Alături de proiectele de formare antreprenorială, de pregătire profesională a studenţilor sau de revitalizare a complexului Expo Transilvania, Ştefan Dimitriu , preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj se ocupă şi de instalarea în oraşul nostru a statuii generalului Mărdărescu, cel care a distrus trupele sovietelor ungureşti conduse de Béla Kun.
– Domnule Ştefan Dimitriu care este în prezent sursa de finanţare a Camerei, după ce, cu ani în urmă, activitatea aferentă Oficiului Registrului Comerţului a fost preluată de Ministerul Justiţiei?
Ştefan Dimitriu: Într-adevăr, după reînfiinţarea camerelor, s-a născut acel registru naţional al firmelor, care era gestionat de camerele de comerţ. Pentru noi această activitate reprezenta un venit substanţial, întrucât procesarea actelor necesare înfiinţării unei firme era apanajul Camerelor de Comerţ. Apoi, guvernanţii au decis ca acel registru să treacă la Ministerul Justiţiei. Nu spunem că e bine sau rău, ci spunem doar că am fost promotorii acelei activităţi.
În prezent avem venituri doar din activitatea desfăşurată de Cameră, iar cotizaţiile achitate de firmele membre sunt modice şi reprezintă doar 0,02% din venituri. Ca să aveţi o imagine exactă a activităţii prezente, aş aminti departamentele care funcţionează în cadrul Camerei. Avem un departament de Consultanţă, unde anul trecut veniturile s-au realizat în procent de 123% faţă de cât era planificat, la departamentul de Arbitraj Comercial realizarea a fost de 61,43%, la Relaţii Externe de 285%, la Fonduri Europene de 117%, iar la Contabilitate de 349%. Media veniturilor realizate a fost de 174,18%, ajungându-se astfel la suma de 3.218.728 lei.
Pentru acest an, în proiect sunt prevăzute venituri de 234.750 lei la Consultanţă, de 170.040 lei la Arbitraj, de 399.700 lei la Relaţii Externe şi de 6.159.391 lei la Fonduri Europene.
– În afară de această activitate curentă, ce alte programe mai gestionează Camera?
Ştefan Dimitriu: Unul dintre programele mari pe care le dezvoltăm, care a debutat anul trecut, este cel de antreprenoriat sustenabil în regiunea de Nord-Vest, finanţat din fonduri europene. În cadrul programului beneficiază de consultanţă 370 de persoane – 79 dintre acestea în judeţul Bihor, 53 în judeţul Bistriţa, 67 în judeţul Cluj, 80 în judeţul Maramureş, 26 în judeţul Satu Mare şi 65 în judeţul Salaj -, care au urmat cursuri de antreprenoriat, avizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Toate aceste persoane au obţinut un certificat de antreprenor, iar 369 dintre aceşti antreprenori au depus planuri de afaceri. Camera a organizat un concurs de planuri de afaceri, la care s-au calificat 36 de planuri dintre cele 369 depuse, care au beneficiat de o subvenţie de 40.000 euro. Valoarea totală a programului, care se derulează timp de 3 ani, este de 8.903.566 lei. Anul acesta este faza de implementare a planurilor de afaceri, iar anul viitor va urma faza de urmărire a afacerilor, pînă când acestea obţin profit.
Camera de Comerţ Cluj a fost înfiinţată, prin decret imperial, emis în 1850, la Viena. In 1949 camerele de comerţ din România au fost desfiinţate, averea şi bunurile acestora au fost înstrăintate, iar în ţară a rămas o sigură Cameră de Comerţ, Camera Naţională de Comerţ a României. In 1990 au fost reînfiinţate camere de comerţ în toate judeţele ţării, inclusiv cea din Cluj, care are astăzi 660 de firme membre, şi funcţionează în clădirea fostului hotel Astoria, achiziţionată de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj după 1990.
Alt proiect pe care îl derulăm este îmbunătăţirea potenţialului de absorţie a forţei de muncă a studenţilor, prin stagii de practică şi de calitate. In cadrul proiectului, 340 de studenţi de la Universitatea Babeş Bolyai vor beneficia de servicii de formare şi consiliere profesională. Firmele clujene au răspuns prompt la solicitarea noastră, practic toate firmele de top din Cluj, dar nu numai, doresc programe de practică pentru studenţi, pe care, probabil, vor să-i racoleze după terminarea şcolii. În final se va realiza şi o platformă on-line, care va lega unitatea de învăţământ de mediul economic.
Intr-un alt program pe care îl dezvoltăm în continuare, am reuşit împreună cu parteneri europeni să redefinim activitatea metalurigcă în cadrul cătorva firme care o mai practică, în sensul implementării tehnologiilor moderne în acest domeniu.
