacă avem în vedere că numai în primul trimestru s-a înregistrat aproximativ jumătate din numărul de insolvenţe din cursul anului 2009”, a menţionat Catrina.

La finalul lui 2009, erau înregistrate 18.421 de firme aflate în procedură de insolvenţă. Primele trei sectoare de activitate cu cel mai mare număr de insolvenţe erau comerţul cu ridicata, comerţul cu amănuntul şi construcţiile, care concentrau cea mai mare parte a numărului de insolvenţe înregistrate anul trecut, respectiv 52,5%.

„Este de aşteptat ca anul 2010 să fie în continuare unul deosebit de dificil pentru jucătorii din construcţii, având în vedere că în 2009 s-au eliberat 48.833 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 20,1% faţă de anul anterior”, a mai spus directorul Coface România.

Catrina afirmă că termenele foarte mari (în unele cazuri de şase luni) pronunţate de instanţele de judecată, cât şi amânările din 2009 cauzate de greva magistraţilor, au contribuit la creşterea numărului de insolvenţe creând astfel „premisele ca în anul 2010 să se înregistreze un număr record de insolvenţe”.

Evoluţia negativă din primul trimestru este cauzată mai ales de înrăutăţirea situaţiei economice a companiilor, acestea înregistrând tot mai puţine resurse pentru a se proteja în faţa creditorilor, pe fondul unui mediu economic deosebit de instabil.

Potrivit Coface România, cele mai afectate sectoare în primul trimestru erau chiar motoarele dezvoltării din perioada 2004-2008, care au suferit însă cea mai mare scădere în 2009 şi care continuă să scadă şi în 2010, şi anume comerţul (atât retail cât şi distribuţie) şi construcţiile, urmate de transporturi, hoteluri şi restaurante, industria metalurgică etc.

Reprezentanţii Coface România menţionează că datele despre insolvenţe sunt aferente întregii pieţe din România şi
provin din surse publice autorizate.

Coface România este lider pe piaţa locală în domeniul managementului riscului de credit, oferind servicii de asigurări de credit, rapoarte de credit, colectare de creanţe comerciale, urmărire a încasărilor, monitorizare, furnizare de date de marketing şi consultanţă de risc.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Coface: Numărul de firme intrate în insolvenţă ar putea creşte cu 63% în acest an, la peste 30.000