Un alt proiect în care ne-am implicat vizează tranziţia absolvenţilor de arhitectură şi construcţii de la şcoală spre viata practică, lucru care se face de regulă după ani mulţi de profesie. Concret, am reuşit să aducem specialişti care să lămurească în marea masă a acestor studenţi lucruri pe care facultatea nu reuşeşte să le transmită. Cursurile sunt gratuite şi încearcă să unifice ceea ce există la noi cu informaţii de ultimă oră pe plan mondial.
– Ştiu ca există un plan de modernizare a spaţiului de la Expo Transilvania, şi v-aş ruga să vă referiţi si la acest proiect.
Ştefan Dimitriu: Noi suntem acţionari principali la Expo Transilvania, care a avut de-a lungul timpului performanţe economice mari. Insă, dezvoltarea altor spaţii în care se realizează – impropiu, spun eu – ţârguri şi expoziţii, cum ar fi holurile marilor magazine Iulius Mall şi Vivo, sau vechea Sală a Sporturilor, precum şi arondarea veşnică a centrului Clujului pentru târguri, ne aduce într-un handicap economic.
De cînd am preluat noi Expo Transilvania vremea a trecut şi o serie de elemente – pardoseala, sistemul de încălzire şi cel de răcire – trebuie gândite într-o altă topică. Dorim să realizăm asta tot cu fonduri europene, iar în perioada pe care am parcurs-o a trebuit să definim cota de proprietate a Camerei la Expo Transilvania, deoarece trei pavilioane de acolo nu ne-au aparţinut niciodată, fiind în posesia unor cetăţeni francezi. Acum suntem într-o fază avansată, sperăm ca în martie să deţinem actele de proprietate, după care intenţia este să ne regăsim într-un plan de revitalizare, care va însuma în jur de 5 milioane de euro. Vom depune un proiect în acest sens, pentru care sperăm să obţinem fonduri.
Proiectul de revitalizare a spaţiului expoziţional, care acoperă o suprafaţă de 4.700 metri pătraţi, include închideri perimetrale din aluminiu şi sticlă, un sistem de termoizolaţie si hidroizolaţie a tuturor pavilioanelor şi un sistem de pardoseală comercială din lemn, care va avea inserate şine de glisare pentru a putea modula spaţii de la 10 la 100 metri pătraţi, în funcţie de necesităţile expozanţilor. A fost regândită partea de alimentare cu energie electrică, precum şi modul de încalzire, care nu va fi pe centrală termică, ci pe pe aer cald iarna şi rece vara. Dorim să avem şi o parte de bucătărie foarte bine pusă la punct, pentru ca să putem desfăşura şi alte activităţi, deoarece perioada de târguri şi epoziţii ocupă doar 153 de zile într-un an, în restul timpului spaţiul fiind liber. In total, anul trecut am avut 120 de tîrguri şi cam tot atâtea vom avea şi anul acestea.
– Puteţi estima când vor începe lucrările la Expo Transilvania?
Ştefan Dimitriu: Deocamdată nu. Proiectul de revitalizare există într-o fază avansată de execuţie, de el se ocupă o chipă clujeană de arhitecţi, iar ideea este ca nivelul finisajelor să rivalizeze cu cele de la Iulius Mall, spre exemplu. Însă, deocamdată caietul de sarcini pentru Programul Operaţional Regional mai trebuie trebuie definitivat de minister. Dacă vom reuşi să obţinem finanţare în acest proiect estimat la circa 5 milioane de euro, noi vom fi contributori în proporţie de 25%.
– Ce alte activităţi importante preconizaţi pentru acest an?
Ştefan Dimitriu: Ne-am gîndit că şi în acest an trebuie continuată aniversarea Unirii, şi am pornit de la imaginea unui general român care, datorită contratacurilor sovietelor ungureşti conduse de Béla Kun, un fost ziarist clujean mandatat de Lenin pentru a se ocupa de extinderea revoluției comuniste în Ungaria, a ajuns până în Budapesta. Este vorba despre generalul Mărdărescu, a cărui statuie există deja şi pe care sperăm să o amplasăm în spaţiul din faţa Facultăţii de Şţiinţe Economie şi Gestiunea Afacerilor. Practic mai trebuie doar să primim toate aprobările necesare şi să fie realizat soclul statuii şi sistemul de iluminare. Probabil că spre sfârşitul lunii august, începutul lui septembrie se va putea dezveli această lucrare.
Interviu realizat de Viorel Dădulescu si publicat in Ziarul Faclia
